Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: AFP: Donald Trump a făcut deja mult rău economiei iraniene

Ziarul de Vrancea
8 mai 2018 463 vizualizări

Reimpunerea unor noi sancțiuni americane Iranului va dăuna cu siguranță economiei iraniene, însă aceasta este deja puternic afectată de incertitudinea întreținută de luni de zile de către președintele Donald Trump pe tema acordului în dosarul nuclear iranian și de probleme interne, analizează AFP.

Salonul internațional petrolier anual de la Teheran s-a deschis duminică într-o atmosferă ”deprimantă”, a declarat pentru AFP o participantă, în contextul în care Trump urmează să anunțe marți dacă își scoate sau nu țara din acordul încheiat în 2015 și dacă reimpune Iranului sancțiunile ridicate. ”Au fost mai puțini străini, standardele au fost mai scăzute, a fost deprimant”, a spus această consultantă. Potrivit cotidianului iranian Hamshari, organizatorii salonului anunță o scădere a nivelului frecventării cu o trime față de 2017. După ridicarea unei părți a sancțiunilor internaționale - permisă de Acordul nuclear de la Viena - Iranul a semnat în 2017 doar un acord major în domeniul petrolier, cu grupul francez Total, asociat cu cel chinez CNPC, în vederea unor investiții în valoare de cinci miliarde de dolari.Total a revenit în Iran, însă rămânerea sa depinde mult de ceea ce urmează să anunțe Trump, care se opune aprig acordului din 2015, ce prevede o ridicare - progresivă și condiționată - a sancțiunilor internaționale, în schimbul garanției că Iranul nu se va dota cu arma atomică. Din cauza menținerii sancțiunilor americane impuse Iranului - care nu sunt legate de dosarul nuclear -, băncile europene rămân încremenite la ideea de a facilita tranzacții cu Republica islamică, în pofida faptului că sunt încurajate de guvernele țărilor lor să facă acest lucru.

”Pauză în investiții”

”Iranienii nu au prevăzut deloc că Statele Unite vor miza pe bănci”, notează un antreprenor străin pentru care ”marile bănci (străine) se autocenzurează prea mult”, din cauza sancțiunilor americane aflate în continuare în vigoare. După semnarea acordului nuclear, Iranul a obținut promisiuni de investiții. Însă, potrivit Băncii Mondiale (BM), suma netă a investițiilor directe străine în Iran a atins 3,7 miliarde de dolari în 2016. Președintele iranian Hassan Rohani viza 50 de miliarde de dolari. Pentru iranieni, acordul este o ”adevărată dezamăgire”, apreciază Ardavan Amir-Aslani, un avocat franco-iranian, cofondatorul cabinetului parizian de avocatură Cohen Amir-Aslani, reprezentat la Teheran din 2016. ”Ei pot să-și vândă petrolul, de acord, dar ajunge doar să plătească funcționarii și să întrețină infrastructurile”, declară el pentru AFP, ”toate investițiile sunt în pauză”.

Scurgere de capitaluri

Dificultățile persistente ale economiei apasă asupra cursului rialului iranian, iar incertitudinea creată de Trump a antrenat o puternică speculație contra deviziei iraniene care, în ceva mai mult de șase luni, s-a ddepreciat cu aproape 40% față de dolar. Acest lucru a antrenat o puternică inflație și a determinat autoritățile să pună capăt fluctuației libere a monedei naționale.

Datele sunt imposibil de verificat, însă mai mulți analiști și oficiali vorbec despre o scurgere de capitaluri din Iran, cuprinsă între zece și 30 de miliarde de dolari în decurs de câteva luni. Liderii iranieni acuză cu regularitate Statele Unite de încălcarea Acordului din 2015, prin care Uniunea Europeană (UE) și Washingtonul s-au angajat - prin articolul 29 - să se abțină de la ”orice măsură expres concepută să aducă prejudiciu în mod direct normalizării relațiilor economice și comerciale cu Iranul”. Toate dificultățile economice nu au, însă, legătură cu Trump.

Criza sistemului bancar, slăbiciunea sectorului privat, într-o economie în mare parte de stat, și șomajul în masă care afectează tineretul nu datează de ieri. Valul contestărilor sângeroase care au afectat țara de Anul Nou a amintit puterii că este urgent să găsească remedii acestor rele. Într-un articol recent, Djavad Salehi-Isfahani, un profesor la Universitatea americană Virginia Tech, apreciază că echipa lui Rohani ”s-a dovedit incapabilă să răspundă problemelor economice tot mai mari”. În funcție de ceea ce va decide Trump, eforturile lui Rohani în vederea unei mai mari deschideri a economiei liberei întreprinderi și lumii ar putea să fie ”oprite clar”, iar viziunea ultraconservatorilor - susținători ai unei ”economii de rezistență” repliată asupra sa însăși și puternic controaltă de autorități - ar putea să se impună, apreciază el.

