MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce se întâmplă dacă liderii vestici care vizitează Ucraina sunt atacați de ruși?
Aceste incidente s-au înmulțit în ultima vreme n ce urmărește Moscova și care sunt opțiunile NATO
Secretarul britanic al Apărării a abandonat săptămâna trecută o călătorie în sudul Ucrainei din “motive de securitate,” a declarat Ministerul Apărării de la Londra. Informația a fost dezvăluită la doar câteva zile după ce s-a aflat că semnalul GPS al unui avion al Royal Air Force (RAF) care îl transporta pe Grant Shapps între Regatul Unit și Polonia a fost bruiat în timp ce aeronava zbura aproape de teritoriul rus. Aceste incidente, și alte câteva similare, i-au făcut pe comentatori să se întrebe ce s-ar putea întâmpla în cazul în care forțele ruse îi vor lua la țintă și-i vor răni sau chiar omorî pe oficialii occidentali care vizitează Ucraina?
Incidentele în care securitatea oficialilor occidentali care vizitează Ucraina a fost vizată s-au înmulțit în ultima perioadă, în contextul în care poziția Rusiei în conflictul cu vecinul său din vest s-a îmbunătățit, iar forțele lui Vladimir Putin câștigă teren și acționează din ce în ce mai agresiv.
Poate cel mai grav incident de acest fel s-a petrecut la începutul lunii martie, când armata rusă a bombardat Odesa chiar în momentul în care președintele ucrainean Zelenski și premierul grec Mitsotakis vizitau acest port important din sudul Ucrainei.
“Am văzut această lovitură astăzi. Vedeți cu cine avem de-a face. Nu le pasă unde lovesc,” a declarat președintele Ucrainei în cadrul unei conferințe de presă comune cu Mitsotakis.
Potrivit ziarului Protothema, care a citat surse din guvernul grec, racheta rusă a aterizat nu departe de locul în care se afla Zelenski în acel moment. Mitsotakis se afla la 150 de metri de locul de impact al rachetei, potrivit surselor citate. Aparent șocat de cele întâmplate, Mitsotakis a vorbit despre “o experiență impresionantă” sub bombardamentul rusesc.
Agresivitatea rușilor
Așa cum am văzut, Rusia pare că își intensifică acțiunile agresive împotriva liderilor vestici atunci când aceștia merg în Ucraina. Lovitura cu rachetă care a avut loc în timpul vizitei premierului grec nu este un eveniment izolat – câțiva lideri ai NATO au fost amenințați de atacuri aeriene ale rușilor. Ce se întâmplă însă dacă vreun oficial străin este rănit sau chiar omorât în urma bombardamentelor lansate de forțele lui Putin?
Experții citați de Business Insider au declarat că incidentele reflectă dorința Rusiei de a provoca aliații Ucrainei. Publicația, citată de g4media.ro, a reamintit și ea că, în cei doi ani de când președintele Putin a lansat invazia la scară largă împotriva vecinului vestic, demnitarii aliați care călătoresc în Ucraina au fost “hărțuiți” de lovituri – și într-un caz, de o dronă – în orașele pe care le-au vizitat.
De exemplu, sirenele de raid aerian au fost declanșate în timpul vizitei președintelui Joe Biden la Kiev, în februarie anul trecut.
De asemenea, bombardamentele rusești au marcat vizitele în Ucraina ale șefului diplomației europene, Josep Borrell, cea a secretarului general al ONU, António Guterres, precum și vizita președintelui german Frank-Walter Steinmeier, acesta din urmă fiind nevoit să se întâlnească cu oficialii ucraineni într-un adăpost anti-aerian în condițiile în care rușii au lansat atacuri cu drone iraniene în zonă.
Ziariștii americani au scris că multe dintre aceste lovituri au ucis civili ucraineni, lucru care a devenit parte a modului în care operează trupele lui Putin în război.
Ca atare, nu este clar dacă toate aceste incidente indică o singură strategie – sau sunt, într-adevăr, intenționate, a declarat Cristian Nitoiou, lector la Loughborough University din Marea Britanie. “Cu siguranță, cred că Rusia a încercat să fie destul de agresivă și să intimideze liderii occidentali,” a spus expertul, adăugând însă că se îndoiește că există un plan “de a ucide sau de a viza în mod specific un factori de decizie cheie din Uniunea Europeană sau din Statele Unite.”
