Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: O influenceriță de sfaturi parentale condamnată pentru abuz asupra copiilor

Ziarul de Vrancea
20 feb 2024 1453 vizualizări

O mamă din Utah, Ruby Franke, ale cărei sfaturi parentale aspre au făcut-o influentă pe YouTube, având peste 2 milione de urmăritori, a fost condamnată la închisoare pentru abuz asupra copiilor. Ea a primit pedeapsa maximă, fiind acuzată că le-a refuzat copiilor hrana, apă, îngrijire, chiar și paturi pentru a dormi.

Ruby Franke, în vârstă de 42 de ani, și-a cerut scuze cu lacrimi în ochi în fața instanței în timp ce își afla soarta. Ea a pledat anterior vinovată pentru că și-a înfometat și abuzat copiii. Ea a compărut împreună cu fosta sa parteneră de afaceri Jodi Hildebrandt, 54 de ani, care a primit o sentință identică.

Judecătorul le-a condamnat la patru pedepse cuprinse între unu și 15 ani fiecare. Pedepsele se vor executa consecutiv și reprezintă maximul pentru fiecare acuzație, conform legii din Utah. Cât timp va ispăși fiecare dintre ele în cele din urmă va fi stabilit de comisia de eliberare condiționată a statului.

În instanță, procurorul Eric Clarke, din Utah, a declarat că doi dintre copiii lui Franke, în vârstă de 9 și 11 ani la momentul respectiv, trăiau într-un "cadru asemănător unui lagăr de concentrare" și a numit-o o amenințare semnificativă pentru comunitate. "Copiilor li s-a refuzat în mod regulat mâncare, apă, paturi în care să doarmă și practic toate formele de divertisment", a declarat Clarke.

În instanță, Franke era în lacrimi în urma sentinței. Ea și-a cerut scuze față de copiii ei și a spus: "Eram atât de dezorientată încât am crezut că întunericul este lumină și că ceea ce este bine este rău".

"Am fost condusă să cred că această lume este un loc rău, plin de polițiști care controlează, de spitale care rănesc, de agenții guvernamentale care spală creiere, de lideri bisericești care mint și poftesc, de soți care refuză să protejeze și de copii care au nevoie de abuzuri", a spus ea.

Cele două femei au fost arestate în august 2023, după ce fiul subnutrit de 12 ani al lui Franke a ieșit pe o fereastră din casa lui Hildebrandt din Ivins, Utah. Poliția a declarat că copilul a fugit apoi la casa unui vecin și a cerut mâncare și apă. Avea lacerații de la faptul că a fost legat cu o frânghie, potrivit înregistrărilor poliției.

Arestările au marcat sfârșitul unei cariere lungi și controversate pe YouTube. Franke a adunat peste două milioane de abonați la canalul său 8 Passengers, pe care l-a început în 2015.

Videoclipurile ei arătau o familie suburbană mormonă tipică, care face școală acasă, gătește, mănâncă și discută împreună. Dar fanii au început să devină suspicioși în 2020, când unul dintre fiii ei a menționat că a fost forțat să doarmă pe un sac de fasole timp de șapte luni.

Telespectatorii de pe YouTube au răscolit arhivele ei și au evidențiat alte metode tulburătoare și controversate folosite de Franke - cum ar fi reținerea mâncării, amenințarea de a tăia capul unui animal de pluș de jucărie și "anularea" Crăciunului ca pedeapsă.

Însă canalul a început să scadă în popularitate și a fost șters în 2022, în același an în care Franke și soțul ei s-au separat. Franke a început apoi să apară în videoclipuri YouTube postate de doamna Hildebrandt - consilier și antrenor de viață - pe site-ul ei, ConneXions Classroom.

Departe de cameră, însă, copiii lui Franke erau supuși unor abuzuri și mai dure.

Printre acestea se numărau legarea lor, bătăi și lovituri, neglijarea hrănirii lor și forțarea lor să lucreze vara în aer liber fără cremă de protecție solară, ceea ce a dus la arsuri solare grave, potrivit înregistrărilor poliției. Într-un acord de recunoaștere a vinovăției, Hildebrandt a declarat că fie i-a torturat pe copii, fie era conștientă de abuzuri și că a forțat-o pe una dintre fiicele lui Franke să "sară într-un cactus de mai multe ori". Franke le-a spus copiilor ei că sunt "răi și posedați" și că trebuie să se "pocăiască".

Prin intermediul avocatului său, fostul soț al lui Franke, Kevin Franke, a cerut, înainte de audiere, să fie impusă pedeapsa maximă și a calificat abuzul suferit de copiii săi drept "oribil și inuman".

