MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Mai poate ceva să oprească ascensiunea liderului francez de extremă dreapta Jordan Bardella?
La 28 de ani, el a depășit-o deja în popularitate pe Marine Le Pen, mentorul său, arată o analiză POLITICO
Marine Le Pen este în continuare imaginea extremei drepte franceze, dar protejatul ei în vârstă de 28 de ani, Jordan Bardella, îi calcă pe urme și îi fură veșnicului personaj politic, din ce în ce mai mult, lumina reflectoarelor. În acest timp, oficialii pro-Macron se străduiesc să găsească o modalitate eficientă de a stopa ascensiunea carismaticului tânăr, pe măsură ce se apropie alegerile europene, relatează POLITICO.
Partidul Rassemblement National (RN, Reunirea Națională), de extremă dreapta, și-a lansat oficial campania pentru alegerile europene la sfârșitul săptămânii trecute în orașul portuar Marsilia, cu doar trei luni înainte de vot. Mii de susținători s-au adunat la un centru de expoziții, cu stegulețe tricolore franceze prezente în toată sala, pentru a da startul sezonului electoral sub sloganul "Franța s-a întors, Europa s-a născut din nou". Cele mai puternice urale nu au venit însă pentru Le Pen, ci pentru carismaticul președinte al partidului, Jordan Bardella.
Liderul partidului, născut la Paris, a devenit un nume cunoscut în politica franceză într-o perioadă relativ scurtă de timp, de când a devenit șeful partidului, la sfârșitul anului 2022. Potrivit unor sondaje recente, Bardella ar putea conduce extrema dreaptă franceză spre cea mai mare victorie de până acum în cadrul unor alegeri la nivel național. Se estimează că partidul său va obține aproape 30% din voturi la alegerile europene din iunie, cu 10 puncte în fața listei pro-Macron. RN nu a atins niciodată pragul de 25 la sută într-o competiție desfășurată în toată Franța.
Extrema dreaptă franceză a crescut în popularitate în ultimul deceniu - pe un val de populism întâlnit și în alte părți ale Europei - și a obținut rezultate tot mai bune, scrutin după scrutin. Iar Bardella a jucat un rol cheie în consolidarea partidului său de când a devenit lider. El este acum una dintre vedetele politice cu cea mai rapidă ascensiune din Franța.
Al doilea cel mai popular politician din Franța
Potrivit unui sondaj publicat la începutul acestei luni, Bardella este al doilea cel mai popular politician din Franța, după fostul prim-ministru Edouard Philippe și înaintea lui Le Pen.
Profilul său în creștere a făcut să fie atacat de mai mulți adversari, dar Bardella are abilitatea de a răspunde ingenios și a rămas în mare parte nevătămat. Popularitatea sa de tip „teflon” a însemnat că, în ciuda tendinței de a se îndepărta de liniile de partid, nu au existat aproape deloc loc critici la adresa conducerii sale care să vină din propriile rânduri. Atât de mare este magnitudinea amenințării care pare să vină din partea liderului de extremă dreapta, încât se crede că Macron l-a ales prim-ministru pe Gabriel Attal, în vârstă de 34 de ani, în mare parte ca răspuns direct la ascensiunea lui Bardella. "Attal și Bardella sunt din aceeași generație, este evident. Attal are perspicacitate politică, știe cum să livreze o replică, cu substanță, așa că este cineva care poate face față RN", a declarat un consilier al lui Macron.
Partidului pro-Macron, Renaissance (Renașterea - n.r), parte a grupului Renew Europe, nu i-a fost prea greu să găsească argumente împotriva lui Bardella. Au încercat să-l prezinte ca pe un izolaționist pro-Rusia, "arogant" - dar până acum, nu funcționează.
"Rassemblement National va termina în frunte, dar dacă vom reuși să transformăm cursa într-o confruntare directă între noi și ei, am putea să ne descurcăm bine", a declarat pentru POLITICO un deputat de la Renaissance. "Delimitarea naționalist vs. globalist trebuie să se afle în centrul campaniei. Trebuie să facem din asta o problemă de civilizație", spune el.
