MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Dezvăluiri: Boris Johnson a vrut să fie injectat cu noul coronavirus
Un fost apropiat al premierului britanic povestește că șefii guvernului de la Londra au luat în derâdere virusul la începutul pandemiei
Premierul britanic Boris Johnson a spus la început despre epidemia de coronavirus că este “noua gripă porcină”, a afirmat ieri fostul său consilier-șef Dominic Cummings, într-o audiere în parlament consacrată gestionării de către guvern a crizei COVID-19. “În februarie (2020 - n.r.), prim-ministrul considera că este vorba doar de o poveste de speriat, a spus că este noua gripă porcină”, a declarat Cummings. Potrivit acestuia, Boris Johnson chiar s-a oferit să fie injectat la televizor cu noul coronavirus pentru a demonstra că nu e nimic serios. Guvernul “nu făcea deloc pregătiri de război (împotriva COVID-19) în februarie 2020, mulți fiind practic plecați la schi”, a conchis fostul consilier, acuzând totodată executivul că a reacționat prea încet la criză și prezentând scuze familiilor celor care “au murit în mod nenecesar”.
În același timp, Cummings a calificat drept o “greșeală catastrofală” secretomania din jurul deciziilor luate de grupul de consilieri științifici ai guvernului. El a acuzat de asemenea Ministerul Sănătății că a considerat inevitabilă obținerea “imunizării în masă” pe considerentul că dacă ar încerca să suprime răspândirea virusului pe parcursul verii, acesta nu ar fi făcut decât să reapară iarna, punând din nou sub presiune sistemul de sănătate. Fostul consilier, care a demisionat în noiembrie anul trecut, devenind unul din cei mai vocali critici ai fostului său șef, a denunțat înainte de apariția sa în fața comisiei parlamentare și faptul că guvernul britanic nu a impus un nou lockdown în septembrie, în pofida creșterii numărului de cazuri.
Miercuri dimineața, înainte de audierea lui Cummings, ministrul transporturilor Grant Shapps a respins aceste critici, declarând pentru BBC că “au mai fost chiar două lockdown-uri, în noiembrie și în ianuarie”, și că preferă să-i lase pe “alții să decidă dacă martorul este de încredere”.
Macron: Sancțunile împotriva Rusiei “nu mai sunt eficiente”
Președintele francez Emmanuel Macron consideră că Uniunea Europeană (UE) are nevoie de o “reașezare foarte profundă” a relației sale cu Rusia și că “politica sancțiunilor” și-a atins “limitele” atât împotriva Moscovei, cât și Belarusului.
Macron îi îndeamnă pe europeni să nu mai fie “doar reactivi”, ci “să definească o strategie pe termen scurt, mediu și lung” cu privire la Rusia. “Politica sancțiunilor progresive în situații înghețate nu mai este o politică eficientă”, a subliniat Macron după summitul european. El a răspuns astfel unei întrebări despre impactul sancțiunilor europene impuse Belarusului, în urma deturnării unui avion de linie Ryanair, cu scopul arestării unui opozant, Roman Protasevici, însă și cu privire la sancțiunile impuse Rusiei în vederea eliberării opozantului politic rus Aleksei Navalnîi - care nu au condus la vreun rezultat până în prezent. “Ceea ce spuneți este foarte corect, dar vă gândiți la alt tip de măsuri?”, i-a replicat președintele francez unui jurnalist. “Nu este ușor de spus ce să facem după aceea. Declanșăm un conflict armat în aceste cazuri?”, a continuat el ironic. Macron a recunoscut însă “eficența relativă a dispozițiilor pe care le-am adoptat în ultimii ani”.
Consiliul European a cerut Comisiei Europene (CE) să întocmească un raport cu privire la modul în care să se răspundă “în vederea unei structurări a acestei relații, astfel încât să ne putem marca unitatea în fața provocărilor succesive (ale Rusiei) și să menținem coerența cuplului dialog-exigențe”, a anunțat el. O majoritate a statelor membre doresc o “reașezare profundă” a relațiilor UE-Rusia, a mai anunțat Macron.
În ceea ce privește interdicțiile vizând spațiul aerian belarus, adoptate marți cu scopul de a obține o eliberare a opozantului Roman Protasevici, “oare vor fi suficiente? Nu știu ce să vă spun azi”, a recunoscut șeful statului francez. Însă, a subliniat el, referindu-se la Rusia, “cred că ne aflăm într-un moment al adevărului în relația noastră cu Rusia, care trebuie să ne conducă să regândim termenii tensiunii pe care decidem să o instalăm”.