Fosta Primă Doamnă Martine Moise, inculpată de complicitate în asasinarea fostului președinte haitian Jovenel Moise

Justiția haitiană a inculpat aproximativ 50 de persoane - inclusiv pe fosta Primă Doamnă Martine Moïse, un fost premier și un fost șef al poliției - cu privire la o presupusă implicare a acestora în asasinarea prin împușcare a președintelui Jovenel Moïse în 2021, la vârsta de 53 de ani, de către un comando de peste 20 de persoane.

Publicația haitiană AyiboPost a publicat luni o ordonanță a judecătorului de instrucție însărcinat cu dosarul - un document de 122 de pagini - ”rezultatul al zece audieri”, care nu permite o ”identificare clară a autorilor intelectuali ai asasinatului și nici sprijinul financiar”, scrie ziarul.

Potrivit acestui document, magistratul a cerut ca Martine Moïse, rănită în asasinat, și alte 50 de persoane să fie trimise în fața unei instanțe penale ”pentru a fi judecate cu privire la fapte de asociere de răufăcători, jaf armat, terorism, asasinat și complicitate a asasinat, infracțiuni comise în prejudiciul” fostului președinte haitian. ”Acuzații concordante și indicii privind implicarea fostei Prime Doamne (Martine Moïse) în asasinarea președintelui Jovenel Moïse sunt suficiente”, se arată în document. ”Declarații ale fostei Prime Doamne sunt pătate de contradicții care lasă de dorit și o discreditează”, se arată în document.

Fostul premier interimar Claude Joseph și fostul director general al poliției haitiene Léon Charles se află printre inculpați, iar ordonanța relevă ”indicii suficiente” cu privire la o complicitate a ambilor în asasinarea fostului șef al statului. La 7 iulie 2021, Jovenel Moïse a fost ucis prin împușcare la reședința sa privată, la vârsta de 53 de ani, de către un comando de peste 20 de persoane, în principal mercenari columbieni, fără ca gărzile de corp ale acestuia să intervină.

Martine Moïse a fost rănită în timpul acestui atac. La 9 februarie, Joseph Vincent, un americano-haitian acuzat de participare la asasinat, a fost condamnat în Florida, în Statele Unite, la închisoare pe viață.

Haiti se confrunta cu o triplă gravă criză politică, de securitate și umanitară. Ganguri armate au preluat controlul unor părți ale țării, iar numărul omuciderilor s-a dublat în 2023. Asasinarea lui Jovenel Moïse a aruncat cea mai săracă țară de pe continentul american într-un haos și mai mare.

Salvini, pus la punct în urma unor declarații controversate cu privire la moartea lui Navalnîi

Vicepremierul italian Matteo Salvini - criticat de la invazia Ucrainei de către Rusia din cauza relațiilor sale cu Partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin - a fost pus la punct sec, în urma unor declarații controversate după moartea lui Aleksei Navalnîi potrivit cărora ”medicilor și judecătorilor” ruși le revine sarcina să facă lumină asupra morții opozantului rus.

Liderul suveranist și antimigrație al Ligii (extremă dreapta), Matteo Salvini a apreciat marți, la radio, că dacă este legitim să se vrea ”să se facă lumină” asupra morții opozantului lui Vladimir Putin într-o închisoare din Arctica, aceasta este sarcina medicilor și judecătorilor ruși. Mama lui Aleksei Navalnîi, Liudmila Navalnaia, și un avocat al acestuia încearcă, de la moartea opozantului, să obțină trupul acestuia. Însă, potrivit echipei opozantului, anchetatorii ruși au anunțat că nu le vor preda cadavrul cel puțin timp de 14 zile, răstimpul unei ”expertize”.

Un purtător de cuvânt al diplomației europene, Peter Stano, întrebat marți, la Bruxelles, într-o conferință de presă, despre aceste declarații ale lui Matteo Salvini, a răspuns că statele membre ale Uniunii Europene (UE) au adoptat o declarație comună prin care impută responsabilitatea morții lui Aleksei Navalnîi ”președintelui (rus Vladimir) Putin și autorităților ruse”.

În Italia, reacțiile au fost aprige. ”Hotărârile magistraților unei dictaturi nu au nicio valoare”, a denunțat pe X liderul Partidului Azione (centru) Carlo Calenda. ”Ajunge!”, a denunțat el și a anunțat că le va cere juriștilor săi să examineze ”legăturile Ligii cu Rusia”.