Strategia partidului lui Macron
Partidul lui Macron a făcut tot posibilul pentru a prezenta partidul lui Le Pen ca pe o forță extremistă: subliniind legăturile sale cu Rusia, înclinațiile anti-UE și alianțele cu partidele extremiste din străinătate. În acest scop, Renaissance a pus în centrul atenției controversele din jurul partenerului german al RN. Membri ai AfD, ai căror europarlamentari fac parte din grupul Identitate și Democrație (ID) din Parlamentul European alături de cei ai RN, au participat la o reuniune clandestină a extremiștilor de dreapta în cadrul căreia s-au discutat planuri de "remigrație" prin deportarea străinilor și a cetățenilor "neasimilați" - o politică pe care RN o respinge oficial. Când s-a aflat despre reuniunea AfD, aceasta a stârnit indignare pe scară largă și proteste în masă în toată Germania.
Le Pen și Bardella s-au întâlnit ulterior cu co-liderul AfD, Alice Weidel, pentru a discuta problema și a cere explicații. Raliul Național nu a rupt, până în acest moment, legăturile cu unul dintre singurii săi parteneri la nivel european.
"Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești", a scris Valérie Hayer, candidata principală de pe lista pro-Macron, într-o postare pe X, în care a acuzat RN și aliații săi că "încearcă să distrugă valorile europene".
Relațiile cu Rusia
De asemenea, RN este vizat pentru presupusele sale legături cu Rusia - o acuzație de lungă durată la adresa partidului, pe care Macron a indicat-o în ambele sale campanii prezidențiale, citând un împrumut de 6 milioane de euro pe care partidul l-a primit de la o bancă rusă. Împrumutul controversat a fost între timp achitat. În iunie anul trecut, o comisie de anchetă a Adunării Naționale franceze (parlamentul) cu privire la interferențele străine a etichetat RN, al cărui manifest prezidențial din 2022 cerea ca Franța să se retragă din structura de comandă integrată a NATO, drept o "curea de transmisie" pentru Moscova.
Oficialii RN au declarat că astfel de acuzații, inclusiv cele conținute într-o investigație recentă a Washington Post despre interferența rusă în afacerile franceze, fac parte dintr-o "cabală" împotriva partidului.
"RN are o linie pro-Rusia, toate voturile lor în Parlamentul UE au arătat acest lucru", a declarat pentru POLITICO Nathalie Loiseau, care a candidat împotriva lui Bardella la alegerile europene din 2019.
Acum, RN a încercat mai mult să se distanțeze de Kremlin de la invadarea Ucrainei în urmă cu doi ani. Bardella și alți eurodeputați ai partidului au votat pentru o rezoluție a UE de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei imediat după începerea invaziei, dar ulterior s-au abținut la un vot pentru acordarea de asistență financiară Ucrainei și, din nou, în iunie anul trecut, la o rezoluție care menționa eforturile de dezinformare ale Rusiei în UE.
Hayer i-a acuzat pe Bardella și RN că au făcut rabat de la un capăt la altul în chestiuni precum participarea Franței la Uniunea Europeană și că suferă de "schizofrenie politică". Criticile lansate la adresa lui Bardella au atins uneori un ton personal. "În întâlnirile și interviurile sale, sunt îngrozită de superficialitatea retoricii lui Bardella", a declarat Loiseau. "Văd o formă de aroganță și de încredere excesivă", a spus ea.
Niciunul dintre atacurile la adresa lui Bardella nu a ținut însă până acum, în special cele privind Rusia.
Mathieu Gallard, director de cercetare la firma de sondaje Ipsos, a declarat pentru POLITICO că pozițiile RN privind Rusia nu sunt primul lucru cu care majoritatea alegătorilor identifică partidul, chiar dacă ar putea exista unii alegători ezitanți care sunt descurajați de ele. "Este puțin probabil să ducă la pierderea de puncte de către Bardella și ar putea cel mult să-i împiedice elanul", a comentat cercetătorul.
