MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bosnia și Herțegovina, în pericol “foarte real” de a se dezmembra
Jocul făcut de ruși este evident, dar nu se știe ce vor face UE și SUA, avertizează un expert
Reprezentantul șef al comunității internaționale din Bosnia a avertizat că țara este în pericol iminent de dezmembrare și că există o perspectivă “foarte reală” de revenire la conflict, scrie Guardian.
Într-un raport către ONU, consultat de publicația britanică, Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, a declarat că, dacă separatiștii sârbi își vor pune în aplicare amenințarea de a-și recrea propria armată, împărțind forțele armate naționale în două, va fi nevoie să fie trimise mai multe forțe internaționale de menținere a păcii pentru a opri alunecarea spre un nou război.
În prezent, misiunile internaționale de menținere a păcii în Bosnia sunt în sarcina unei forțe reziduale a UE (Eufor), care are 700 de membri. NATO mai are doar o prezență formală, cu cartierul general la Sarajevo.
Mandatul de un an al ambelor forțe urmează să fie reînnoit săptămâna aceasta în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia a amenințat că va bloca o rezoluție dacă nu sunt eliminate toate referințele la Înaltul Reprezentant, ceea ce ar putea submina autoritatea lui Schmidt în calitate de supraveghetor al acordului de pace de la Dayton din 1995.
În primul său raport de la preluarea postului în august, Schmidt, fost ministru al guvernului german, a avertizat că Bosnia se confruntă cu “cea mai mare amenințare existențială din perioada de după război”.
Liderul sârbilor bosniaci amenință cu ieșirea din structurile statului
Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, amenință cu retragerea din instituțiile de la nivel de stat, inclusiv din armata națională realizată cu ajutorul asistenței internaționale în ultimul sfert de secol, și să reconstituie o forță sârbă. La 14 octombrie, Dodik a declarat că va forța armata bosniacă să se retragă din Republica Srpska (jumătatea sârbă a Bosniei), încercuindu-i cazărmile și că, dacă Occidentul va încerca să intervină militar, el are “prieteni” care au promis să sprijine cauza sârbă, o presupusă referire la Serbia și Rusia.
Luna trecută, poliția sârbă bosniacă a efectuat exerciții “antiteroriste” pe muntele Jahorina, de unde forțele sârbe au bombardat Sarajevo pe parcursul unui asediu din 1992-1995. “Acest lucru echivalează cu o secesiune fără a o proclama”, a scris Schmidt într-un raport trimis vineri secretarului general al ONU, António Guterres.
El afirmă că acțiunile lui Dodik “pun în pericol nu numai pacea și stabilitatea țării și a regiunii, ci - dacă nu primesc răspuns din partea comunității internaționale - ar putea duce la desființarea acordului de pace de la Dayton însuși”.
Înaltul reprezentant a spus că este posibil să aibă loc ciocniri între forțele naționale bosniace de aplicare a legii și poliția sârbă bosniacă. “În cazul în care forța armată din Bosnia și Herțegovina se va diviza în două sau mai multe armate, nivelul prezenței militare internaționale ar necesita o reevaluare”, a avertizat Schmidt. “Perspectivele unei divizări și a unui conflict în continuare sunt foarte reale”, a precizat el.
Rușii pun condiții pentru a nu bloca rezoluția
Avertismentele lui Schmidt au fost transmise în timp ce Consiliul de Securitate al ONU își pregătea rezoluția anuală de reînnoire a mandatului de menținere a păcii pentru Eufor și sediul NATO, cu un vot ce ar putea avea loc încă de miercuri. Moscova amenință să blocheze rezoluția dacă nu sunt eliminate toate referințele la înaltul reprezentant.
Kremlinul s-a opus numirii lui Schmidt de către un Consiliu de implementare a păcii, un organism multinațional ad-hoc înființat pentru a pune în aplicare acordul de pace de la Dayton, și refuză să-i recunoască autoritatea. “Suspectez că ceea ce Rusia dorește cu adevărat este să reducă autoritatea biroului Înaltului Reprezentant, împiedicându-l să informeze consiliul”, a declarat un diplomat apropiat discuțiilor.
Kurt Bassuener, co-fondator și asociat senior al Democratization Policy Council, un thinktank cu sediul la Berlin, a declarat: “Se pare că americanii, britanicii și francezii au fost efectiv de acord să elimine cu adevărat referirile la înaltul reprezentant, care au fost un limbaj standard în toate rezoluțiile anterioare.” El a adăugat: “Și, deși din punct de vedere juridic, acest lucru nu îl subminează pe înaltul reprezentant, din punct de vedere politic, cu siguranță o face.”
Există dorință în UE și SUA pentru a salva situația?
