MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: De ieri, alte condiții de intrare în țară
Care sunt modificările și ce măsuri se iau pentru cei veniți în România din țările cu risc epidemiologic ridicat
Ieri dimineață la ora 0.00 a intrat în vigoare noua listă a statelor cu risc epidemiologic ridicat, condițiile de intrare în România din mai multe țări - printre care Grecia, Franța, SUA, Belgia sau irlanda - fiind modificate. Pe lista roșie au intrat Grecia (una dintre destinațiile preferate de vacanță ale românilor), Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curaçao și Insulele Virgine ale Statelor Unite. În zona galbenă au intrat din zona verde, în urma creșterii incidenței: Franța, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba și Sint Marteen, iar din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Surinam și Insulele Feroe.
Ce se întâmplă cu cei care vin din fiecare zonă
Persoanele vaccinate contra Covid-19 cu schema completă de cel puțin 10 zile sunt scutite de carantină, indiferent dacă vin de pe lista galbenă sau roșie. Persoanele nevaccinate care intră în România din țările aflate pe lista galbenă scapă de carantina de 14 zile dacă prezintă un test PCR negativ. Cei nevaccinați care vin din țările aflate în zona roșie sunt nevoiți să stea în carantină indiferent dacă prezintă sau nu un test PCR negativ.
Copiii de până la 6 ani nu vor mai intra in carantină la sosirea în țară din țări aflate pe lista de risc epidemiologic, potrivit unei noi decizii luate marți de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Până acum limita de vârstă era de 3 ani. Totodată, copiii între 6 și 16 ani veniți din zona roșie nu vor intra în carantină dacă prezintă un test PCR cu rezultat negativ.
Doar persoanele vaccinate anti-COVID care se întorc în România din țări aflate în „zona roșie” nu intră în carantină, a explicat vineri pentru HotNews.ro Raed Arafat. Singurele excepții de la această regulă sunt copiii sub 6 ani, cei între 6 și 16 ani, care nu stau în carantină dacă au un test PCR negativ, precum și persoanele care petrec mai puțin de 72 de ore în România, care nu intră nici ele în carantină dacă au un test COVID negativ, a precizat șeful DSU.
SUA, în ancheta vizând atacul petrolierului MT Mercer Street
Israelul are suspiciuni că în acest atac este implicat dușmanul său tradițional, Iranul
Statele Unite au acceptat să participe la o anchetă cu privire la atacul sângeros în largul Omanului vizând petrolierul MT Mercer Street, operat de un miliardar israelian, soldat cu moartea unui român și a unui britanic, a anunțat Departamentul de Stat, relatează AFP. Petrolierul M/T Mercer Street a fost atacat joi, la Marea Oman, iar Israelul și-a acuzat inamicul jurat, Iranul, de faptul că se aflăla originea acestui incident, soldat cu moartea a doi membri ai echipajului. Potrivit armatei americane și operatorului navei, este vorba despre un atac cu dronă. Secretarul de Stat american Antony Blinken și omologul său israelian Yair Lapid au discutat despre acest atac și „au convenit să coopereze cu Regatul Unit și cu alți parteneri internaționali în anchetarea faptelor, acordarea unei susțineri și stabilirea următoarelor etape care se impun”, a anunțat într-un comunicat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Cele două persoane ucise în incident sunt un cetățean britanic, care lucra pentru societatea de securitate Ambrey, și un membru al echipajului român, a precizat armatorul, Zodiac Maritime, o societate internațională cu sediul la Londra care aparține omului de afaceri miliardar israelan Eyal Ofer.
Yair Lapid a îndemnat vineri la o acțiune internațională împotriva „terorismului israelian”. „Am dat consemne ambasadelor de la Washington, Londra și ONU să acționeze pe lângă interlocutorii lor guvernamentali și delegații competente la sediul ONU la New York”, a anunțat el pe Twitter.
Potrivit unor analiști, atacul vizând M/T Mercer Street face parte dintr-un „război din umbră” între cele două puteri inamice, în care mai multe nave ale fiecărei părți au fost vizate în atacuri la Golful Persic.
Trump a „uitat” să-și doneze salariul din ultimele șase luni
Fostul președinte republican Donald Trump, care a promis în campania electorală, în 2015, că-și va dona salariul de președinte, ar fi făcut acest lucru timp de doar trei ani și jumătate, iar miliardarul primește în continuare o pensie în valoare de 220 000 de dolari pe an, ca fost șef de stat, dezvăluie The Washington Post (WP). În 2015, Donald Trump promitea să-și doneze întregul salariu de președinte, în cazul în care este ales - și anume 400.000 de dolari (aproximativ 337.000 de euro) pe an. Președinții americani nu sunt autorizați legal să refuze salariul, însă îl pot dona unor organizații pe care le aleg în acest sens. Donald Trump ar fi făcut acest lucru timp de cel puțin trei ani și jumătate. The Washington Post dezvăluie însă că nu a găsit vreo urmă a unor eventuale donații în ultimele șase luni ale mandatului predecesorului democratului Joe Biden la Casa Albă.
