MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Eroii de la Azovstal: Schimbați sau lichidați?
„Ucraina are nevoie de eroii săi în viață”, a spus Zelenski înainte să aprobe predarea ultimilor combatanți care apărau uzina din Mariupol n prizonerii vor fi tratați „conform normelor internaționale” a promis Kremlinul, dar unii politicieni ruși cer pedeapsa cu moartea
Cei aproximativ 265 de combatanți ucraineni care s-au baricadat în oțelăria Azovstal, ultimul bastion al rezistenței ucrainene la Mariupol, s-au predat forțelor ruse și s-au declarat prizonieri începând de luni seară. “În ultimele 24 de ore, 265 de combatanți au depus armele și s-au declarat prizonieri, inclusiv 51 grav răniți”, a anunțat ministerul rus al Apărării. “Toți cei care au nevoie de asistență medicală sunt trimiși la un spital în Novoazovsk”, în teritoriul separatist prorus, precizează ministerul.
Adjunctul ministrului ucranean al Apărării Ganna Malyar anunța luni evacuarea acestor combatanți. Ei urmează să fie repatriați în teritoriul aflat sub controlul Ucrainei “în cadrul unei proceduri de schimb” de prizonieri, preciza Ganna Malya.
Imagini apărute pe rețelele de socializare arată momentele în care luptători ucraineni refugiați în Azovstal se predau forțelor proruse, clipurile postate arătând că o parte dintre soldații ultimei redute din Mariupol sunt răniți.
În unul din clipurile video, filmat din dronă, se vede cum soldații ucraineni ies la lumină, ducând răniți întinși pe tărgi, iar în alt video se vede cum sunt percheziționați de cei cărora li se predau (cel mai probabil forțe pro-ruse din Donețk), iar răniții sunt urcați în unele autobuze, iar ceilalți în altele.
“Criminalii naziști nu ar trebui să facă obiectul unui schimb de prizonieri”
Combatanții ucraineni care s-au predat vor fi tratați “conform normelor internaționale”, a declarat și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că președintele rus Vladimir Putin a garantat acest lucru.
Cu toate acestea, președintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, a declarat într-o sesiune în plen marți că “acești criminali de război capturați nu pot fi dați la schimb, ci trebuie judecați”. “Criminalii naziști nu ar trebui să facă obiectul unui schimb de prizonieri. Țara noastră îi tratează uman pe cei care s-au predat sau au fost luați prizonieri. Dar în ceea ce îi privește pe naziști, poziția noastră aici trebuie să rămână neschimbată: aceștia sunt criminali de război și trebuie să facem totul pentru a-i aduce în fața justiției”, a scris el pe contul său Telegram.
Volodin a susținut o inițiativă în acest sens formulată înaintea sa de deputatul Anatoli Vaiserman și a cerut comisiilor de apărare și securitate din Duma de Stat să pregătească un proiect de hotărâre în această privință, invitându-i pe deputați să-l voteze la finalul ședinței.
Întrebat în conferința sa de presă zilnică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat să spună dacă acești soldați ucraineni vor fi considerați drept prizonieri de război sau criminali de război, în timp ce Moscova îi califică pe mulți militari ucraineni, în special pe cei din batalionul Azov din Mariupol, drept “bande armate neonaziste”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-o înregistrare video, că esențial este “să salvăm viețile băieților noștri”. “Vreau să subliniez: Ucraina are nevoie de eroii săi în viață. Acesta este principiul nostru”, a adăugat el.
De asemenea, un deputat rus care face parte din delegația Rusiei în negocierile de pace cu Kievul a declarat că Rusia ar trebui să ia în considerare pedeapsa cu moartea pentru luptătorii „naționaliști” din regimentul Azov. În cadrul unei dezbateri în camera inferioară a parlamentului rus, după ce apărătorii combinatului siderurgic ucrainean Azovstal s-au predat, deputatul Leonid Sluțki a declarat că, deși Rusia are în vigoare un moratoriu asupra pedepsei cu moartea, ar trebui să se „gândească cu atenție” la pedeapsa capitală pentru luptătorii din Regimentul Azov. „Ei nu merită să trăiască după crimele monstruoase împotriva umanității pe care le-au comis și care sunt comise în mod continuu împotriva prizonierilor noștri”, a spus Sluțki.