UE cere AstraZeneca despăgubiri dure
Uniunea Europeană (UE) a cerut ieri, la un tribunal din Bruxelles, ca laboratorul farmceutic anglo-suedez AstraZeneca să plătească despăgubiri în valoare de zece euro pe doza de vaccin împoriva COVID-19 - pe ziua de întârziere, în cadrul unui proces cu privire la întârzieri în livrări, și cere totodată despăgubiri în valoare de cel puțin zece milioane de euro.
Cei 27 reproșează gigantului farmaceutic faptul că nu a folosit instalații britanice în producerea vaccinului destinat Uniunii.
Comisia Europeană (CE), care a negociat comenzi în numele statelor membre UE, anunța la 26 aprilie că a sesizat justiția să arbitreze acest conflict cu laboratorul anglo-suedez, care furnizează în prezent un sfert dintre vaccinurile omologate în UE. “Ceea ce ne interesează în acest dosar este să ne asigurăm că are loc o livrare rapidă a unui număr suficient de doze la care cetățenii europeni au dreptul”, declara atunci presei un purtător de cuvânt CE.
AstraZeneca a livrat, în primul trimestru doar 30 dintre cele 120 de milioane de doze prevăzute prin contract. În trimestrul doi, în curs, laboratorul preconizează să livreze doar 70 dintre cele 180 de milioane de doze contractate. Un reprezentant CE apropiat dosarului declara recent AFP că AstraZeneca a livrat deocamdată UE doar o medie de zece milioane de doze pe lună - cu mult sub nivelul prevăzut.
Grupul farmaceutic respinge acuzații referitoare la faptul că a încălcat contractul cu Uniunea. AstraZeneca denunță, de la începutul lui aprilie, o procedură judiciară “fără fundament”. Justiția belgiană urmează să pronunțe un verdict în iunie.
Mandat de arestare pe numele lui Marilyn Manson, acuzat de agresiune
Poliția statului american New Hampshire a emis un mandat de arestare pe numele Brian Hugh Warner, cunoscut ca Marilyn Manson, în legătură cu acuzații de agresiune. Două capete de acuzare privind agresiunea au fost formulate împotriva lui Manson, în vârstă de 52 de ani. Acestea implică un operator video în timpul unui concert din Gilford, în 2019.
Într-un comunicat, poliția a spus că Manson și agenții lui „știu despre mandat de ceva vreme”, dar el nu a făcut niciun efort pentru a răspunde învinuirilor. Comunicatul emis de Gilford Police Department precizează că fiecare acuzație poate duce la o condamnare cu închisoare pe o perioadă mai scurtă de un an și la amendarea cu până la 2.000 de dolari.
Poliția a adăugat că agresiunile „nu sunt de natură sexuală”. Manson nu a comentat public în legătură cu această problemă. La începutul acestei luni, el a fost dat în judecată de o fostă asistentă care îl acuză de agresiune sexuală și hărțuire. Echipa de avocați a lui Ashley Walters a depus plângerea marți la Curtea Superioară din Los Angeles.
Managementul lui Manson a negat vehement orice acuzație de agresiune.
La începutul acestui an, el a fost abandonat de casa de discuri Loma Vista Recordings, după ce actrița Evan Rachel Wood a dezvăluit că a abuzat-o în timpul relației lor de trei ani, iar, mai recent, a fost dat în judecată de actrița Esmé Bianco („Game of Thrones”), care l-a acuzat de agresiune sexuală.
Manson a negat și aceste acuzații, spunând că sunt „denaturări oribile ale realității”.
Rusia pregătește cosmonauți din Arabia Saudită pentru o misiune umană comună în spațiu
Rusia pregătește cosmonauți din Arabia Saudită pentru o misiune umană comună în spațiu, a afirmat marți vicepremierul rus Alexandr Novak, într-un comunicat al guvernului. Rusia și Arabia Saudită sunt ambele mari exportatoare de petrol, iar cooperarea pe piața energiei, ca parte a acordurilor privind producția de petrol, a constituit până acum nucleul relației lor.
Vorbind despre colaborarea celor două țări privind utilizarea în comun a spațiului cosmic, Alexandr Novak a spus că activitățile în curs sunt promițătoare, în special în ceea ce privește „instruirea cosmonauților și dezvoltarea unei misiuni spațiale cu echipaj comun”, a anunțat guvernul după o întâlnire online a comisiei interguvernamentale din Rusia și Arabia Saudită. Comunicatul guvernului rus nu a furnizat alte detalii.
