MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: ONU: „Viitorul distopic este deja aici”
Reacția vine după eșecul summitului G20 de a renunțarea la energiile fosile, contrar speranțelor mai multor analiști
“Viitorul distopic este deja aici”, a deplâns luni comisarul ONU pentru Drepturile Omului, alertând asupra schimbărilor climatice care declanșează incendii, inundații și canicule devastatoare, și care obligă un număr tot mai mare de migranți să fugă din calea calamităților. "Schimbările climatice cufundă milioane de oameni în foamete. Ele distrug speranțele, oportunitățile, gospodăriile și viețile. În ultimele luni, avertismente urgente au devenit realități mortale, din nou și din nou, peste tot în lume", a declarat Volker Türk, în deschiderea celei de-a 54-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.
"Nu avem nevoie de alte avertismente. Viitorul distopic este deja aici. Avem nevoie de o acțiune urgentă, acum. Și noi știm ce trebuie făcut. Adevărata întrebare este: ce ne împiedică să o facem?", a declarat Volker Türk.
Strigătul său de alarmă vine ca urmare a eșecului summitului G20 de la sfârșitul săptămânii trecute de a cere renunțarea la energiile fosile, contrar speranțelor mai multor analiști.
În timp ce schimbările climatice generează tot mai multe strămutări de populații, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a denunțat "indiferența" în fața tragediei migranților, care mor pe rutele migrației. "Sunt șocat de nonșalanța ce se manifestă față de peste 2.300 de persoane care au fost declarate moarte sau date dispărute în Mediterana anul acesta", dintre care peste 600 într-un singur naufragiu în largul coastei Greciei în iunie, a subliniat el.
"Este evident că un număr mult mai mare de migranți și de refugiați mor" în lume, "inclusiv în Canalul Mânecii, în Golful Bengal și în Caraibe, unde persoanele aflate în căutare de protecție sunt constant respinse și expulzate", a denunțat Volker Türk.
În discursul său, Înaltul Comisar a enumerat de asemenea o lungă listă de încălcări ale drepturilor omului în întreaga lume, criticând numeroase țări, printre care China, Iran și Pakistan.
Ashton Kutcher și Mila Kunis și-au prezentat scuze, după ce l-au susținut pe Danny Masterson în procesul său de viol
Ashton Kutcher și Mila Kunis, criticați după ce l-au susținut pe prietenul lor Danny Masterson în procesul de viol, au prezentat publicului scuze și au promis sprijin pentru victimele violenței sexuale, într-un videoclip publicat pe Instagram.
Danny Masterson a fost declarat vinovat de două violuri în iunie anul trecut și condamnat joi de un tribunal din Los Angeles la 30 de ani de închisoare. În așteptarea sentinței, Mila Kunis și Ashton Kutcher i-au trimis judecătorului două scrisori în care îl lăudau pe actor, pe care l-au cunoscut pe platoul de filmare al serialului „That '70s Show” în anii 1990. Aceste scrisori, care au fost dezvăluite între timp, sunt cele care au atras criticile internauților. „Aceste scrisori au fost scrise pentru ca judecătorul să le citească, nu pentru a pune la îndoială mărturia victimelor sau pentru a le traumatiza și mai mult”, spune Ashton Kutcher în videoclip. „Nu am fi vrut niciodată să facem asta și ne pare rău dacă asta s-a întâmplat”, continuă el, înainte de a povesti cum au apărut aceste misive: „În urmă cu câteva luni, familia lui Danny ne-a contactat și ne-a cerut să scriem scrisori în care să facem portretul persoanei pe care o cunoaștem de 25 de ani. Scopul era ca judecătorul să poată lua în considerare toate acestea înainte de a pronunța sentința”.
„Nu au fost scrise pentru a pune la îndoială legitimitatea sistemului judiciar sau verdictul juriului”, adaugă Mila Kunis. „Inimile noastre sunt alături de toți cei care ar fi putut fi victimele unei agresiuni sexuale, ale unui abuz sexual sau ale unui viol”.
Mila Kunis și Ashton Kutcher, care sunt căsătoriți și au doi copii, se numără printre cele aproximativ 50 de persoane care au scris scris scrisori judecătorului în sprijinul lui Danny Masterson, potrivit Variety. Printre acestea se numără și alte două vedete ale serialului de succes: Debra Jo Rupp și Kurtwood Smith.
„Danny a fost întotdeauna un model pentru mine”, a scris Ashton Kutcher în scrisoarea sa, după cum relatează revista People. „Întotdeauna a tratat oamenii cu decență, egalitate și generozitate”. Starul din „Sex Friends” și-a încheiat scrisoarea sperând că „mărturia sa va fi luată în considerare la pronunțarea sentinței”, potrivit Entertainment Weekly: „Nu cred că (Danny Masterson) este o amenințare pentru societate și ar fi nedrept ca fiica sa să crească fără un tată prezent”, scrisese el.