Bardella a luat măsuri suplimentare pentru a evita să pară pro-rus. Într-un interviu acordat anul trecut publicației l'Opinion, el a declarat că regretă că clasa politică franceză, inclusiv RN, nu a înțeles mai repede amenințarea pe care o reprezenta Moscova. "A existat o naivitate colectivă cu privire la ambițiile lui Putin", a spus Bardella.
Câteva zile mai târziu, Le Pen a publicat o scrisoare în care a criticat politica de sancțiuni a UE împotriva Rusiei și "războiul iresponsabil", în ceea ce a fost văzut ca un răspuns direct la adresa tânărului de 28 de ani. Și acesta nu a fost singurul moment în care Le Pen a trebuit să clarifice lucrurile.
Bardella s-a rupt de liniile partidului în mai multe chestiuni, ceea ce a dus la unele critici interne. Cel mai recent, președintele RN s-a pronunțat împotriva implementării prețurilor minime pentru fermierii francezi, în ciuda sprijinului mișcării sale pentru această politică - ceea ce a împins-o încă o dată pe Le Pen să clarifice poziția oficială care este de urmat în această privință în timpul unei reuniuni a grupului parlamentar, a aflat POLITICO.
Cu toate acestea, Le Pen, al cărui tată, Jean-Marie Le Pen, a fondat partidul, își susține prodigiosul moștenitor politic și îi admonestează criticii, inclusiv fizic. Potrivit unui articol din Libération, fosta candidată la președinție a mers până la a-l împinge pe vicepreședintele partidului, Sébastien Chenu, de un perete, pe holurile Adunării Naționale, și l-a amenințat cu excluderea din mișcare pentru că ar fi exprimat plângeri împotriva lui Bardella. "Mâine pot fi lovită de un camion", a declarat Marine Le Pen într-un interviu televizat, caz în care, a adăugat ea, "(Bardella) are statutul politic și încrederea" pentru a-i lua locul.
Netanyahu spune că printre palestinienii uciși se numără cel puțin 13.000 de "teroriști"
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că printre palestinienii uciși în timpul războiului Israelului cu Hamas în Fâșia Gaza se numără cel puțin 13.000 de "teroriști" și a promis că va continua ofensiva în sudul enclavei - o acțiune pe care președintele american Joe Biden a descris-o ca fiind "linia sa roșie".
Aproape 31.000 de palestinieni au fost uciși în Gaza în timpul războiului care durează de cinci luni și care a început după ce militanții Hamas au atacat Israelul la 7 octombrie, ucigând 1.200 de persoane și luând 253 de ostatici, potrivit unui bilanț israelian.
Ministerul Sănătății din Gaza nu detaliază numărul de morți în rândul civililor și al militanților Hamas, dar a declarat că 72% dintre cei uciși au fost femei și copii. Hamas respinge bilanțul israelian al militanților ca fiind o încercare de a prezenta "victorii false".
Netanyahu a declarat grupului media german Axel Springer, care deține Politico, ziarul german Bild și postul de televiziune Welt TV, că extinderea ofensivei israeliene la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, este esențială pentru a învinge Hamas.
"Suntem foarte aproape de victorie ... Odată ce vom începe acțiunea militară împotriva batalioanelor teroriste rămase în Rafah, este doar o chestiune de săptămâni" până când se va încheia faza intensivă a luptelor, a declarat Netanyahu.
Biden și consilierii săi l-au îndemnat în termeni fermi pe Netanyahu să nu lanseze o ofensivă majoră în Rafah până când Israelul nu va elabora un plan de evacuare în masă a civililor. Mai mult de jumătate din totalul de 2,3 milioane de locuitori din Gaza se adăpostesc în zona Rafah. Întrebat sâmbătă de MSNBC dacă o invazie în Rafah ar fi o linie roșie, Biden a spus: "Este o linie roșie, dar eu nu voi abandona niciodată Israelul. Apărarea Israelului este în continuare critică. Așa că nu există o linie roșie (în care) voi opri toate livrările de arme, astfel încât să nu aibă Cupola de Fier care să îi protejeze".
O procesiune religioasă de rugăciuni pentru ploaie la Barcelona a trebuit să se oprească din cauza ploii
Îngrijorați de seceta îndelungată care a lovit Catalonia, catolicii din Barcelona au decis să apeleze la mila divină în timpul unor zile de rugăciune care au culminat, sâmbătă, cu o procesiune, care pe alocuri a trebuit să se oprească însă din cauza... ploii, relatează AFP.
