Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Macron, principala țintă a “vestelor galbene”

Ziarul de Vrancea
17 nov 2018 487 vizualizări

Aproximativ 244.000 de participanați la acțiuni ale “vestelor galbene” în întreaga Franță, soldate cu un mort și peste 100 de răniți la baraje

Aproximativ 244.000 de “veste galbene” (“gilets jaunes”, în franceză) au protestat sâmbătă în întreaga Franță, în semn de protest față de creșterea taxelor carburanților și scăderii puterii de cumpărare, în cadrul a 2.000 de adunări, uneori tensionate și care au antrenat accidente, soldate cu un mort și violențe soldate cu peste 100 de răniți, relatează AFP.

O persoană a fost ucisă la un baraj, iar alte peste 106 au fost rănite - între care cinci grav -, a precizat într-un comunicat ministrul francez de Interne Christophe Castaner.

În total, 52 de persoane au fost arestate, dintre care 38 au fost plasate în arest preventiv, ptrivit ministrului.

Mobilizarea reușită a “vestelor galbene” împotriva creșterii prețurilor carburanților, care l-a transformat pe Emmanuel Macron în principala sa țintă, a fost îndoliată de moartea unei manifestante, ucise de către o automobilistă încolțită sâmbătă într-o operațiune de blocare, comentează Reuters.

Ministerul de Interne a înregistrat peste 2.000 de manifestații și 244.000 de participanți, care au blocat în paralel 540 de drumuri, în majoritatea cazurilor pașnic, însă uneori au avut loc incidente grave și confruntări cu poliția, ca la Paris.

Incidentul cel mai tragic a fost înregistrat la Pont-de-Beauvoisin, în Savoia, unde o manifestantă a fost răsturnată de către o automobilistă, care pare că a intrat în panică. Conducătoarea auto a fost plasată în arest preventiv, potrivit prefecturii.

Autoritățile au numărat 106 răniți, între care cinci grav, au procedat la 52 de arestări și au plasat 38 în arest preventiv, în principal manifestanți care au refuzat să se supună sau care au fost violenți față de polițiști, dar și automobiliști furioși, care au încercat să forțeze baraje.

Blocajele au fost ridicate progresiv, iar adunările cele mai importante au fost înregistrate sâmbătă după-amiaza la Paris, unde “vestele galbene” s-au concentrat în apropiere de Palatul Elysée, după care au fost dispersate cu tiruri de gaze lacrimogene, dar și în două locuri sombolice - Place de la Concorde și pe Champs-Elysées.

Véronique Lestrade, care a participat la blocajul de la Porte Maillot, la Paris, a rezumat starea de spirit generală a “vestelor galbene” - o mișcare spontană care a luat prin surprindere politicienii, sindicatele și guvernul.

“Mă aflu astăzi, aici, pentru că nu trăiesc, ci supraviețuiesc. Sunt salariată, iar soțul meu la fel”, a declarat ea pentru Reuters. “Taxele sunt multe în Franța, mult prea multe. Poate că domnul Macron ar trebui să-și revadă politica și modul în care gestionează țara, economia este la capătul puterilor”, a spus ea.

“Macron, demisia”

Șeful statului este ținta principală a “vestelor galbene”. “Macron, demisia”, “Afară cu Macron” au fost sloganurole cele mai frecvent auzite în timpul mobilizărilor.

“Eu l-am votat pe Macron cu plăcere în 2017, dar el își bate joc de noi”, a declarat, în Place Bellecour, la Lyon, Dominique Jouvert, în vârstă de 63 de ani, un funcționar public pensionar. “Cu el nu există nicio discuție, niciun dialog, este arogant. Cu siguranță nu voi mai vota cu el”.

Însă majoritatea manifestanților nu și-a exprimat susținerea față de alt lider politic sau partid.

În opinia lui Gérard Massonet, în vârstă de 66 de ani, de asemenea un funcționar public pensionar care a votat cu Macron “pentru a provoca o mare schimbare”, “este simplu, nu voi mai vota”.

“Îmi voi trimite cartea de alegător înapoi”, a declarat el, aplaudat imediat de manifestanți din jurul său. “Și noi ne vom trimite înapoi cărțile”, au spus ei.