Scrisoarea Milei Kunis a zugrăvit o imagine similară a fostului ei coleg: „Este un prieten extraordinar, un confident și, mai presus de toate, un minunat frate mai mare surogat pentru mine”, a scris ea.
Prin această condamnare la 30 de ani de închisoare, Danny Masterson a primit pedeapsa maximă pe care o risca. Actorul în vârstă de 47 de ani, un membru proeminent al Bisericii Scientologice, a fost dat în judecată de trei femei care erau, de asemenea, adepte ale acestei religii.
Toate l-au acuzat că le-a violat în locuința sa din Hollywood Hills între 2001 și 2003. Juriul a dat dreptate celor două femei, dar nu a reușit să ajungă la un verdict unanim în cazul celei de-a treia. La audiere, acuzarea a susținut că actorul și-a „drogat și violat” victimele. Cazul, declanșat în 2017 în urma acuzațiilor aduse fostului producător Harvey Weinstein, care au lansat mișcarea #MeToo, a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la rolul Bisericii Scientologice. Două dintre reclamante au declarat că organizația, care are o prezență puternică în Los Angeles, i-a descurajat să contacteze poliția.
Pe de altă parte, apărarea lui Danny Masterson a insistat că versiunea reclamantelor a evoluat de-a lungul anilor și a sugerat că prejudecățile împotriva scientologiei ar fi putut motiva procesul. La un proces anterior, în noiembrie, un alt juriu a refuzat să ajungă la un verdict, deoarece nu a reușit să ajungă la unanimitate. Danny Masterson este căsătorit cu actrița Bijou Phillips, cu care are o fiică în vârstă de 9 ani. El își susține în continuare nevinovăția și intenționează să facă apel la condamnarea sa.
În urma arestării actorului în iunie 2020, biroul procurorului districtual din comitatul Los Angeles anunțase că a renunțat la alte două acuzații de agresiune sexuală împotriva sa, din cauza lipsei de probe și a faptului că faptele se prescriseseră.
Biden și-a pierdut firul discursului în timpul unei conferințe de presă la Hanoi
Președintele american, aflat într-o călătorie oficială în Asia, a susținut o conferință de presă în Vietnam, însă, vizibil obosit, Joe Biden a pierdut firul discursului și a fost întrerupt de purtătoarea sa de cuvânt.
Plecat de cinci zile de la Washington, Joe Biden a călătorit în Asia pentru summitul G20 de la New Delhi, apoi s-a dus la Hanoi. În timp ce se afla acolo, a ținut o conferință de presă oarecum dezarticulată, determinând-o pe purtătoarea de cuvânt a Casei Albe să îl întrerupă pe președintele SUA în mijlocul discursului.
Joe Biden a început prin a lăsa să se înțeleagă că este obosit după "o călătorie în jurul lumii în cinci zile". "Este seară, nu-i așa?", a glumit el când s-a așezat la microfon, după ce a încercat o introducere cu "Bună dimineața, Vietnam".
Președintele american, în vârstă de 80 de ani, a continuat cu un discurs. El le-a explicat jurnaliștilor prezenți ce subiecte au fost discutate cu diverși reprezentanți cu care s-a întâlnit în timpul șederii sale. A descris apoi Vietnamul ca fiind o țară din "lumea a treia", înainte de se a corecta spunând că este din "Sudul global", expresie care desemnează țările emergente.
Apoi s-a pierdut în șirul gândurile sale, iar discursul său, destul de poticnit, a fost foarte repede întrerupt de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, care i-a tăiat microfonul lui Joe Biden și a strigat "Mulțumesc, aici se încheie această conferință de presă", în timp ce șeful Casei Albe încă vorbea.
Incidentul i-a adus succesorului lui Donald Trump o nouă salvă de critici, detractorii săi afirmând că este prea bătrân pentru a conduce Statele Unite.
Pe de altă parte, este un episod care vine în continuarea altora similare care i-au avut drept protagoniști pe unii dintre politicienii de frunte ai Washingtonului, în plină dezbatere în societatea americană legată de vârsta liderilor ei.
În august, liderul republicanilor din Senatul american, Mitch McConnell, în vârstă de 81 de ani, a avut pentru a doua oară în decurs de o lună un moment de cumpănă când, în mijlocul unor declarații pe care le făcea, s-a oprit și a părut pierdut pentru câteva zeci de secunde, rămânând blocat și cu privirea fixă. În martie, el suferise o comoție și a fost internat, după ce a căzut. Decana de vârstă a aleșilor americani este senatoarea democrată Dianne Feinstein, care are 90 de ani și recent a fost spitalizată în urma unei căzături la domiciliul ei.