Rusia este gata să înceapă să-și construiască propria stație spațială, cu obiectivul de a o lansa pe orbită până în 2030, dacă președintele Vladimir Putin își va da acordul, a anunțat în aprilie agenția spațială Roscosmos.
Proiectul va marca un nou capitol pentru explorarea spațiului de către Rusia și încheierea unei colaborări strânse, de două decenii, cu Statele Unite, la bordul Stației Spațiale Internaționale, care îmbătrânește.
Italia: Trei persoane reținute după accidentul de teleferic de duminică
Autoritățile din Italia au reținut trei persoane în urma tragediei de duminică din Piemont, în care 14 oameni, între care doi copii, au murit după ce telecabina cu care se deplasau s-a prăbușit.
Cei trei, proprietarul societății care operează instalația de teleferic, Ferrovie Mottarone srl, directorul acesteia și șeful serviciului operativ, au acționat “în mod conștient”, potrivit procurorului public din provincia Verbania, Olimpia Bossi. Anchetatorii au stabilit că “s-a umblat” la sistemul de frânare de urgență al instalației pentru a evita întreruperile și întârzierile, a afirmat procuroarea după interogarea celor trei. Un dispozitiv care dezactivează frâna de urgență nu a fost înlăturat, ceea a făcut ca sistemul de frânare de urgență să nu funcționeze în momentul în care cablul s-a rupt, a explicat Bossi. Cei trei ar putea fi acuzați de omucidere, distrugere fără intenție și vătămare corporală, dar ancheta continuă.
Imaginile cu accidentul surprinse de camerele de supraveghere, examinate de procuratură, arată cum, cu puțin înainte ca telegondola să ajungă la destinație, pe vârful muntelui Mottarone, un cablu se rupe și cabina începe să alunece înapoi spre vale, iar câțiva dintre cei 15 turiști cad.
Singurul supraviețuitor al accidentului este un băiețel de cinci ani, care și-a pierdut ambii părinți și un frate mai mic și care este internat în stare stabilă la un spital din zonă.
Papa Francisc a sărutat numărul de lagăr tatuat pe brațul unei supraviețuitoare a Holocaustului
Papa Francisc a sărutat numărul de lagăr al supraviețuitoarei Lidia Maksymowicz, deportată la Auschwitz Birkenau când avea doar trei ani, după ce aceasta i l-a arătat în cadrul Audienței de ieri desfășurată la Vatican. Femeia bielorusă, în vârstă de 81 de ani, și-a suflecat mâneca pentru a-i arăta papei numărul cu care naziștii îi marcau pe deținuții internați în lagărele de concentrare, iar papa a sărutat numărul tatuat, înainte de a o îmbrățișa. Amândoi au schimbat apoi câteva cuvinte, iar femeia i-a arătat papei numărul 3, indicând anii la care a intrat în lagărul de concentrare.
Maksymowicz se află în Italia pentru a prezenta documentarul despre viața ei, având ca titlu numărul care i-a fost tatuat: “70072, fetița care nu știa să urască”, un proiect realizat de asociația “Memoria Viva”. Femeia care trăiește la Cracovia a fost deportată în 1943 și a ajuns în Pavilionul copiilor, victimă a experimentelor medicale atroce ale criminalului de război Josef Rudolf Mengele. Ea a supraviețuit acestor orori și, asemeni altor deținuți de la Auschwitz, a fost eliberată în ianuarie 1945 de soldații sovietici și dată spre adopție unei familii de polonezi, unde și-a trăit tinerețea crezând ca mama ei a murit. Dar, în 1962, mama ei a fost localizată, aceasta crezând la rândul său că fiica ei murise. Titlul filmului este inspirat dintr-o afirmație a lui Maksymowicz: “Dacă ar trebui să trăiesc gândindu-mă la ură și la răzbunare, mi-aș face rău mie însămi și sufletului meu și m-aș îmbolnăvi: ura m-ar omorî și pe mine”, a spus ea.
Papa a făcut deja un gest în februarie, luând prin suprindere Vaticanul când a plecat să o viziteze la casa ei din Roma, pe Edith Bruck, o poetă maghiară a Holocaustului. La 29 iulie 2016, suveranul pontif a vizitat în timpul șederii sale în Polonia lagărele de la Auschwitz și Birkenau.