Chiar și așa, există o amenințare clară, a scris Business Insider.
Atât Nitoiou, cât și Rafael Loss, bursier la European Council on Foreign Relations, au declarat că astfel de evenimente vor declanșa discuții diplomatice intense cu Moscova. Incidentele ca acestea semnalează, de asemenea, că Rusia este mult mai dispusă să escaladeze situația din Ucraina decât o fac aliații guvernului de la Kiev, a adăugat Loss.
Articolul 5 sau Articolul 4?
Principiul NATO de apărare colectivă – Articolul 5 – nu se aplică atacurilor armate în acest scenariu, deoarece acestea nu ar fi în spațiul NATO, a declarat Loss. Dar atacurile ar putea declanșa Articolul 4, în care statele NATO se consultă reciproc cu privire la ce măsuri să ia ca răspuns. “Și din asta ar putea apărea un fel de răspuns diplomatic, politic, economic sau chiar militar,” a afirmat expertul.
Modul în care reacționează o țară afectată poate depinde de cât de agresivă este poziția ei față de Rusia, a adăugat Nitoiou. De exemplu, țări precum Polonia și statele baltice – care avertizează constant în legătură cu posibilitatea unui conflict mai mare cu Moscova – au mai multe șanse să escaladeze situația prin acțiuni unilaterale, a spus el. Dar scenariul cel mai probabil este că niciunul dintre aliații Ucrainei nu ar opta pentru o escaladare militară, a declarat Nitoiou.
Cât privește modul în care gândește și acționează Kremlinul, Loss s-a declarant convins că Rusia testează atitudinea NATO față de risc, iar incidentele care implică lideri străini care vizitează Ucraina pot fi interpretate ca parte a unei strategii mult mai ample de provocări. “Orice criză conflictuală poate fi descrisă ca un fel de pantă alunecoasă spre escaladare, dar cred că în ultimii doi ani am văzut că Rusia unge în mod deliberat această pantă în multe feluri,” a spus el.
Expertul s-a referit la momentul în care s-a considerat că o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian NATO trecând peste Polonia la sfârșitul lunii decembrie. Anterior, în luna martie a anului trecut, un avion de luptă rus a interceptat o dronă americană Reaper deasupra Mării Negre și a provocat prăbușirea acesteia.
Acțiunile de genul acesta urmăresc să manipuleze atitudinea aliaților ucraineni față de risc, împiedicându-i să ajute guvernul de la Kiev din cauza temerilor că ar provoca o escaladare, a afirmat Loss. “Rusia încearcă să modeleze acest lucru prin crearea acestor tipuri de riscuri și incertitudini în mintea factorilor de decizie din Occident,” a spus el.
Loss consideră că recenta sugestie a președintelui francez Emmanuel Macron conform căreia trupele NATO ar putea fi dislocate în Ucraina – deși într-o capacitate neletală – este un mijloc de a răspunde Moscovei. Ar fi o modalitate de a-l face pe Putin să se gândească la potențialele escaladări ale conflictului dacă soldații francezi ar fi uciși, a spus el. Așa cum se prezintă lucrurile în acest moment, Rusia pare că este “foarte confortabilă” să ridice miza, în timp ce țările occidentale continuă să îndemne la reținere, a afirmat Loss. Incidente precum cel cu premierul grec “indică cu siguranță o încredere tot mai mare din partea rusă că nu vor exista consecințe pentru astfel de acțiuni,” a adăugat el.
Un plasture ar putea permite persoanelor cu afecțiuni vocale să vorbească din nou
Aproape o treime dintre oameni suferă de cel puțin o tulburare a vocii în timpul vieții, potrivit unui nou studiu. Însă, cu ajutorul unui mic plasture adeziv, aceștia ar putea într-o zi să vorbească din nou, folosind inteligența artificială (AI) care citește mișcările mușchilor gâtului pentru a le transforma în cuvinte, au anunțat oamenii de știință de la Universitatea din California.
Plasturele este activat exclusiv de mișcările mușchilor, potrivit cercetătorilor americani care au publicat marți un articol în revista Nature Communications, în care descriu prototipul dispozitivului pentru reabilitare vocală. Fixat pe piele, plasturele convertește mișcările mușchilor laringelui în semnale electrice, care sunt la rândul lor traduse în vorbire de un algoritm de învățare automată, o formă de inteligență artificială. Apoi, un difuzor redă propozițiile pe care persoana respectivă intenționează să le rostească. În prezent, prototipul poate transmite doar anumite fraze preînregistrate.