Aceste incidente de sănătate reamintesc o realitate tot mai mult dezbătută: cei mai puternici lideri politici ai Americii sunt mult mai în vârstă decât mulți omologi din alte democrații.
Mulți aleși din Congres au peste 70 de ani, iar vârsta medie a Senatului este de 65,3 ani, potrivit FiveThirtyEight, fiind cea mai mare medie din toate timpurile, în condițiile în care vârsta medie este de 38,8 ani în ansamblul Statelor Unite.
Ucraina anunță că a recâștigat mai multe teritorii în est și sud
Ucraina a anunțat luni că trupele sale au recâștigat mai mult teritoriu pe fronturile din est și sud în contraofensiva sa împotriva forțelor ruse.
Ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, a declarat că forțele Kievului au recucerit aproape 2 km pătrați de teren în ultima săptămână în jurul orașului Bahmut, din est, care a fost capturat de trupele rusești în luna mai după luni de lupte istovitoare. Maliar a declarat pentru televiziunea ucraineană că forțele ucrainene au capturat o parte din satul Opîtne, la sud de orașul Avdiivka, și au avut un "succes parțial" în apropierea satului Novomaiorske, din estul regiunii Donețk. "Au existat mișcări în apropiere de Opîtne; forțele de apărare (ucrainene) au capturat o parte din această așezare", a declarat Maliar.
Ea a raportat, de asemenea, "un oarecare succes" în apropiere de Andriivka și Klișciivka, un sat situat pe o colină la sud de Bahmut și considerat ca fiind esențial pentru asigurarea controlului asupra orașului.
Trupele Kievului au eliberat 49 de kilometri pătrați în apropiere de Bahmut de la începutul contraofensivei de trei luni, a precizat Maliar.
În sud, unde forțele ucrainene încearcă să avanseze spre Marea Azov într-o campanie menită să "rupă" forțele rusești în două, Kievul a recucerit 1,5 km pătrați în ultima săptămână, a spus Maliar. Ea a adăugat că forțele ucrainene au obținut succese la sud de satele Robotîne și la vest de Verbove, în regiunea Zaporojie.
Kievul a recucerit unele sate și așezări în cadrul ofensivei sale care durează de trei luni, dar soldații ucraineni au fost împiedicați de câmpurile minate și tranșeele vaste ale Rusiei.
Lula revine asupra declarațiilor despre arestarea lui Putin: Justiția trebuie să decidă, nu guvernul
Ar fi de competența sistemului judiciar brazilian să decidă dacă președintele rus Vladimir Putin va fi arestat dacă va participa la summitul G20 de anul viitor găzduit de Brazilia, a declarat luni președintele Luiz Inacio Lula da Silva, după ce anterior dăduse asigurări că liderul de la Kremlin nu va fi arestat dacă vine în țara sa. "Dacă Putin decide să se alăture (summitului de anul viitor), este de competența justiției să decidă (asupra unei posibile arestări), și nu a guvernului meu", a afirmat luni Lula într-o discuție cu jurnaliștii din New Delhi, unde a participat la summitul G20 găzduit de India.
Sâmbătă, el declarase într-un interviu acordat emisiunii de știri First Post că "în niciun caz" Putin nu va fi arestat dacă va participa la summitul de la Rio de Janeiro.
Curtea Penală Internațională a emis în martie un mandat de arestare pe numele lui Putin, acuzându-l de crime de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina. Brazilia este semnatară a Statutului de la Roma, care a dus la înființarea CPI. Însă președintele Braziliei a declarat luni că este necesar să se revizuiască aderarea țării la Curtea Penală Internațională, în condițiile în care state precum SUA, China și India nu au aderat la protocolul prin care se recunoaște autoritatea acestei instanțe. "Vreau să știu de ce SUA, India și China nu au semnat tratatul CPI și de ce țara noastră l-a semnat", a declarat Lula.
Putin a lipsit de la ultimele două summituri G20, de la Bali și New Delhi, iar Rusia a fost reprezentată de ministrul său de externe, Serghei Lavrov.
Cutremur în Maroc: Orașul vechi Marrakech a fost devastat
Pagubele sunt mari în orașul marocan Marrakech cu un bogat patrimoniu arhitectural, după cutremurul devastator care a provocat moartea a 2100 de oameni. Pe cele 700 de hectare ale Medinei, cartierul vechi, pagubele sunt impresionante pe alocuri, cu case distruse și mormane de moloz înalte uneori de câțiva metri în labirintul de străduțe. Zidurile din secolul al XII-lea, care înconjoară orașul imperial fondat în jurul anului 1070 de dinastia Almoravid, sunt parțial dărâmate.