"A început să plouă chiar în momentul în care am început novena (nouă zile de rugăciune) și se pare că cea mai puternică ploaie a avut loc astăzi, odată cu procesiunea din Barcelona", a remarcat cu satisfacție Guillem Gottschalk, secretarul Arhiconfreria Sângelui lui Hristos, care a organizat evenimentul.
Ploaia intermitentă nu i-a descurajat pe credincioșii - care purtau o statuie a lui Hristos pe Cruce - să își croiască drum, la lăsarea întunericului, pe străzile înguste din centrul istoric al acestui mare oraș din nord-estul Spaniei, sub privirile uimite ale turiștilor.
Purtând lumânări și intonând rugăciuni, câteva zeci de persoane conduse de cardinalul-arhiepiscop al orașului, Juan José Omella, îmbrăcate în tunicile negre tradiționale ale frățiilor, au însoțit statuia, care uneori a trebuit să fie acoperită cu plastic pentru a o proteja de intemperii. Această reprezentare a lui Hristos răstignit, aflată în bazilica Santa María del Pi, a fost în mod tradițional obiectul unor rugăciuni votive, dar de la mijlocul secolului al XX-lea nu a mai fusese transportată în mod special pentru o procesiune de chemare a ploii.
"Având în vedere nevoia evidentă de ploaie, s-a decis să scoatem statuia, care era transportată în mod tradițional la Barcelona pentru acest tip de dorință", explică Guillem Gottschalk.
Novena care s-a încheiat cu această procesiune și cu o slujbă "pare să fi avut rezultate bune, pentru că a început să plouă", s-a bucurat Nuria Prat, o restauratoare de artă în vârstă de 59 de ani, înainte de Euharistie.
Dar apa care a căzut sâmbătă asupra Barcelonei nu pare să fie suficientă pentru a compensa seceta intensă care afectează această regiune, una dintre cele mai dinamice din punct de vedere economic din Spania. După mai bine de trei ani de precipitații mai scăzute decât în mod obișnuit, luna trecută autoritățile regionale catalane au plasat aproximativ șase milioane de persoane, în principal din Barcelona și din împrejurimi, sub incidența unei situații de urgență din cauza secetei.
Având în vedere că rezervele de apă se află la niveluri critice (rezervoarele sunt la 14,4% din capacitate), au fost impuse noi restricții, în special în agricultură, în creșterea animalelor și în industrie.
Postările scandaloase ale lui Dmitri Medvedev coincid cu datele livrării de vin din podgoriile lui
În pofida sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, vinul din podgoriile italiene ale lui Dmitri Medvedev continuă să fie livrat în Rusia. Mai mult, datele de livrare precedă în mod surprinzător fiecare postare scandaloasă a fostului președinte rus pe rețele de socializare, relevă o investigație a jurnaliștilor independenți de la The Insider, preluată de Radio Chișinău.
Potrivit sursei citate, după declanșarea invaziei la scară largă în Ucraina, Dmitri Medvedev a început să facă declarații odioase în mod regulat. "Este posibil ca acest lucru să aibă legătură cu faptul că legendarele sale podgorii nu au căzut sub incidența sancțiunilor, iar vinul din Italia continuă să intre în Rusia lot după lot'', scrie The Insider.
Astfel, conform datelor ImportGenius, vinul de la Fattoria della Aiola (firma care gestionează podgoriile lui Medvedev din Italia) a ajuns în Rusia pe 17 iunie 2022, prin intermediul unei firme intermediare din Riga. La doar două zile după sosirea vinului italian, Medvedev scrie o postare pe Telegram în care "prezice" destrămarea Uniunii Europene și o numește "tanti” pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Următorul transport de la crama italiană a lui Medvedev a sosit în Rusia o lună mai târziu, pe 18 iulie. Sticlele au fost importate sub formă de "mostre''. La câteva zile după ce sticlele au trecut granița, Medvedev a scris o postare în care a enumerat "păcatele" Occidentului, în care a folosit expresii precum "proștii europeni", "bunicul cu demență" (despre președintele SUA) și "nebuni de legat” (despre conducerea UE).