Chiar dacă mandatul Eufor este reînnoit, nu există prea multă dorință în UE pentru a întări mica forță rămasă în Bosnia. Unele state membre, în special Ungaria, îl susțin pe Dodik. “Cred că este dispus să parieze pe posibilitatea ca, oricât de improbabil ar fi, să scape față curată, modificând rapid situația din teren și mizând pe ideea că întârzierea și confuzia vor pune stăpânire atât pe Sarajevo, cât și pe comunitatea internațională și că, în cele din urmă, nu vor exista consecințe internaționale semnificative”, a declarat Jasmin Mujanovic, un politolog bosniac.
SUA vor să construiască o centrală nucleară „experimentală” în România
Președintele Biden și președintele Iohannis al României anunță planul de a construi o centrală mică de reactoare modulare (SMR), prima de acest fel, în România, în parteneriat cu US NuScale Power. Prin acest proiect, se aduce cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte critică a Europei, se arată într-un comunicat oficial al Casei Albe. Potrivit sursei citate, parteneriatul va aduce tehnologia SMR în România, poziționând tehnologia SUA ca lider în cursa globală pentru implementarea SMR.
Acordul comercial va include o uzină NuScale cu 12 module, care va crea inițial peste 6000 de locuri de muncă în SUA și România, cu potențialul de a crește la 30.000 de locuri de muncă în SUA și România pe măsură ce proiectul crește. Implementarea tehnologiei SMR va contribui semnificativ la un sector energetic decarbonizat și un viitor cu zero emisii, se mai precizează în comunicat.
În septembrie 2020, compania NuScale Power a primit autorizarea în SUA pentru minireactorul său nuclear. În Europa însă, aceste minireactoare nucleare nu sunt încă autorizate. Pe lângă România, compania americană NuScale Power a încheiat memorandumuri și cu companii energetice de stat din Polonia, Bulgaria și Ucraina. Până acum, NuScale nu a construit nici un mini-reactor nuclear în SUA sau în vreo altă țară din lume.
NuScale – o companie privată din statul american Oregon - susține că noua sa tehnologie va duce la construirea unor reactoare mai mici, mai sigure și mai ieftine. Fiecare astfel de reactor ar urma să producă 60 megawați. O centrală nucleară va conține 12 reactoare modulare, fiecare construit în fabrica sa din SUA și transportat ulterior.
România, prin compania cu capital de stat Nuclearelectrica (SNN), este interesată de tehnologia mini-reactoarelor modulare SMR și a semnat în 2019 un memorandum de înțelegere cu compania americană NuScale Power. În ianuarie 2021, Nuclearelectrica SA a primit un grant nerambursabil de 1,27 milioane de dolari din SUA pentru servicii necesare în procesul de găsire a locațiilor pentru amplasarea unor reactoare nucleare modulare, de mici dimensiuni. Locațiile sunt altele decât Cernavodă, unde funcționează acum Reactoarele 1 și 2 ale Centralei Nucleare.
În luna octombrie, la centrala nucleară de la Cernavodă, ministrul de resort, Virgil Popescu, a susținut dezvoltarea acestui sector în România. „Stabilitate energetică și decarbonare fără energie nucleară nu se poate. De aceea, România va construi cu partenerii americani, canadieni și francezi noi capacități nucleare la Cernavodă și, totodată, acordăm o mare atenție tehnologiei SMR”, a spus ministrul.
În 2019, după ce Nuclearelectrica a semnat memorandumul cu compania americană, fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că România nu trebuie să meargă spre instalarea de tehnologii nucleare ce se află încă în fază de testare/dezvoltare, pentru că nu există nimic mai important decât securitatea.
Cel puțin 19 morți în urma a două explozii și unui atac armat la un spital în Kabul
Cel puțin 19 persoane au fost ucise, iar alte 50 rănite, marți după-amiza într-un atac vizând un spital militar din Kabul, potrivit unui bilanț prezentat de către un oficial de la Ministerul afgan al Sănătății. “Nouăspreze corpuri și aproximativ 50 de răniți au fost conduși la spitale din oraș“, declară acest oficial sub protecția anonimatului, în urma unei duble explozii, urmată de tiruri, care au vizat Spitalul Militar Sardar Mohammad Dawood Khan în capitala afgană. Atacul nu a fost revendicat imediat.
“O explozie a avut loc la poarta spitalului militar, iar a doua în apropierea spitalului”, a declarat AFP un oficial taliban.
Un purtător de cuvânt al Ministerului afgan de Interne, Qari Sayed Khosti, a evocat într-un mesaj postat pe Twitter “o bombă care a explodat la intrarea” în Spitalul Militar.