Dintre organizațiile guvernamentale contactate de către ziar, niciuna nu a spus că ar fi primit vreo sumă de la Donald Trump. Acest lucru nu înseamnă, însă, că miliardarul nu ar fi făcut vreo donație. Ultima donație cunoscută pe care a făcut-o a avut loc la 23 iulie 2020, către National Park Service, potrivit unor documente guvernamentale. Potrivit lui David Fahrenthold, jurnalistul de la WP care este autorul acestei anchete, Donald Trump era tot mai nemulțumit de faptul că nu a fost felicitat în mod public pentru aceste donații.
Alți doi președinți, Hoover și Kennedy, și-au donat salariul
În februarie, revista Forbes i-a publicat toate donațiile. Miliardarul a donat bani departamentelor Veteranilor și Sănătății. Miliardarul posta mesaje pe Twitter cu destinatarii acestor donații și acuza presa că nu mediatiza suficient acest gest. „Eu sunt singurul președinte care nu a acceptat salariul, ceea ce m-a surprins. Este vorba despre 450.000 de dolari. Singurul motiv pentru care menționez acest lucru este că ei (presa) nu vorbesc niciodată despre el”, le-a spus Trump susținătorilor săi la un miting electoral, în octombrie 2020, potrivit Business Insider. Numai că, potrivit Business Insider, fostul președinte s-a înșelat atât cu privire la suma salariului - și anume 400.000 de dolari și nu 450.000 -, cât și cu privire la faptul că alți președinți nu și-ar fi donat salariul.
Alți doi președinți americani au făcut acest lucru, și anume Herbert Clark Hoover (1929-1933) și John F. Kennedy (1961-1963). Contactat de către Forbes și Washington Post cu privire la donarea a 220.000 de dolari (aproximativ 185 000 euro) - echivalentul ultimelor șase luni de „salariu prezidențial” al lui Trump -, anturajul fostului șef al statului a promis să clarifice acest subiect. Însă acesta nu a comunicat vreo informație, în contextul în care Donald Trump continuă să primească o pensie de peste 220 000 de dolari pe an, încalitate de fost președinte al Statelor Unite.
Protest masiv anti-restricții Covid în Franța
Circa 200.000 de oameni au contestat în Franța condiționarea accesului în spațiile publice de prezentarea certificatului de sănătate pentru Covid-19
Aproximativ 200.000 de oameni, potrivit estimării unui oficial al Ministerului de Interne francez, au contestat sâmbătă condiționarea accesului în spațiile publice de prezentarea certificatului de sănătate privind Covid-19, impusă de guvern pentru a combate al patrulea val de infecții, transmite Reuters. La Paris, ar fi demonstrat 14.250 de persoane, a afirmat oficialul.
Protestatarii au rănit trei polițiști la Paris, a spus un purtător de cuvânt al poliției. Ministrul de Interne, Gerald Darmanin, a declarat pe Twitter că 19 manifestanți au fost arestați, inclusiv 10 la Paris. Este al treilea weekend consecutiv în care oamenii care se opun noilor măsuri anti-covid ale președintelui Emmanuel Macron au ieșit în stradă, un manifestare neobișnuit de puternică într-o perioadă a anului în care mulți oameni sunt interesați să-și ia vacanța de vară. Numărul manifestanților a crescut constant de la începutul protestelor, în mod similar mișcării „vestelor galbene”, care a început la sfârșitul anului 2018 împotriva impozitelor pe combustibil și a costului vieții. Numărul participanților prezenți la proteste a fost cu aproximativ 40.000 mai mult decât săptămâna trecută. „Creăm o societate segregată și cred că este incredibil să facem acest lucru în țara drepturilor omului”, a spus Anne, o profesoară prezentă la demonstrația din Paris. Aceasta a refuzat să-și dea numele de familie. „Așa că am ieșit în stradă; nu am mai protestat până acum în viața mea. Cred că libertatea noastră este în pericol”, a spus Anne.
Vizitatorilor care merg la muzee, cinematografe sau piscine li se interzice deja intrarea dacă nu pot prezenta permisul de sănătate care arată că au fost vaccinați împotriva COVID-19 sau au avut un test negativ recent.
Parlamentul a aprobat săptămâna aceasta o nouă lege care face vaccinările obligatorii pentru lucrătorii din domeniul sănătății și extinde cerința permisului de sănătate pentru accesul în baruri, restaurante, târguri, trenuri și spitale. Aproximativ 3.000 de ofițeri de poliție au fost detașați în capitală, ofițerii anti-revolte străduindu-se să mențină manifestanții pe rutele autorizate. Autoritățile au încercat să evite repetarea evenimentelor săptămâna trecută, când au izbucnit lupte între polițiști și manifestanți pe Champs-Elysees. Proteste au fost și în alte orașe, precum Marsilia, Lyon, Montpelier, Nantes și Toulouse, unde participanții au strigat „Libertate!” și „Nu permisului de sănătate!”.