Deputata Alessia Morani de la Partidul Democrat (PD, centru-stânga), a postat pe X o postare a lui Matteo Salvini de la 6 martie 2017 prin care anunța un ”acord” al Ligii cu Rusia Unită a lui Vladimir Putin și cerea să se pună capăt sancțiunilor impuse Moscovei după anexarea Crimeei în 2014. ”Iată cine este Salvini”, denunță ea.

Trump se compară cu Navalnîi mort în închisoare

Donald Trump - amendat vineri cu 355 de milioane de dolari cu privire la fraudă financiară - nu a ezitat să-și compare soarta cu cea a opozantului rus Aleksei Navalnîi, mor în închisoare în ziua amenzii, relatează AFP. ”Este o formă de Navalnîi. Este o formă de comunism sau de fascism”, a declarat el marți la o reuniune politică în South Carolina. Judecătorul care ”m-a condamnat este un dement”, a declarat el. ”Tipul ăsta a decis că eram vinovat înainte să înceapă procesul”, s-a plâns Trump.

Fostul președinte al Statelor Unite a fost găsit vinovat de comiterea unori fraude financiare prin umflarea ”colosală” a valorii imperiului său imobiliar cu scopul de a obține finanțări mai favorabile la bănci. Donald Trump nu l-a menționat și nici nu l-a condamnat, la Fox News, care a relansat acest subiect, pe președintele rus Vladimir Putin, acuzat de faptul că se află în spatele morții principalului său opozant.

El s-a mulțumit să-l salute pe Aleksei Navalnîi drept ”un om foarte curajos”, care ”probabil că ar fi făcut mai bine să stea la distanță și să vorbească din afara țării”, în loc să se întoarcă de bunăvoie în Rusia, după ce a fost otrăvit cu niviciok.

”Asta se întâmplă și în țara noastră”, a avertizat el.

Moartea lui Aleksei Navalnîi a provocat un val de indignare în Occident, iar președintele Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin vineri de faptul că este responsabil de această moarte. Însă Donald Trump nu reacționat imediat și a fost atacat de către rivala sa la învestitura republicană în vederea alegerilor prezidențiale din noiembrie, Nikki Haley.

Avertisment: Amprentele pot fi recreate din sunete făcute la atingerea ecranului

Amprentele folosite de utilizatori pentru autentificarea pe smartphone-uri și alte dispozitive pot fi recreate pe baza sunetelor pe care acestea le emit în momentul în care ating ecranele.

Avertizarea vine din partea unei echipe de cercetători americani și chinezi, care tocmai au publicat o cercetare în acest sens. Swipe-ul (mișcarea degetului pe ecran) emite sunete specifice, iar pe baza acestor sunete, pot fi recreate amprentele degetelor, care pot fi folosite pentru deblocarea dispozitivelor electronice. În urma testelor făcute, cercetătorii spună că pot ataca cu succes până la 27,9% din amprentele parțiale și 9,3% din amprentele complete în doar cinci încercări la cea mai înaltă  setare de securitate FAR (False Acceptance Rate).

Pentru a demonstra, cercetătorii au creat un instrument pe care l-au numit PrintListener. Acesta utilizează o serie de algoritmi pentru pre-procesarea semnalelor audio brute, care sunt apoi utilizate pentru a genera amprente sintetice.

Descoperirea cercetătorilor ar putea fi folosită pentru îmbunătățirea securității autentificării cu amprente, care este din ce în ce mai folosită.

Conform unor estimărilor făcute până în 2023, această industrie ar urma să ajungă să valoreze aproape 100 de miliarde de dolari.

Protestele fermierilor polonezi, care au blocat frontierele și au golit vagoanele cu cereale, au stârnit furie în Ucraina

Protestele fermierilor polonezi au stârnit, marți, furie în Ucraina vecină, în timp ce Kievul a cerut Comisiei Europene să ia măsuri ferme, după ce demonstranții au blocat granița și au golit vagoanele trenurilor cu cereale.

Varșovia a fost un susținător ferm al Kievului în lupta sa pentru a respinge o invazie rusă la scară largă lansată în 2022, dar protestele fermierilor care se plâng de concurență neloială au tensionat legăturile care erau deja la limită după ce camionagii au blocat punctele de trecere a frontierei la începutul anului.

Protestele de marți ale fermierilor au marcat o escaladare față de demonstrațiile anterioare, cu o blocare aproape totală a tuturor punctelor de trecere a frontierei ucrainene și perturbări în porturi și pe drumurile din întreaga țară.

Imagini de televiziune au arătat protestatarii de la punctul de trecere a frontierei Medyka deschizând vagoanele de cale ferată pentru a permite grânelor să se reverse pe șine. "Împrăștierea grâului ucrainean pe șinele de cale ferată este o altă provocare politică menită să divizeze națiunile noastre", a declarat viceprim-ministrul ucrainean Oleksandr Kubrakov într-o postare pe X.