Soldații ruși morți: Tineri, săraci și proveniți din minorități etnice
Numărul soldaților ruși morți în Ucraina este ținut secret și mult redus de Moscova. Dintre miile de soldați ruși uciși în Ucraina, mulți sunt foarte tineri, proveniți din cele mai sărace regiuni ale Federației Ruse și adesea din minorități etnice, afirmă experți. Kremlinul nu a emis niciun comunicat cu privire la acest subiect din 25 martie, la o lună și o zi de la declanșarea războiului. Circa 1.351 de soldați au murit până la acea dată, a admis Kremlinul.
După șapte săptămâni de lupte distrugătoare, Kievul estimează numărul soldaților ruși uciși la 27.000. O cifră mare, constată numeroși militari și analiști occidentali, pentru care evaluările Moscovei sunt mult reduse.
“Rusia a suferit probabil pierderi ce corespund unei treimi din forța de luptă terestră pe care ea a angajat-o în februarie”, adică 50.000 de soldați ruși răniți sau uciși, constata duminică Ministerul Apărării al Regatului Unit. Cu o rată de trei soldați răniți la unul ucis recunoscută de Moscova la începutul conflictului, am ajunge la 12.500 de soldați ruși morți în mai puțin de trei luni. Destul de aproape de cei 15.000 de soldați sovietici uciși în decurs de un deceniu de război în Afganistan (1979-1989), război care a provocat o traumă națională.
Site-ul rusofon Mediazona susține că are confirmată exclusiv din surse deschise moartea a 2.099 de soldați ruși în lupte până pe 6 mai. O mare parte dintre cei a căror vârstă era menționată aveau între 21 și 23 de ani, iar 74 dintre ei nu aveau nici 20 de ani, precizează Mediazona.
Majoritatea celor uciși proveneau din sudul Rusiei, în special din Caucazul de Nord, regiune majoritar musulmană, precum și din Siberia Centrală.
Cel mai mare număr de decese (135) a fost confirmat în rândurile soldaților din regiunea musulmană Daghestan din Caucazul de Nord, urmați de buriați (98), minoritate mongolă din Buriatia, o regiune din Siberia.
“Cel mai mare număr de soldați și ofițeri ai forțelor terestre ruse provin din orășele și sate din Rusia. Acest lucru este legat de stratificarea socio-economică și educativă”, explică Pavel Luzin, comentator al site-ului Riddle Russia. Pentru că “exigențele pentru serviciul militar” în aceste forțe ale armatei sunt “relativ mici”, cei mai buni soldați și viitori ofițeri preferând alte ramure, precum “forțele aeriene și spațiale, forțele balistice strategice și marina”, explică el.
Mass-media locale și rețelele sociale din Daghestan, regiune printre cele mai sărace din Rusia și scenă a unei insurecții islamiste vreme de mai mulți ani, sunt pline de imagini care arată părinți îndoliați primind condoleanțe din partea unor responsabili.
De altfel, primul soldat rus a cărui moarte a fost confirmată oficial de Moscova a fost Murmagomed Gadjimagomedov, un tânăr din Daghestan.
Paritate cu forțele de invazie rusești în câteva luni?
Ajutorul occidental va putea oferi Ucrainei o oportunitate egală de a răspunde amenințărilor din partea Rusiei, a declarat ieri ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei Anna Maliar. „Astăzi este un punct de cotitură și vedeți cu toții că după întâlnirea de la baza aeriană americană Rammstein din Germania, la care au participat peste 40 de șefi ai Apărării, asistența acordată Ucrainei este acum colectivă”, a declarat Maliar într-o conferință de presă susținută marți la Kiev. „Iar în câteva luni asistența occidentală va putea oferi o oportunitate egală pentru Ucraina să răspundă la amenințări deoarece Rusia, desigur, are acum un avantaj atât în ceea ce privește armamentul, cât și personalul”, a precizat ea.