În mod esențial, plasturele funcționează fără a fi nevoie să capteze vibrațiile corzilor vocale ale unei persoane, ceea ce înseamnă că ar putea ajuta la restabilirea vorbirii persoanelor cu afecțiuni ale corzilor vocale, a declarat pentru AFP autorul principal al studiului, Ziyuan Che, de la Universitatea din California, Los Angeles.
Tratamentele existente pentru problemele grave ale vocii, cum ar fi dispozitivele portabile de tip electrolaringe, pot fi „incomode, inconfortabile sau invazive”, au spus cercetătorii.
O precizie de 95%
Plasturele rezistent la apă are aproximativ mărimea unei monede mari și cântărește doar șapte grame. Textura sa poate fi comparată cu cea a unei mănuși de cauciuc. Pentru a testa dispozitivul, opt voluntari fără tulburări de voce au fost rugați să vorbească sau să șoptească cinci propoziții, printre care „Crăciun fericit”, „Te iubesc” sau „Nu am încredere în tine”. Ei au citit frazele în timp ce stăteau în picioare, mergeau și alergau, pentru a arăta că plasturele funcționează și în mișcare. Potrivit studiului, dispozitivul a indicat cu exactitate ceea ce spuneau voluntarii în aproximativ 95% din timp.
Unele cuvinte care acționează mișcarea mușchilor gâtului într-un mod similar – cum ar fi verbul „a face” („to make”, în engleză) și numele propriu „Mark” ar putea face dificil pentru plasture să distingă între ele, spun cercetătorii.
Dar aceste două cuvinte apar de obicei într-o propoziție lungă, cum ar fi „Mă duc să pregătesc cina (to make)” sau „Ce mai faci Mark?”, explică ei.
Acest lucru permite dispozitivului – care traduce și propoziții, nu doar cuvinte – să sesizeze contextul. Echipa a avertizat că prototipul se află încă la ani distanță de momentul în care va fi disponibil pentru pacienți.
Și toate propozițiile care pot fi redate în prezent de dispozitiv trebuie să fie preînregistrate, ceea ce „ar limita aplicabilitatea dispozitivului”, au menționat ei.
Totuși, cercetătorii sunt convinși că, în viitor, algoritmi mai avansați vor permite plasturelui să traducă mișcările mușchilor laringelui „fără a fi nevoie de preînregistrarea semnalelor vocale”.
Va conduce Putin Rusia mai mult decât Ecaterina cea Mare?
Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia cu 87,97 la sută, conform primelor rezultate oficiale. Președintele rus a afirmat că victoria sa în alegeri va permite Rusiei să devină mai puternică și mai eficientă. Putin a vorbit și despre protestul “fără efect” față de el și a adăugat că Rusia trebuie să își întărească armata.
Marja de victorie a lui Putin a fost cea mai bună de până acum, depășind cea mai cele 76,7 procente din alegerile anterioare, în 2018. Prezența la vot în acel an a fost de 67,5%.
Vorbind la sediul său de campanie, Putin a spus: "Prin fiecare voce, construim o voință comună a poporului Federației Ruse". El le-a mulțumit cetățenilor care au venit la secțiile de votare și și-a exprimat "recunoștința specială față de luptătorii de pe linia de contact", referindu-se la linia întâi a războiului din Ucraina.
"Indiferent cât de mult au încercat să ne sperie, să ne suprime voința, conștiința, nimeni nu a reușit vreodată în istorie. Au eșuat acum și vor eșua și în viitor", a adăugat Putin.
Vladimir Putin a declarat că Rusia trebuie să-și întărească armata și că va face tot ce-i stă în putință pentru a rezolva misiunile legate de ceea ce el a numit "operațiunea militară specială" a Rusiei în Ucraina. El a menționat că protestul "prânz împotriva lui Putin", în care rușii au răspuns la apelul liderului opoziției decedat Alexei Navalnîi de a merge la vot la prânz, nu a avut niciun efect. Cei care și-au stricat buletinele de vot ar trebui să fie urmăriți în justiție, a spus președintele rus.