Majoritatea orașelor din Coreea de Sud vor avea integrați boți de chat

Majoritatea orașelor mari din Coreea de Sud vor avea integrați boți de chat, în acest moment serviciul fiind implementat într-un singur oraș, anume Daegu, a declarat Alex Shin, managing director al MINDs Lab, într-o conferință de presă. "În ceea ce privește agențiile guvernamentale, orașul Daegu este primul din Coreea de Sud care a implementat chat bots. Serviciul a fost lansat acum câteva săptămâni. Toate celelalte orașe se uită și monitorizează serviciul, dacă ar trebui să extindă sfera de servicii sau nu. și orașul Seul analizează un mod de a face asta. În câțiva ani, majoritatea orașelor mari din Coreea de Sud vor avea chat bots. Cu orașul Daegu încercăm să dăm un exemplu", a spus Shin. Potrivit acestuia, companiile din sectorul financiar sud-coreean, precum băncile și asigurările, au în vedere implementarea acestei tehnologii. "70% dintre oameni preferă să comunice prin mesaje. Cred că, în doi ani, 80% din serviciile financiare vor avea servicii chat bots. În prezent, majoritatea băncilor mari au aplicații chat bot. Acum avem 5 bănci mari și toate au chat bots în funcțiune. Momentan nu merg foarte bine și sunt folosite la un nivel scăzut, dar îmbunătățim tehnologia", a arătat oficialul MINDs Lab.MINDs Lab este o companie care are o platformă de Inteligență artificială (AI) și oferă soluții integrate AI. Chat bots sunt programe cu inteligență artificială care imită comportamentul unei persoane în materie de răspunsuri, precum serviciile de call center.

Melania Trump, acuzată din nou de plagiat

Prima Doamnă a Statelor Unite Melania Trump a fost acuzată din nou de plagiat după ce a lansat o campanie de securitate online adresată copiilor, relatează BBC News. O broșură publicată de Melania Trump seamănă izbitor de mult cu cea publicată de administrația Obama. Textul și grafica broșurii "Be Best" sunt aproape identice cu cele ale ediției precedente. Melania Trump a fost acuzată în 2016 că a plagiat fragmente dintr-un discurs susținut în 2009 de către Michelle Obama.După ce comentatori au relevat asemănări puternice între cele două discursuri, Meredith McIver, o membră a administrației Trump care a scris discursul Melaniei, a recunoscut că s-a inspirat de la Michelle. Boșura în domeniul securității online a Melaniei a fost prezentată inițial pe site-ul inițiativei ca avându-i ca autori pe ”Prima Doamnă Melania Trump și Comisia Federală a Comețului (FTC)”. După ce au fost relevate asemănări cu ediția celei a administrației Obama, textul respectiv a fost modificat, iar documentul este prezentat ca fiind o ”broșură a Comisiei Federale a Comerțului promovată de către Prima Doamnă Melania Trump”. Cu ocazia lansării inițiativei "Be Best", luni, la Casa Albă, Melania Trump a subliniat că obiectivul acesteia este promovarea unei vieți sănătoase, încurajarea unei utilizări pozitive a rețelelor de socializare și lupta împotriva abuzului de opioide.

Siria: Rebelii părăsesc ultima enclavă majoră

Rebelii sirieni au început să se retragă din ultima enclavă majoră aflată sub controlul lor, scrie BBC. Sute de rebeli s-au urcat în autobuze alături de familii într-un teritoriu aflat în zona centrală a Siriei, între Homs și Hama. Conform unui acord cu aliații ruși ai guvernului, militanții au putut părăsi în siguranță zona pentru a se îndrepta spre teritoriile controlate de opoziție în nordul Siriei. Negocierile au avut loc miercuri în zona rurală din Homs între Armata Siriană Liberă și generali ruși. Rebelii au renunțat la armamentul greu însă li s-a permis să plece cu arme mici. După șapte ani de război, guvernul lui Assad, susținut de Rusia și Iran, a recăpătat controlul asupra Siriei centrale, inclusiv asupra celui de-al doilea oraș ca mărime, Alep. Căderea enclavei dintre Homs și Hama permite guvernului să redeschidă o autostradă importantă care a fost închisă până în prezent din cauza războiului. Autostrada face legătura dintre Alep și Damasc. Rebelii se află acum, în cea mai mare parte, în Idlib, acolo unde au ajuns zeci de mii de soldați și familiile lor după ce au evacuat Ghouta de Est luna trecută.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.