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a declarat la rândul său duminică, după o întâlnire cu secretarul de Stat american Antony Blinken, că mai multe arme și ajutoare sunt „pe drum”către Ucraina.
Primăria din Sofia, obligată să emită un certificat de naștere fiicei unui cuplu de lesbiene
Tribunalul administrativ din Sofia a hotărât ca autoritățile municipale ale capitalei bulgare să emită un act de naștere pe numele unui bebeluș apatrid al unui cuplu de lesbiene originare din Bulgaria și Gibraltar, anunță avocații celor două mame. “Municipalitatea din Sofia (...) este necesar să emită un certificat de naștere bulgar care să indice numele titularului, data și locul nașterii, sexul și originea celor doi părinți ai lui Sara”, anunță într-un comunicat organizația de apărarea drepturilor lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor și transsexualilor (LGBT) Deychtvie. “Bulgaria nu poate refuza să recunoască faptul că Sara are doi părinți pe motiv că legislația națională nu prevede instituția căsătoriei homosexuale”, subliniază tribunalul.
La nașterea sa, în 2019, în Spania, fata nu a putut obține naționalitatea spaniolă, pentru că niciunul dintre părinți nu este spaniol. Ea nu a putut deveni nici britanică, pentru că mama din Gibraltar nu s-a născut în această enclavă britanică, nici în Regatul Unit.
Legea bulgară prevede că orice copil născut dintr-un părinte bulgar are cetățenia bulgară. Cuplul s-a adresat, astfel, autorităților de la Sofia.
Însă municipalitatea a refuzat - nu din cauză că fata nu a fost născută în Bulgaria – ci pe motiv că această țară nu recunoaște cuplurile de același sex. Reclamantele, blocate în Spania și care doreau să călătorească în mod independent una față de cealaltă împreună cu copilul, au sesizat tribunalul administrativ din capitala bulgară.
Această jurisdicție a consultat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a conchis că Bulgaria a încălcat drepturile fundamentale ale fetei. “Statele membre (UE) au obligația să recunoască legătura de filiație care unește un nou-născut cu două mame și să respecte libertatea de circulație și de sejur a cetățenilor Uniunii Europene”, a tranșat, în decembrie, instituția europeană.
Această hotărâre stabilește jurisprudență, în contextul în care legislațiile disparate ale statelor membre UE le dau bătăi de cap juridice familiilor cuplurilor de același sex.
Judecătorii de la CJUE au subliniat că “evocarea interdicției căsătoriei între persoane de același sex” în Bulgaria cu scopul de a-și justifica refuzul “nu este conform drepturilor fundamentale garantate de Chartă”.
Trump va trebui să aștepte înainte de a-și republica mesajele de pe platforma Truth Social pe alte platforme
Donald Trump va trebui să aștepte șase ore înainte de a-și republica mesajele de pe platforma de socializare Truth Social pe alte platforme, a dezvăluit luni un document depus la autoritățile de reglementare.
Platforma a fost lansată cu misiunea de a înfrunta Big Tech, după ce fostul președinte al SUA a fost dat afară de pe Twitter, Facebook și YouTube, pentru că ar fi incitat și incitat la violență oamenii, în timpul revoltelor de la Capitoliu de pe 6 ianuarie 2021.
Miliardarul Elon Musk, care a convenit recent preluarea Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, a spus că va anula excluderea lui Trump de pe platformă, numind-o “greșită din punct de vedere moral și o prostie totală”.
Trump, care publica în medie 18 tweet-uri pe zi când era președinte, a spus că nu se va întoarce pe Twitter chiar dacă va fi reprimit.
El și-a mărit numărul de mesaje pe noua platformă, pentru milioanele sale de urmăritori, după un început lent.
“Președintele Trump este, în general, obligat să facă orice postare mai întâi pe Truth Social și este posibil să nu facă aceeași postare pe un alt site de socializare timp de 6 ore”, a declarat Digital World Acquisition, într-un document depus la autoritățile de reglementare.