Guvernul, care nu intenționează să renunțe la fiscalitatea ecologică pentru a induce o transformare a comportamentului, dar care a prevăzut o anvelopă în valoare de 500 de milioane de euro în cadrul tranziției, nu a judecat din punct de vedere politic mobilizarea, mulțumindu-se să îndemne la calm.

Însă opoziția, de extremă dreapta și de extremă stânga, s-a îngesuit în breșă, încercând să capitalizeze pe socoteala unei mișcări susținute de 74% dintre francezi, potrivit unui sondaj realizat de Odoxa-Dentsu Consulting pentru franceinfo și Le Figaro, difuzat vineri.

“Un imens moment de autoorganizare populară este în curs. Poporul a depășit deja obstacolele diversiunii și disuasiunii”, a apreciat pe Twitter liderul La France Insoumise (LFI) Jean-Luc Mélenchon.

Bogații, exonerați

În opinia lui Olivier Faure, primsecretar al Partidului Socialist, nemulțumirea depășește cu mult prețul carburanților și este semnul suferinței francezilor care se confruntă cu o presupusă scădere a puterii de cumpărare, în timp ce “cei puternici, bogații” sunt, în opinia sa, exonerați de eforturile cerute.

“Ei se află într-o situație în care nu mai înțeleg acest Guvern”, a declarat el la BFMTV. “Ei își spun: acum un an aveam pe cineva care se dădea drept un progresist, iar ei văd un neoliberal”.

Nicolas Dupont-Aignan, președintele mișcării suveraniste Debout la France, unul dintre puținele partide, alături de Rassemblement national (RN, extremă dreapta) al lui Marine Le Pen, a îndemnat să se participe la mișcare, a apreciat într-un comunicat că Guvernul ar trebui “să oprească de urgență creșterea taxelor la carburanți”.

“De câți morți este nevoie ca Emmanuel Macron să audă suferința francezilor?”, a întrebat el.

Președintele Les Républicains (LR) Laurent Wauquiez l-a îndemnat, la rândul său, pe șeful statului “să înțeleagă erorile și mai ales să (le corecteze) anulându-și creșterile taxelor”.

“Aceasta este o mișcare a francezilor, în mod direct, care nu trebuie să fie confiscată (politic), dar care are dreptul să se bucure de suținerea tutuor aleșilor”, a declarat el la BFMTV de la o mobilizare.

Într-o înregistrare video postată pe Twitter, Sébastien Chenu, un deputat RN din Nord, a apreciat că francezii au vrut, sâmbătă, să-i spună președintelui care le este situația.

“Acești francezi pe care Emmanuel Macron îi consideră, de un an și jumătate, proști se află sâmbătă în stradă, la locurile de plată a taxei de drum (...), pentru a spune într-un mod simpatic, într-un mod pozitiv, că nu, ei nu mai pot să mai accepte să fie considerați niște oi”.

Popularitatea lui Emmanuel Macron atinge, la 25%, cel mai scăzut nivel din mandat

Francezii sunt mai puțin mulțumiți de Guvern, iar Emmanuel Macron a pierdut patru puncte procentuale în noiembrie și a atins cel mai slab scor al popularității sale - de 25%, iar premierul Edouard Philippe șapte puncte - 34% -, potrivit unui sondaj Ifop, publicat în Le Journal du Dimanche (JDD), relatează AFP.

Doar 4% dintre persoanele chestionate se declară “foarte mulțumite” de șeful statului, iar 21% “mai degrabă mulțumite”. Alte 34% sunt “mai degrabă nemulțumite”, 39% “foarte nemulțumite”, iar 2% nu se pronunță.

Cu toate acestea, francezii au mai multă încredere în Macron decât în François Hollande (20%), dar mai puțină decât în Nicolas Sarkozy (44%) în aceeași perioadă a mandatelor lor respective.

Scăderea popularității premierului este și mai accentuată. În noiembrie, 34% dintre francezi sunt mulțumiți de el, față de 41% în octombrie, când a tins un vârf. Edouard Philippe revine astfel la nivelul din septembrie, cel mai scăzut de la începutul mandatului.