Provincia Al-Haouz, epicentrul cutremurului care a provocat moartea a peste 2.000 de persoane, potrivit unui bilanț provizoriu, se află la aproximativ 70 de kilometri sud-vest de această bijuterie turistică din centrul Marocului.
„După un astfel de dezastru, cel mai important lucru este să avem grijă de viețile oamenilor. Dar trebuie, de asemenea, să planificăm imediat și a doua fază, care va implica reconstrucția școlilor și a bunurilor culturale afectate de cutremur”, a declarat Eric Falt, directorul regional al Biroului UNESCO pentru Maghreb. Marrakech este plin de astfel de situri, care au fost incluse în patrimoniul mondial de către agenția ONU pentru educație, știință și cultură încă din 1985.
Piața Jemaa el-Fna, de exemplu, renumită pentru fermecătorii de șerpi și vânzătorii de henna, este inclusă atât pe lista patrimoniului mondial UNESCO, cât și pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. La câteva ore după cutremurul violent, o echipă a Națiunilor Unite, condusă de Eric Falt, a inspectat Medina timp de două ore. „Putem spune deja că pagubele sunt mult mai mari decât ne așteptam. Am găsit fisuri majore în minaretul Koutoubia, cea mai emblematică structură, dar și distrugerea aproape completă a minaretului moscheii Kharbouch” din Piața Jemaa el-Fna.
La câțiva metri de această moschee cu zidurile slăbite, comercianții stau pe scaunele lor, așteptând clienții, iar de cealaltă parte a străzii, o cafenea care datează din anii 1960 își întâmpină clienții, în ciuda fisurii mari pe unul dintre pereții săi interiori. „Cu toate acestea, zona cea mai evident afectată este Mellah (fostul cartier evreiesc), unde distrugerea caselor vechi este cea mai spectaculoasă”, adaugă Falt. Acolo, case cu un etaj, cu zidărie de piatră care devine roz la soare, au fost reduse la moloz. Au fost instalate bare de fier și alte suporturi improvizate pentru a susține pereții căzuți.
Un candidat AfD a câștigat primul tur al alegerilor locale într-un oraș german
Un candidat din partidul de extremă-dreapta ''Alternativa pentru Germania'' (AfD) a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor pentru funcția de primar al orașului Nordhausen, din estul Germaniei.
Candidatul Jörg Prophet a obținut 42,1% din voturi pentru alegerile pentru postul de primar în Nordhausen, un oraș industrial și universitar din landul Turingia. El se va confrunta în turul doi, prevăzut pentru 24 septembrie, cu primarul în exercițiu, candidatul independent Kai Buchmann, care a obținut 23,7% din sufragii. Prezența la vot a fost de 56,4%, în creștere semnificativă față de 44,6% înregistrată la alegerile locale din 2017. Nordhausen este reședința districtului omonim și are 42.000 de locuitori, dintre care aproape 37.000 cu drept de vot.
Candidata social-democrată Alexandra Rieger a obținut 18,6% din voturi, fiind urmată de Andreas Trump, candidat din partea creștin-democraților, care a luat 11,2% din voturi.
În mod tradițional Nordhausen a fost un fief al social-democraților, dar în ultimii ani s-au produs numeroase schimbări la nivelul administrației locale. Alegerile din acest an fost marcate de dispute personale și interne la nivelul partidelor.
AfD, partid care a fost fondat în 2013 pe baza unei platforme eurosceptice și treptat s-a plasat tot mai mult către dreapta, a înregistrat o ascensiune rapidă pe scena politică germană. În vara acestui an, formațiunea a reușit să câștige alegerile regionale din două landuri.
Partidul are în prezent 81 de mandate în Bundestag, ceea ce înseamnă 11% din cele 736 de locuri din legislativul german. Sondajele de opinie recente indică faptul că popularitatea AfD este în creștere.
Record în Marea Britanie: Șapte zile cu temperaturi de peste 30 de grade în septembrie
Valul de căldură din Europa de Vest a făcut ca în Regatul Unit să fie, pentru prima oară, șapte zile cu maxime de peste 30 C în luna septembrie, scrie Guardian. Până acum maximul fusese de trei zile. Temperaturile maxime au ajuns la 37 C în Franța, 31 C în Germania și 27 C în Norvegia.
În Marea Britanie au fost 33 C la Londra, iar cele mai calde zile din acest an au fost acum, în septembrie. În Cambridge au fost Â32,5 C și 27 C au fost în „polul” britanic al frigului, localitatea Altnaharra, din Scoția. Tot în UK au fost și nopți extrem de calde, cu minime ce nu au scăzut sub 19 C.
Șapte zile cu maxime de 30 C în septembrie reprezintă un record. Până acum au fost doar trei zile, în luna septembrie, în patru ani diferiți: 1898, 1906, 1911 și 2016.