Apoi, un lot destul de mare de vin Fattoria della Aiola a fost importat în Rusia la 13 octombrie 2022. La doar câteva zile după ce vinul a trecut prin vamă, Medvedev face o nouă postare despre "moroii banderoviști".
În ianuarie 2023, sticle de vin de la crama lui Medvedev din Toscana au ajuns din nou în Rusia, iar la câteva zile după ce băutura a intrat pe teritoriul rusesc Medvedev a scris noi insulte în Telegram despre "trei imbecili din Varșovia, Riga și Kiev". "Considerăm că includerea podgoriilor lui Medvedev pe lista de sancțiunilor ar fi putut reduce nivelul de toxicitate pe rețelele sociale'', conchide ironic publicația citată.
Orban: Trump nu este dispus să dea „nici un ban” pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia
Premierul ungar Viktor Orban, care s-a întâlnit recent cu Donald Trump, afirmă că fostul președinte american nu intenționează să sprijine Ucraina în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii, potrivit BBC.
„El are o viziune foarte clară cu care este greu să nu fii de acord”, a declarat Orbán într-un interviu pentru ziarul maghiar Magyar Nemzet. “El spune următoarele: în primul rând, nu va da niciun ban în războiul ruso-ucrainean. De aceea, războiul se va încheia, pentru că este evident că Ucraina nu se poate ține pe propriile picioare. Dacă americanii nu dau bani și arme, împreună cu europenii, atunci războiul se va termina. Iar dacă americanii nu dau bani, europenii singuri nu sunt în măsură să finanțeze acest război. Și atunci războiul se va sfârși”, a declarat Orban.
Viktor Orbán a adăugat că Donald Trump nu vrea să finanțeze securitatea Europei.
“Dacă europenii se tem de ruși sau doresc un nivel ridicat de securitate în general, atunci să plătească pentru asta. Fie că ar trebui să își construiască propria armată, propriul echipament, fie că îi folosesc pe americani pentru asta, atunci ar trebui să plătească americanilor prețul, prețul securității”, a spus premierul ungar.
Donald Trump, care a vorbit în mod repetat favorabil despre președintele rus Vladimir Putin, a promis că va pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei în 24 de ore. Cu toate acestea, el nu a explicat exact cum vrea să facă acest lucru.
Între timp, susținătorii lui Trump din Congres continuă să blocheze legea privind alocarea de asistență militară și financiară pentru Kiev. Orban rămâne singurul lider european care menține relații cu Putin. De asemenea, el s-a pronunțat împotriva ajutorului acordat Ucrainei și a blocat recent decizia UE de a oferi Kievului un pachet financiar masiv. Ungaria a acceptat să renunțe la veto doar după ce alți lideri UE i-au spus lui Orban, în cadrul unui summit special, că poziția sa în această privință este inacceptabilă.
26 de morți în insula indoneziană Sumatra, în urma unor inundații dezastruoase
Inundații, urmate de alunecări de teren, pe insula indoneziană Sumatra s-au soldat cu 26 de morți și cel puțin 11 dispăruți, potrivit unui bilanț publicat luni de serviciile de urgență, relatează AFP. "Unsprezece persoane sunt date dispărute și alte 26 au fost găsite moarte", a declarat Abdul Muhari, purtător de cuvânt al Agenției de gestionare a dezastrelor, într-un comunicat.
Ploile torențiale au provocat inundații și alunecări de teren în districtul Pesisir Selatan, în provincia Sumatra de Vest, forțând peste 75.000 de persoane să se refugieze în adăposturi temporare. În același district, 23 de persoane au murit și șase sunt încă date dispărute, potrivit lui Fajar Sukma, șeful local al serviciilor de urgență. Alte trei persoane au fost ucise de vremea rea în districtul Padang Pariaman. "Bilanțul victimelor ar putea crește în continuare", a avertizat Fajar Sukma.