Liderii UE nu au reușit să atingă unanimitatea privind interzicerea petrolului rusesc
Liderii Uniunii Europene nu au reușit să atingă unanimitatea privind interzicerea petrolului rusesc, în urma unei reuniuni a miniștrilor de externe din statele UE, a declarat luni Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, potrivit CNN.
Într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, Borrell a declarat că, „din nefericire”, nu a fost posibil să se ajungă la un acord cu privire la un al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. “Ne confruntăm cu aceleași dificultăți cu privire la unanimitatea privind interzicerea petrolului”, a menționat el. UE a propus să interzică toate importurile de petrol din Rusia până la sfârșitul acestui an și să elimine cea mai mare bancă a țării, Sberbank, din rețeaua internațională de plăți SWIFT.
Miercuri, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a declarat că Ungaria va vota pentru sancțiunile UE asupra petrolului rus doar dacă blocul va găsi soluții la problemele pe care le-ar crea această decizie. Borrell a afirmat că discuția din acea zi a clarificat unele probleme legate de dificultățile cu care se confruntă Ungaria. “Nici măcar nu era în agendă să încercăm să ajungem la un acord astăzi, pentru că știam că nu este posibil”, a spus Borrell, el menționând că au avut o discuție foarte constructivă despre motivele pentru care unele state membre sunt reticente – nu numai în privința interzicerii petrolului, ci și despre alte elemente ale pachetului de sancțiuni.
Kalush Orchestra va organiza un turneu în Europa cu scopul de a strânge fonduri pentru Ucraina
Trupa ucraineană Kalush Orchestra, câștigătoarea ediției Eurovision Song Contest 2022, a anunțat că va organiza un turneu în Europa cu scopul de a strânge fonduri pentru Armata Ucraineană și fundațiile caritabile din Ucraina, relatează CNN. Trupa Kalush Orchestra a câștigat concursul de sâmbătă, obținând a treia victorie a țării la Eurovision din istorie.
Liderul Oleg Psiuk a declarat, marți, în timpul unei conferințe de presă la Centrul Media din Liov, Ucraina, că trupa va organiza un turneu în Europa pentru a strânge fonduri pentru Ucraina și Forțele Armate Ucrainene.
“Vom face un turneu în Europa cu scopul de a strânge fonduri pentru Ucraina și Forțele Armate. Vom anunța în curând pe pagina noastră de Instagram orașul în care vom concerta”, a afirmat el. Potrivit lui Psiuk, membrii trupei plănuiesc să folosească limba ucraineană în cântecele lor având obiectivul de a o transforma într-o limbă populară în domeniul muzicii. De asemenea, ei își doresc să promoveze cultura țării în lume.
El a adăugat că trupa va scoate la licitație statueta câștigătorului Eurovision și va dona încasările pentru a sprijini armata. Ediția Eurovision Song Contest 2022 de la Torino a fost câștigată de Ucraina, reprezentată de Kalush Orchestra cu melodia “Stefania”, care a primit din partea publicului 439 de puncte și un total de 631 de puncte.
Parlamentul Finlandei a votat cu peste 95% pentru aderarea la NATO
Parlamentul de la Helsinki a votat ieri, cu o majoritate de peste 95%, în favoarea aderării Finlandei la NATO, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale a țării nordice la sediul Alianței Nord-Atlantice. La capătul unei ședințe parlamentare de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat cu 188 de voturi pentru, opt voturi contra și nicio abținere.
La finalul săptămânii trecute, președintele finlandez Sauli Niinistö și premierul Sanna Marin au anunțat că Finlanda va solicita aderarea la NATO “fără întârziere”. Niinistö trebuie acum să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi predat, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.
Cererea Suediei a fost deja semnată marți dimineață de către ministrul de externe suedez Ann Linde.
Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia și Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două țări vecine sunt asociate la Alianța Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului “Parteneriat pentru Pace”.
Cele două state vecine intenționează să adere simultan la NATO, organizație ce are 30 de state membre, inclusiv România.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