Sondajul a fost realizat pe Internet și la telefon în perioada 9-17 noiembrie, pe un număr de 1.957 majore, potrivit metodei cotelor, și are o marjă de eroare cuprinsă între unul și 2,2 puncte procentuale.

Mii de cehi cer demisiile premierului și președintelui la o manifestație prin care au marcat “Revoluția de catifea”

Mii de cehi i-au cerut demisia premierului Andrej Babis la o manifestație prin care au marcat “Revoluția de catifea”, ce a grăbit căderea regimului comunist cehoslovac în 1989, relatează AFP.

Manifestanți s-au adunat în fața Castelului Praga, sediul președinției cehe, sâmbătă după-amiaza, și au mărșăluit până la Piața Orașului Vechi. Ei au cerut atât demisia lui Babis, cât și a președintelui Milos Zeman, aliatul premierului.

Andrej Babis este acuzat că încearcă să obstrucționeze o anchetă în care este inculpat de fraudarea fondurilor europene, la o fermă trecută pe numele unor membri ai familiei sale, între care fiul său, Andrej Babis Jr.. El respinge aceste acuzații.

Fiul premierului a declarat săptămâna aceasta pentru site-ul de știri Seznam Zpravy că a fost reținut în Crimeea împotriva voinței sale și nu a putut să fie interogat în acest caz. Babis a declarat că fiul său, care locuiește în Elveția, s-a dus în Crimeea.

Partide din opoziție vor ca o moțiune de cenzură să fie supusă la vot la 23 noiembrie, iar un partid din coaliția guvernamentală vrea să iasă de la putere.

Trump: SUA urmează să stabilească în zilele următoare cine l-a ucis pe Khashoggi

Statele Unite urmează să stabilească în următoarele zile cine l-a ucis pe sauditul Jamal Khashoggi, asasinat la 2 octombrie în Consulatul Arabiei Saudite la Istanbul, a anunțat președintele american Donald Trump, relatează AFP.

Locatarul Casei Albe a declarat presei la Malibu, în California, unde a vizitat sâmbătă zone devastate de incendii, că un “raport complet” cu privire la “cine a făcut-o” urmează să fie finalizat “în următoarele două zile”, adică duminică sau luni, iar apoi a menționat alt termen, “luni sau marți”.

Statele Unite nu au ajuns, în acest stadiu, la o “concluzie definitivă” cu privire la responsabilitățile în asasinarea lui Khashoggi, declara cu doar câteva ore mai devreme o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat american, Heather Nauert.

Ea reacționa astfel față de informații dezvăluite de cotidienele Washington Post (WP) și New York Times (NYT) care au dezvăluit, citând surse anonime, că CIA a conchis că prințul miștenitor Mohammed bin Salman este cel care a comandat ca jurnalistul să fie asasinat.

Heather Nauert a declarat că la momentul declarațiilor sale ar fi prematur să se desemneze un astfel de vinovat.

“Informații recente potrivit cărora Guvernul american a ajuns la o concluzie defintivă sunt inexacte”, a subliniat ea, citată într-un comunicat. “Rămân multe întrebări fără răspuns”, a insistat

Dominic Raab o acuză pe Theresa May că nu se opune unor intimidări ale europenilor

Fostul ministru britanic însărcinat cu Brexitul Dominic Raab o critică dur pe Theresa May, pe care o acuză de lipsă de voință politică și hotărâre în negocierea Brexitului cu Uniunea Europeană (UE), relatează The Associated Press.

Raab, care a demisionat joi din Guvern, o acuză pe șefa Executivului britanic că nu s-a opus atacurilor unor oficiali europeni.

“Dacă nu putem să încheiem acest acord în condiții rezonabile, trebuie să fim foarte cinstiți cu această țară: nu vom fi corupți, șantajați ori intimidați și vom pleca”, a declarat Raab pentru Sunday Times. “Lipsește un lucru: voința politică și hotărârea”, a subliniat el.

Theresa May se confruntă cu un adevărat haos și o rebeliune din partea Partidului său Conservator. Opozanți ai șefei Guvernului britanic din cadrul Partidului Conservator plănuiesc să o debarce, după ce a încheiat, săptămâna aceasta, un proiect de acord asupra Brexitului cu UE.

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.