În condițiile în care ploaia continua să cadă și luni, condițiile meteorologice și întreruperile de curent electric complică munca salvatorilor. Duminică, aceștia au reușit să aibă acces în zonele cele mai afectate și să distribuie ajutoare persoanelor evacuate, inclusiv corturi, medicamente și alimente. Sute de case, precum și poduri, moschei și clădiri publice au fost avariate de vremea rea.
Portugalia: Conservatorii au câștigat alegerile, în timp ce extrema-dreaptă este în creștere
Alianța Democratică (AD) de centru-dreapta din Portugalia a câștigat alegerile parlamentare de duminică, a anunțat liderul acesteia, Luis Montenegro, deși nu este clar dacă va putea guverna fără sprijinul extremei dreapta Chega, cu care a refuzat din nou să negocieze.
Reprezentarea parlamentară a lui Chega a crescut de mai mult de patru ori, ajungând la cel puțin 48 de parlamentari în legislativul de 230 de locuri, ceea ce conferă o majoritate dreptei combinate.
Rezultatul subliniază o înclinație politică spre extrema dreaptă în întreaga Europă. Portugalia, care a revenit la democrație abia după căderea unei dictaturi fasciste în urmă cu 50 de ani, a fost mult timp considerată imună la ascensiunea populismului de dreapta de pe continent, care se așteaptă ca partidele de extremă dreapta să câștige la alegerile europene din iunie.
Anterior, principalul rival al lui Montenegro, Pedro Nuno Santos, și-a recunoscut înfrângerea, după ce Partidul Socialist (PS), de stânga, aflat la putere din 2015, s-a clasat pe locul al doilea cu o diferență foarte mică. El a exclus să susțină platforma AD, care include reduceri generalizate de taxe. "AD a câștigat alegerile", a declarat Montenegro în fața unei mulțimi de susținători extaziați la primele ore ale zilei de luni, adăugând că este crucial ca partidele din noul parlament să acționeze în mod responsabil și "să respecte dorința poporului portughez".
În timp ce și-a reiterat promisiunea electorală de a nu se baza pe sprijinul populiștilor de dreapta pentru a guverna, el și-a exprimat speranța că PS și Chega "nu formează o alianță negativă pentru a împiedica guvernul pe care l-au dorit portughezii".
Anunț-surpriză la Belgrad: Alegerile din capitala Serbiei se vor repeta la 2 iunie
Alegerile municipale din decembrie 2023 de la Belgrad vor fi organizate din nou pe 2 iunie, în urma unor acuzații de fraudă, a anunțat duminică președintele sârb Aleksandar Vucic. "Alegerile din Belgrad vor avea loc la 2 iunie, în timp ce toate celelalte alegeri vor fi organizate în conformitate cu termenele legale și constituționale", a declarat președintele Vucic într-o conferință de presă.
Partidul Progresist sârb (SNS) al președintelui Vucic a revendicat victoria în alegerile legislative și locale din 2023. Dar opoziția și observatorii internaționali au denunțat un scrutin marcat de fraude, existând inclusiv "cumpărare de voturi" și acțiuni de "umplere a urnelor", în special la Belgrad.
Votul a declanșat o serie de manifestații. Rezultatul a fost strâns la Belgrad, unde coaliția de opoziție și candidații care au candidat sub sloganul "Serbia împotriva violenței" s-au dovedit a fi un concurent serios pentru SNS, care a obținut 49 din cele 110 locuri în consiliul municipal. În Belgrad, în special, opoziția a acuzat guvernul că a permis alegătorilor din Bosnia vecină să voteze ilegal pentru a-și asigura controlul asupra capitalei. În centrul protestelor s-a aflat Marinika Tepic, o fostă jurnalistă care provine din rândul comunității românești din Serbia și care a intrat în greva foamei pentru a contesta rezultatul viciat al alegerilor.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a denunțat un scrutin "dominat" de Vucic, un populist de dreapta, "care, combinat cu avantajele sistemice ale partidului de guvernământ, a creat condiții inechitabile pentru candidați". "Este important să avem alegeri în care, la final, toată lumea să spună: acesta este rezultatul", a subliniat duminică președintele Vucic.