Spitalul, în care pot fi internați până la 400 de pacienți, este cel mai mare spital militar din țară. Prima explozie a fost auzită, în apropierea spitalului, către ora locală 13.00 (10.30, ora României). Ea a fost urmată de tiruri, iar apoi de o a doua explozie, iar noi tiruri au fost auzite de către jurnaliști AFP dintr-un cartier vecin.
O sursă medicală de la spital - unde personalul s-a refugiat într-o sală de securitate -, a confirmat AFP că a auzit o explozie și “tiruri în curs”.
“Aud în continuare focuri de armă în imobil”, a declarat mai târziu această sursă, care și-a exprimat temerea că atacatorii au “luat camerele la rând” pentru a ucide cât mai mulți oameni, “așa cum s-a întâmplat prima oară când a fost atacat spitalul”.
Spitalul Militar Sardar Mohammad Dawood Khan a fost atacat în martie 2017 de către atacatori deghizați în personal medical.
Acest atac armat sângeros - care a durat șase ore în interiorul instituției -, revendicat de către Statul Islamic (SI), s-a soldat cu 50 de morți, porivit unui bilanț oficial. Surse din domeniul securității au declarat însă că atacul s-a soldat cu de peste două ori mai mulți morți atunci.
Prețul criptomonedei „Squid Game” s-a prăbușit de la 2.400 euro la 0 în cinci minute
Valoarea criptomonedei inspirate de „Squid Game” (Jocul calamarului), serialul-fenomen difuzat de Netflix, s-a prăbușit complet luni în ceea ce parte a fi un act deliberat, prețul acesteia coborând de la 2.400 de euro la doar câteva fracțiuni de eurocent în decurs de câteva minute, relatează Euronews. Tokenul SQUID, care nu are nicio legătură oficială cu serialul sau Netflix, a fost lansat săptămâna trecută cu promisiunea că va fi folosit pentru un joc online care va oferi premii substanțiale. Creatorii „proiectului” au susținut că persoanele care cumpără criptomoneda o vor putea folosi pentru a participa la un concurs cu etape eliminatorii, la fel ca în serialul sud-coreean. Jocul urma să fie lansat luna aceasta.
BBC relatează însă că mai mulți experți în criptomonede au avertizat că SQUID este cel mai probabil o înșelătorie, cel mai clar indiciu în acest sens fiind faptul că unii utilizatori s-au plâns că nu pot vinde tokenurile după ce le-au cumpărat.
Criticii SQUID au scos în evidență și faptul că site-ul criptomonedei conținea numeroase greșeli gramaticale și de scriere. Site-ul este acum offline și toate conturile de pe social media care promoveau criptomoneda au dispărut. „Este una din numeroasele scheme prin care investitori individuali naivi sunt atrași și exploatați de către șarlatani din domeniul crypto”, afirmă Eswar Prasad, economist de la Universitatea Cornell.
Un portofel crypto asociat cu creatorii SQUID pare să fi retras aproape 3 milioane de euro duminică și luni prin intermediul unui serviciu de anonimizare a tranzacțiilor.
Chinezii, îndemnați de Guvernul de la Beijing să stocheze hrană
Guvernul chinez a îndemnat populația să-și constituie rezerve de hrană, în contextul în care China se confruntă cu o intensificare limitată a epidemiei covid-19, care perturbă comuncările, relatează AFP. Un aviz afișat pe site-ul Ministerului chinez al Comerțului luni seara îndemna “gospodăriile să stocheze o anumită cantitate de produse de primă necesitate, pentru a face față nevoilor zilnice și cazurilor de urgență”.
Acest aviz nu precizează motivul acestui apel și nici dacă țara este amenințată de o penurie alimentară. Ministerul îndeamnă, de asemenea, diverse autorități locale să faciliteze producția agricolă și fluxul de aprivizionare, să supravegheze rezervele de carne și de legume și să mențină stabilitatea prețurilor. În perioada de vârf a epidemiei covid-19 în China, la începutul lui 2020, lanțurile de aprovizionare au fost perturbate de plasarea în carantină a mai multor părți ale țării și de blocarea multor axe rutiere.
China a fost afectată vara trecută de inundații, care au perturtbat producția agricolă și au condus la o scumpire a prețurilor. Modificările climatice sunt susceptibile să crească frecvența acestui tip de catastrofe naturale.
China este primul importator de poduse alimentare, o situație care o face vulnerabilă la tensiuni diplomatice, ca cele în curs cu mari furnizori precum Statele Unite, Canada sau Australia.
Luna trecută, prețul a 28 de mărfuri alimentare a crescut cu 16% față de luna precedentă, potrivit presei chineze de luni, care citează date oficiale.
China a fost lovită, în istoria sa, de episoade de foamete, mai ales la sfârșitul anilor '50 și începutul anlor '60, când colectivizarea terenurilor impusă de către regimul comunist s-a soldat cu zeci de milioane de morți în regiunile rurale.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