Spunând că moartea lui Navalnîi a fost tristă, Putin a precizat că politicianul de opoziție nu ar fi trebuit să se întoarcă în Rusia din Germania. Putin a declarat că înainte de moartea lui Navalnîi, Rusia a fost de acord cu un schimb de prizonieri.
Alegerile din Rusia au fost descrise ca fiind nici libere, nici corecte de către mulți lideri ai planetei. Fostul șef al KGB, care se află la putere din 1999, Putin va conduce țara pentru un al cincilea mandat.
Dar rezultatele de duminică nu reprezintă o surpriză, deoarece orice opoziție credibilă față de Vladimir Putin este fie în închisoare, fie în exil, fie moartă.
Vladimir Putin se află deja la putere de 24 de ani, într-un fel sau altul, iar acum este pe cale să rămână la putere pentru încă șase ani. În timp ce se îndreaptă spre un al cincilea mandat, el a servit deja 20 de ani ca președinte și patru ca prim-ministru, când oricum era considerat în general ca fiind la cârmă.
La 71 de ani, el a condus deja Rusia mai mult timp decât orice alt lider de după dictatorul sovietic Josef Stalin, care a fost la putere timp de aproape 31 de ani.
Constituția Rusiei a fost modificată în 2020, mărind mandatul prezidențial de la patru la șase ani și oferindu-i lui Putin posibilitatea de a candida din nou, prin anularea mandatelor sale anterioare. Teoretic, el ar putea să candideze pentru un al șaselea mandat și să continue până în 2036, ceea ce i-ar da o perioadă mai lungă la putere decât Ecaterina cea Mare în secolul al XVIII-lea.
Cubanezii își manifestă furia în stradă față de întreruperile de curent
Sute de cubanezi au manifestat duminică pe străzile orașului Santiago de Cuba, în sud-estul insulei, pentru a protesta împotriva întreruperilor lungi de curent pe care locuitorii le-au îndurat în weekend. "Oamenii strigau «mâncare și electricitate»", a declarat telefonic pentru AFP un locuitor al orașului, situat la 800 km est de Havana, sub protecția anonimatului.
Electricitatea a revenit mai târziu în cursul zilei și au fost aduse "două camioane de orez", a spus martorul citat. În ultimele zile, locuitorii din Santiago de Cuba, al doilea oraș ca mărime al țării, au rămas fără electricitate în mod repetat, uneori timp de până la 14 ore. "Mai multe persoane și-au exprimat nemulțumirea față de serviciul de electricitate și distribuția alimentelor", a reacționat președintele cubanez Miguel Diaz-Canel pe rețeaua X, avertizând împotriva "dușmanilor Revoluției" care exploatează acest context "în scopuri destabilizatoare".
Există "teroriști cu sediul în Statele Unite, pe care i-am denunțat în mai multe rânduri, care încurajează acțiunile de destabilizare a țării", a spus el.
Pe aceeași rețea socială, Ambasada SUA în Cuba a cerut guvernului cubanez să "respecte drepturile demonstranților". Ministrul de externe cubanez, Bruno Rodriguez, a cerut apoi Washingtonului să nu "se amestece în afacerile interne ale țării", tot pe X.
De la începutul lunii martie, Cuba se confruntă cu un nou val de întreruperi de curent din cauza lucrărilor de întreținere la centrala termoelectrică Antonio Guiteras, cea mai mare de pe insulă, situată în provincia Matanzas, la aproximativ 100 de kilometri est de Havana. În weekend, problema a fost agravată de lipsa de combustibil care afectează întreaga țară. Combustibilul este necesar pentru alimentarea celorlalte centrale termoelectrice operaționale.
În 2022, Cuba a înregistrat o scădere fără precedent a producției sale de energie electrică și chiar o pană de curent generalizată cauzată de uraganul Ian pe 27 septembrie. Sistemul de generare a energiei electrice din Cuba este format din opt centrale termoelectrice vechi, precum și generatoare și opt bărci-generatoare închiriate din Turcia, care sunt, de asemenea, afectate de lipsa combustibilului.
