Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Liderul Hamas anunţă uciderea a trei fii şi patru nepoţi într-un raid isarelian

Ziarul de Vrancea
10 apr 2024 1000 vizualizări

Șeful organizației teroriste se simte „onorat” că i-au murit copiii

Liderul mişcării islamiste palestiniene Hamas Ismail Haniyeh a anunţat miercuri uciderea a trei dintre fiii săi şi mai multor nepoţi într-un atac israelian într-o tabără de refugiaţi în oraşul Gaza şi a subliniat că acest atac nu îi va îngenunchea mişcarea, la şase luni de la începutul războiului. ”Îi mulţumesc lui Allah pentru onoarea pe care ne-o face martiriul celor trei fii ai mei şi unora dintre nepoţii mei”, a declarat la postul Al Jazeera din Qatar Ismail Haniyeh, care trăieşte la Doha. Atacul a vizat vehicule la bordul cărora se aflau membri ai familiei lui Ismail Haniyeh, potrivit Al Jazeera, care a difuzat imagini cu epave de maşini şi cadavre blurate pe care le-a prezentat ca fiind ale victimelor.

Hamas a confirmat într-un comunicat moartea a trei fii ai liderului său şi a patru nepoţi, în Tabăra de Refugiaţi Chati, în oraşul Gaza, în nordul Fâşiei Gaza.

”Acest sânge vărsat ne va face şi mai fermi în principiile noastre”, a avertizxat Ismail Haniyeh.

Armata israeliană nu a reacţionat imediat. Israelul a jurat să distrugă Hamas în urma unui atac fără precedent la 7 octombrie al unor comandouri ale mişcării islamiste infiltrate din Fâşia Gaza în sudul Israelului, soldat cu 1.170 de morţi, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor date israeliene oficiale.

Atacul care i-a vizat pe fiii lui Haniyeh a avut loc în prima zi a sărbătorii Eid al-Fitr, care marchează sfârşitul lunii postului musulman Ramadan, care nu seamănă în acest an cu altul. El a avut loc în contextul în care Hamas urmează să răspundă unui plan al unui armistiţiu propus de către mediatori din Qatar, Egipt şi Statele Unite.

Acest plan prevede un armistiţiu de şase săptămâni şi eliberarea a 42 de ostatici ţinuţi în Fâşia Gaza în schimbul eliberării a 800-900 de palestinieni încarceraţi în Israel, a intrării a 400-500 de TIR-uri cu ajutoare pe zi în enclavă şi întoarcerii ”acasă” a locuitorilor din nordul Fâşiei Gaza, potrivit unei surse din cadrul Hamas.

Guvernatoarea Găgăuziei s-a întors din a doua sa vizită în Rusia şi a fost aşteptată de susţinători la aeroportul din Chişinău

Evghenia Guţul, guvernatoarea regiunii autonome găgăuze, s-a întors miercuri din a doua sa vizită în Rusia şi, deşi au existat zvonuri că va fi arestată când va ajunge în Republica Moldova, a intrat în ţară fără incidente, ba, mai mult, a fost aşteptată la aeroportul din Chişinău de susţinători.

Başcana Găgăuziei, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Şor, a intrat în conflict cu autorităţile centrale din cauza simpatiilor sale pro-Moscova. Aleasă lider al regiunii anul trecut, ea s-a întors miercuri din a doua sa călătorie în Rusia în decurs de o lună cu promisiuni de asistenţă din partea Kremlinului. "Principalul lucru este că m-am întors cu veşti bune", a declarat Eugenia Guţul în faţa a zeci de susţinători strânşi în faţa aeroportului. "Prietenii şi partenerii noştri din Federaţia Rusă ne vor sprijini întotdeauna", i-a asigurat ea. Printre promisiunile pe care le-a anunţat se numără un acord pentru ca Moscova să furnizeze locuitorilor Găgăuziei carduri de plată ruseşti "Mir" care să le permită să primească bani de la "parteneri" neidentificaţi.

Oficialii moldoveni au respins declaraţiile lui Guţul ca fiind promisiuni fără sens. Ministrul finanţelor, Petru Rotaru, a declarat că aceste carduri nu funcţionează în Moldova. Guţul, care s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, cel puţin în timpul primei sale vizite în Rusia, de la începutul lui martie, susţine că administraţia pro-europeană de la Chişinău prigoneşte Găgăuzia, care are statut de autonomie.