Șeful juntei birmane promite organizarea de alegeri „în doi ani”
Șeful juntei birmane, Min Aung Hlaing, aflat la putere după lovitura de stat de la 1 februarie împotriva lui Aung San Suu Kyi, a promis organizarea unor alegeri „până în august 2023”, într-un discurs pe care l-a susținut duminică pentru a marca șase luni de la puci, relatează AFP. „Acționăm pentru a stabili un sistem multipartit democratic”, dă asigurări comandantul armatei, care se angajează din nou să organizeze un scrutin. La 26 iulie, junta a anulat rezultatul alegerilor legislative din noiembrie 2020, în care Liga Națională a Democrației (LND) a lui Aung San Suu Kyi a obținut o victorie masivă, și a dat asigurări că a descoperit peste 11 milioane de fraude, acuzații dezmințite de LND: „Voturile au fost pătate de LND, care a abuzat de puterea sa executivă în mod nepotrivit”, a subliniat duminică Min Aung Hlaing. Înainte de puci, generalul era deja un paria în capitalele din Occident, din cauza reprimării sângeroase de către oamenii săi a minorității musulmane rohingya. El este vizat de noi sancțiuni, în urma loviturii de stat. „Promit să lupt împotriva acestei dictaturi cât timp voi trăi”, „nu vom îngenunchea sub bocancii militarilor”, au scris pe rețele de socializare, duminică, la șase luni de la puci, tineri opozanți. La Kaley (vest), locuitori au mărșăluit cu banderole cu mesaje care aduc un omagiu numeroșilor deținuți politici. „Sloganurile deținuților (politici) sunt forța revoluției”, scrie pe o banderolă. Însă majoritatea birmanilor rămân închiși în casă, îngroziți de violența forțelor de securitate și de un val de covid-19. Regatul Unit a avertizat ONU că jumătate din populație - aprocimativ 27 de milioane de oameni - ar putea fi infectați cu noul coronavirus în următoarele două săptămâni și a tras un semna de alarmă cu privire la o situație „disperată”.
În pofida haosului politic, economic și sanitar, junta își continuă represiunea, pentru a pune căluș opoziției. În aceste șase luni de la puci, 940 de civili au fost uciși prin împușcare - inclusiv 75 de minori -, sute de oameni au fost dați dispăruți, iar peste 5.400 se află după gratii, potrivit unui ONG. Aung San Suu Kyi, în vârsră de 76 de ani, se află de șapte luni în arest la domiciliu. Inculpată de multiple infracțiuni - între altele import ilegal de walkie-talkie, nerespectarea restricțiilor legate de epidemia covid-19, corupție, răzvrătire -, ea riscă mulți ani de închisoare.
Teatrele de pe Broadway vor cere spectatorilor dovada vaccinării
Teatrele de pe Broadway vor cere spectatorilor să prezinte dovada vaccinării anti-Covid și purtarea măștii va fi obligatorie până cel puțin la finalul lunii octombrie, a anunțat asociația producătorilor. Sălile urmează să se deschisă în curând, iar producătorii au spus că toți spectatorii trebuie să demonstreze că au fost vaccinați cu un ser autorizat de FDA sau de Organizația Mondială a Sănătății atunci când intră în teatre. „Vaccinați-vă și ne vom vedea în toamnă”, a scris pe Twitter actorul Jeremy Jordan. Compozitorul Jason Robert Brown a fost de asemenea de acord cu această decizie: „Corect. La asta am ajuns”. Excepție de la regulă vor face copiii cu vârste sub 12 ani, care nu sunt încă eligibili pentru a fi vaccinați, și persoanele care au probleme de sănătate sau convingeri religioase care îi împiedică să se vaccineze, au mai spus operatorii teatrelor. Aceștia trebuie să arate dovada unui rezultat negativ la testul Covid. Purtarea măștii este obligatorie, cu excepția locurilor în care se mănâncă ori se bea. Broadway League a transmis că proprietarii teatrelor anticipează analizarea politicilor de siguranță în septembrie și e posibil să includă relaxarea unor prevederi dacă oamenii de știință o permit după luna octombrie. Decizia a venit la scurt timp după ce Actors’ Equity Association, sindicat ce reprezintă aproximativ 52.000 de actori și directori de scenă, a anunțat că va cere tuturor membrilor distribuțiilor și personalului să fie complet vaccinați anti-Covid. Cei care nu sunt vaccinați, inclusiv copiii cu vârste sub 12 ani, trebuie să continue să poarte masca de protecție, să păstreze distanța fizică pe cât psibil și să fie testați cel puțin de două ori pe săptămână. Regulamentul se aplică atât producțiilor de pe Broadway, cât și celor susținute de Equity în țară. Show-ul lui Bruce Springsteen este singurul care are reprezentații în prezent pe Broadway. Majoritatea teatrelor urmează să se deschidă în septembrie sau octombrie, după mai bine de un an și jumătate.