Președintele Azerbaidjanului spune că pacea cu Armenia este mai aproape ca niciodată
Președintele azer Ilham Aliyev a declarat că țara sa este "mai aproape ca niciodată" de o pace cu Armenia, la jumătate de an după ce Azerbaidjanul a recapturat regiunea Karabah de la majoritatea sa etnică armeană, ceea ce a provocat un exod în masă al etnicilor armeni. "Astăzi, ne aflăm într-o fază activă a discuțiilor de pace cu Armenia", a declarat Aliyev după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baku. "Acum suntem mai aproape de pace ca niciodată".
Stoltenberg a declarat că salută pasul spre pace între cele două națiuni. "Apreciez ceea ce spuneți despre faptul că sunteți mai aproape de un acord de pace decât oricând. Și pot doar să vă încurajez să profitați de această oportunitate pentru a ajunge la un acord de pace durabil cu Armenia", a spus Stoltenberg.
În decembrie, vecinii din Caucazul de Sud au emis un comunicat comun în care au afirmat că doresc să ajungă la un acord de pace și, de atunci, au avut numeroase discuții, inclusiv două zile de negocieri la Berlin, în februarie.
Armenia creștină și Azerbaidjanul majoritar musulman au intrat pentru prima dată în război din cauza regiunii separatiste Nagorno-Karabah în 1988. După decenii de dușmănie, Azerbaidjanul a recuperat în septembrie Karabakh, controlat de majoritatea sa etnică armeană din anii 1990, deși este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului. Ofensiva a determinat majoritatea celor 120.000 de etnici armeni din regiune să fugă în Armenia vecină.
Armenia a descris ofensiva drept o epurare etnică. Azerbaidjanul a negat acest lucru și a declarat că persoanele care au fugit ar fi putut să rămână și să fie integrate în Azerbaidjan. Elementele cheie pentru asigurarea unui tratat sunt demarcarea frontierelor și stabilirea unor coridoare regionale de transport prin teritoriul fiecăruia. Armenia a ridicat, de asemenea, problema stabilirii controlului asupra enclavelor etnice de pe ambele părți ale frontierei.
UNICEF: Peste 13.000 de copii au fost uciși de când a început ofensiva israeliană în Gaza
UNICEF estimează că peste 13.000 de copii au fost uciși în ofensiva israeliană din Fâșia Gaza, iar mulți alții suferă de malnutriție și "nu mai au nici măcar energia de a plânge", relatează Reuters. "Alte mii de persoane au fost rănite sau nici măcar nu știm unde se află. Oamenii ar putea fi sub dărâmături. Nu am văzut această rată a mortalității în rândul copiilor în aproape niciun alt conflict din lume", a declarat duminică directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell, în cadrul emisiunii "Face the Nation" de la CBS.
"Am fost în secții de pediatrie cu copii care suferă de anemie severă legată de malnutriție, iar întreaga secție este absolut calmă. Pentru că acei copii, acei bebeluși nici măcar nu mai au energia de a plânge", a adăugat ea.Israelul a lansat o vastă ofensivă militară terestră și aeriană în Fâșia Gaza după atacul palestinian al Hamas pe teritoriul său la 7 octombrie, soldat cu aproape 1.200 de morți.
Australia: Un bărbat a murit după ce a căzut dintr-un balon cu aer cald
Un bărbat a murit după ce a căzut dintr-un balon cu aer cald în nord-estul orașului Melbourne, relatează The Guardian. Serviciile de urgență au fost chemate pe Albert Street, în Preston, unde a fost localizat cadavrul unui bărbat, luni, în jurul orei 7.30. Decesul nu este tratat ca fiind suspect.
Balonul a aterizat în siguranță în Parcul Yarra Bend, a declarat poliția. Potrivit presei, celorlalți pasageri li s-a oferit consiliere psihologică.
Reporterul Izabella Staskowski a spus la postul de radio 3AW că a fost o "scenă cu adevărat șocantă” pentru localnici, Albert Street fiind o zonă cu multe case.
National Commercial Hot Air Ballooning Industry și Australian Ballooning Federation au emis un comunicat după ce compania BalloonMan a fost solicitată să comenteze. “Pasagerii și pilotul sunt traumatizați, ceea ce este de înțeles, de această tragedie, iar operatorul organizează sprijin psihologic și consiliere pentru toți cei afectați”, se precizează în comunicat.
Balonul cu aer cald a decolat din rezervația CT Barling, Reservoir, la ora 7 dimineața, iar bărbatul a căzut la scurt timp după aceea.