Au circulat zvonuri că Guţul va fi arestată la întoarcerea din Rusia, dar a intrat în Moldova fără incidente. Miercuri, procurorii au declarat că au finalizat ancheta privind acuzaţiile că Guţul ar fi fost implicată în finanţarea ilegală a unui partid politic legat de crima organizată.

Populată în principal de etnici turci creştini ortodocşi, Găgăuzia a avut o relaţie dificilă cu autorităţile centrale din Moldova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, din cauza poziţiei sale pro-ruse. În baza acordului de autonomie semnat în anii 90, başcanul Găgăuziei este membru în guvernul Republicii Moldova, însă preşedinta prooccidentală Maia Sandu a refuzat să semneze decretul în cauză pe motiv că Guţul a fost ales cu ajutorul partidului oligarhului fugar Ilan Şor, care a fost scos în afara legii.

Şor, condamnat în lipsă anul trecut la 15 ani de închisoare în legătură cu o fraudă de un miliard de dolari, organizează proteste împotriva guvernului Sandu din exilul său din Israel. Partidul care îi poartă numele a fost scos în afara legii de Curtea Constituţională, dar între timp au fost înfiinţate alte partide care se bucură de sprijinul lui.

Sondaj: Alegătorii din multe ţări sunt sceptici în privinţa democraţiei

Alegătorii din multe ţări trec printr-o criză de încredere în democraţiile şi instituţiile lor, arată un sondaj realizat în 19 ţări, inclusiv România, de un organism de supraveghere a guvernării, creând o imagine sumbră într-un an în care mai mult de jumătate din populaţia lumii este chemată la urne, relatează Reuters.

În contextul în care Statele Unite, India, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au alegeri în 2024, raportul publicat joi de Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA) oferă o imagine sumbră a sănătăţii democratice percepute. Rezultatele arată că, în 11 dintre cele 19 ţări analizate, printre care se numără SUA şi India, puţin sub jumătate dintre alegători consideră că cele mai recente alegeri au fost libere şi corecte.

Doar alegătorii din Danemarca cred că instanţele judecătoreşti asigură "întotdeauna" sau "adesea" accesul la justiţie, în timp ce în 8 din cele 19 ţări, sunt mai mulţi cei care au opinii favorabile faţă de "un lider puternic, care nu trebuie să îşi bată capul cu parlamentul sau cu alegerile" decât cei cu opinii nefavorabile.

"Democraţiile trebuie să răspundă scepticismului publicului lor, atât prin îmbunătăţirea guvernanţei, cât şi prin combaterea culturii tot mai mari a dezinformării care a încurajat acuzaţiile false împotriva alegerilor credibile", a declarat secretarul general al IDEA Internaţional, Kevin Casas-Zamora.

Alegerile prezidenţiale din acest an din Statele Unite îl vor vedea probabil pe democratul Joe Biden, în exerciţiu, confruntându-se din nou cu fostul preşedinte Donald Trump, care a afirmat în mod fals că a fost vorba de o fraudă electorală generalizată atunci când a pierdut preşedinţia în 2020. Sondajul a arătat că doar 47% dintre respondenţii din Statele Unite şi-au exprimat încrederea că ţara are procese electorale credibile.

Alegerile pentru parlamentul european, care vor avea loc în iunie, ar putea aduce câştiguri importante pentru extrema dreaptă şi ar putea avea un impact asupra politicii, de la sprijinul acordat Ucrainei în războiul său împotriva invaziei la scară largă a Rusiei până la măsuri pentru abordarea schimbărilor climatice. În februarie, Parlamentul European a condamnat ceea ce a numit încercările Rusiei de a submina democraţia europeană.

Sondajul, realizat între iulie 2023 şi ianuarie 2024, a chestionat aproximativ 1.500 de persoane în fiecare din 19 ţări, între care Brazilia, Chile, Columbia, Gambia, Irak, Italia, Liban, Lituania, Pakistan, România, Senegal, Sierra Leone, Coreea de Sud şi Tanzania.

Prinţesa Kate a devenit cel mai popular membru al familiei regale britanice

Prinţesa de Wales a devenit cel mai popular membru al familiei regale britanice după ce a dezvăluit în mod public că a fost diagnosticată cu cancer. Prinţesa Kate l-a devansat astfel pe soţul ei, prinţul William, întrucât 76% dintre britanicii chestionaţi au afirmat că au o opinie pozitivă despre viitoare regină a Regatului Unit.

Popularitatea ei a crescut cu şase puncte procentuale de la începutul acestui an, perioadă în care prinţesa Kate a dat publicităţii o înregistrare video adresată naţiunii britanice în care a anunţat că a început un tratament oncologic bazat pe chimioterapie. Prinţul William, moştenitorul tronului, cu un rating pozitiv de 73% în acest sondaj realizat de YouGov, a coborât de pe prima poziţie, cu o scădere de un punct procentual faţă de ianuarie, şi ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai populari membri ai familiei regale britanice.

Aproximativ o cincime dintre cei chestionaţi (21%) au avut o părere negativă despre prinţul William, faţă de 15% în cazul prinţesei Kate.

Sora regelui Charles al III-lea, prinţesa Anne, ocupă locul al treilea, cu un rating pozitiv de 71%. Anne, care deţine titlul de prinţesă regală, a avut totodată cel mai mic rating negativ, de doar 13%. Ea este urmată de regele Charles, care, la fel ca prinţesa Kate, urmează un tratament în această perioadă împotriva unei forme de cancer.

Regele britanic are un rating pozitiv de 63% şi un rating negativ de 30%, fiind urmat de unul dintre fraţi săi mai tineri, prinţul Edward, duce de Edinburgh, cu un rating pozitiv de 54%, în timp ce regina Camilla, care a crescut cu două puncte procentuale începând din ianuarie, în condiţiile în care 50% dintre respondenţi au spus că au o părere favorabilă despre Camilla.

Mai puţin de o treime au o părere pozitivă despre ducele şi ducesa de Sussex, cu 31% pentru Harry şi 26% pentru Meghan.

Prinţul Andrew, duce de York, al cărui interviu dezastruos din emisiunea "Newsnight" a fost readus în atenţia publicului luna aceasta odată cu lansarea producţiei Netflix "Scoop", rămâne cel mai puţin popular membru al familiei regale britanice dintre cei care au fost incluşi în sondajul YouGov.

Aproximativ 6% dintre respondenţi au o părere pozitivă despre prinţul Andrew, iar 86% dintre ei au o părere negativă. YouGov a chestionat 2.004 de adulţi britanici între 2 şi 3 aprilie.

Un derivat de ketamină administrat mamei după naştere pare să reducă riscul de depresie

Un derivat de ketamină administrat mamei după naştere pare să reducă riscul de depresie postpartum, susţine un studiu publicat joi în British Medical Journal (BMJ), deşi cu limitări semnificative.

Studiul clinic, desfăşurat în China, are ca scop prevenirea depresiei postpartum la mamele care au avut deja simptome depresive în timpul sarcinii, o formă de aşa-numită depresie prenatală, care continuă adesea şi după naşterea copilului.

Cu toate acestea, "la mamele cu depresie prenatală, o singură doză mică de esketamină, administrată la scurt timp după naştere, a redus episoadele depresive majore cu aproximativ trei sferturi (în) 42 de zile după naştere", concluzionează autorii studiului. Esketamina, administrată aici sub formă de injecţie, este utilizată ca anestezic de bază. Dar proprietăţile sale antidepresive fac obiectul unor cercetări de mai mulţi ani. Unele autorităţi din domeniul sănătăţii, cum ar fi Food and Drug Administration (FDA) din SUA, au aprobat-o deja ca antidepresiv. Cu toate acestea, medicamentul a fost subiectul unor controverse din cauza lipsei sale de eficacitate în cazurile cele mai rezistente de depresie, precum şi a efectelor secundare neuropsihologice, cum ar fi vorbirea greoaie şi senzaţia de disociere.

Aici, cercetătorii au constituit un grup de câteva sute de mame care au avut simptome depresive în timpul sarcinii. La 40 de minute după ce au născut, jumătate dintre ele au primit o injecţie de esketamină, iar cealaltă jumătate un placebo. Patruzeci şi două de zile mai târziu, mai puţin de 7% din primul grup suferise un episod depresiv major, faţă de un sfert din cel de-al doilea grup.

Deşi s-a observat un număr mare de efecte secundare, acestea s-au rezolvat în mai puţin de o zi.

O astroloagă speriată de eclipsă şi-a ucis partenerul şi şi-a aruncat copiii din maşină

O astroloagă americană obsedată de eclipsa care a avut loc luni, deasupra Statelor Unite, şi-a înjunghiat mortal partenerul şi şi-a aruncat cele două fiice din maşină în timp ce aceasta circula pe autostradă, cu câteva ore înainte de fenomenul ceresc, potrivit Los Angeles Times.

Găsită moartă la scurt timp după aceea în vehiculul său, Danielle Johnson se prezenta ca "vindecător divin" şi oferea online "purificări ale aurei", precum şi citiri ale semnelor zodiacale. Pe reţelele de socializare, ea îşi spunea Ayoka.

Săptămâna trecută, influencerul a postat un mesaj în care compara eclipsa cu "apogeul războiului spiritual" şi spunea că toată lumea ar trebui să "aleagă o tabără". "Apocalipsa este aici", a spus ea într-o altă postare. Luni dimineaţă, cu câteva ore înainte de eclipsă, ea şi-a înjunghiat partenerul, un fost militar în vârstă de 29 de ani, în inimă, potrivit Los Angeles Times. Ea a lăsat urme de sânge în apartamentul lor din Los Angeles, înainte de a fugi cu Porsche Cayenne-ul său împreună cu cele două fiice, potrivit primelor concluzii relatate de ziar. Mergând cu viteză pe o autostradă din oraş, ea şi-a împins copiii afară din maşină.

Cea mai mare, în vârstă de nouă ani, a supravieţuit. Dar sora ei mai mică, un bebeluş de opt luni, a fost găsită moartă. Ulterior, poliţia a găsit vehiculul, care s-a izbit de un copac la 160 km/h pe un drum de coastă. Corpul lui Danielle Johnson era grav mutilat şi greu de identificat, potrivit ziarului.

Eclipsele au fost asociate de mult timp cu profeţii ciudate despre sfârşitul timpului, despre care oamenii de ştiinţă spun că nu au nicio bază reală. Milioane de oameni au urmărit luni o eclipsă totală rară în America de Nord, care a arătat un soare negru, obstrucţionat de Lună.

Un japonez va fi primul primul astronaut neamerican care pune piciorul pe Lună, anunţă Biden

Un astronaut japonez urmează să fie primul neamerican pe Lună, în cadrul unei misiuni spaţiale americane, a anunţat miercuri preşedintele american Joe Biden.

”Doi astronauţi japonezi vor lua parte la viitoare misiuni americane, iar unul dintre ei va fiprimul neamerican care va ateriza pe Lună”, a anunţat Joe Biden într-o conferinţă de presă comună cu premierul japonez Fumio Kishida.

Fumio Kishida se află într-o vizită de stat la Washington. El a salutat ”un succes formidabil în domeniul spaţial” şi a confirmat că Japonia va furniza Statelor Unite un rover lunar. Statele Unite vor să se întoarcă pe Lună în cadrul Programului american Artemis. Misiunea Artemis 3 - prima care va trimite din nou stronauţi pe Lună, este planificată în 2026.

Programul Artemis urmează să trimită prima femeie şi prima persoane de culoare pe Lună. Programul Apollo a dus pe Lună 12 astronauţi - toţi bărbaţi americani albi. Aceşti 12 astronauţi americani sunt singurii oameni care au pus piciorul pe Lună până în prezent.

Elveţia, ţară neutră, se alătură proiectului european de apărare Sky Shield

Consiliul Federal al Elveţiei, organismul de conducere al ţării, a aprobat miercuri participarea ţării la umbrela de apărare antiaeriană European Sky Shield Initiative, menită să construiască un sistem integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă în întreaga Europă.

Iniţiativa European Sky Shield (ESSI) este un sistem comun de apărare aeriană înfiinţat de Germania în 2022 pentru a stimula apărarea aeriană europeană, o problemă care a devenit pregnantă după invazia Rusiei în Ucraina.

Elveţia semnase o declaraţie de intenţie pentru a se alătura programului în iulie anul trecut. Mai multe ţări, inclusiv cele care nu sunt membre NATO, au semnat pentru acest proiect din care fac parte Germania, Marea Britanie şi Finlanda.

Iniţiativa are ca scop reducerea costurilor pentru aceste ţări prin coordonarea achiziţiilor de sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, cum ar fi sistemul de rachete Patriot. De asemenea, urmăreşte să permită cooperarea în materie de instruire, întreţinere şi logistică. "Chiar şi după semnarea declaraţiei de aderare, Elveţia rămâne liberă să decidă unde şi în ce măsură intenţionează să participe la ESSI şi ce sisteme de apărare sol-aer plănuieşte să achiziţioneze", a precizat Consiliul Federal într-o declaraţie.

Elveţia, ţară neutră, a fost supusă unor presiuni tot mai mari din partea vecinilor săi europeni, de la invazia Rusiei din februarie 2022, pentru a sprijini militar Ucraina, permiţând reexportul de armament fabricat în Elveţia.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.