Ministrul ucrainean al Economiei, Iulia Șvyrydenko, a declarat că Kievul a informat Comisia Europeană cu privire la acțiunile protestatarilor polonezi de la granița ucraineană și se așteaptă la un răspuns ferm. Ministrul Agriculturii, Mykola Solskyi, a declarat că cerealele se îndreptau spre Germania și nu ar fi intrat pe piața poloneză.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat pentru Radio Ucraina și pentru postul de radio Suspilne că guvernul polonez negociază cu fermierii și sindicatele și că speră ca problema să fie rezolvată prin discuții.

Fermierii din întreaga Europă au manifestat din cauza unei serii de nemulțumiri, inclusiv constrângerile impuse de măsurile Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice și ceea ce ei spun că este o concurență neloială din străinătate, în special din Ucraina, după o decizie a UE din 2022 de a renunța la taxele pentru importurile de alimente ucrainene.

Kievul spune că exporturile sale agricole prin Europa de Est nu au afectat piețele UE. Exasperați de protestele polonezilor, transportatorii ucraineni au început propria contramanifestație non-stop la trei puncte de trecere. Protestul lor este planificat să dureze până la 15 martie.

Noul Guvern proeuropean al Poloniei a sprijinit cererile fermierilor, încercând să echilibreze acest lucru cu poziția sa puternic pro-ucraineană.

Un ex-informator FBI primea informații despre Joe Biden și fiul său de la serviciile secrete rusești

Un fost informator al Biroului Federal de Investigații din SUA (FBI), urmărit penal pentru că a mințit și fabricat acuzații false de corupție împotriva lui Joe Biden și a fiului său, a recunoscut în fața anchetatorilor că primea informații de la persoane având legături cu serviciile secrete rusești, au dezvăluit marți procurori americani, calificând aceste informații drept "minciuni", informează France Presse.

Alexander Smirnov, 43 de ani, fost informator americano-israelian al FBI arestat joia trecută la Las Vegas, este suspectat că a mințit atunci când l-a acuzat pe președintele american și pe fiul său Hunter Biden că ar fi primit fiecare mită în valoare de cinci milioane de dolari pentru a permite unei companii de gaze ucrainene, Burisma, să scape de urmărirea penală.

Dar, potrivit procurorului David Weiss și altor magistrați, "dezinformarea pe care (Smirnov) o răspândește nu se limitează doar la 2020. El colportează intens noi minciuni care ar putea avea un impact asupra actualelor alegeri americane (din 2024), după ce a avut o întâlnire cu responsabili ai serviciilor secrete rusești în noiembrie". "În cursul interogatoriului său în detenție la 14 februarie a.c., Smirnov a recunoscut că responsabili având legătură cu serviciile secrete ruse au fost implicați în difuzarea unei narațiuni" despre Hunter Biden, indică procurorii într-un document judiciar depus la un tribunal din Nevada.

Dreapta îl acuză pe Joe Biden, până în prezent fără probe concludente, că și-ar fi folosit influența atunci când era vicepreședintele lui Barack Obama (2009-2017) pentru a-i permite fiului său Hunter să desfășoare afaceri dubioase în Ucraina și China. Relatarea lui Smirnov s-a scurs în sfera publică și a devenit un element central pentru a alimenta aceste suspiciuni. Dar a fost o poveste inventată de la zero, au reiterat marți magistrații, potrivit cărora consecințele acestor acuzații false "continuă să se facă simțite și astăzi".

Inculparea lui Alexander Smirnov pentru transmiterea de informații false către FBI în legătură cu Joe și Hunter Biden fragilizează ancheta de destituire efectuată de către republicani în Congres împotriva președintelui american, cu câteva luni înainte de o probabilă nouă confruntare directă între liderul democrat și Donald Trump pentru fotoliul de la Casa Albă.

Musk: Primul pacient uman al companiei Neuralink poate controla mouse-ul prin intermediul gândurilor

Primul pacient uman căruia medicii i-au implantat un cip cerebral dezvoltat de compania Neuralink pare să se fi recuperat complet și este capabil să controleze un mouse de calculator cu ajutorul gândurilor sale, a declarat luni seară fondatorul acestui start-up american, Elon Musk.

"Progresul este bun, iar pacientul pare să se fi recuperat complet, fără efecte negative de care să avem cunoștință. Pacientul este capabil să deplaseze un mouse pe tot ecranul doar cu ajutorul gândurilor", a declarat Elon Musk la un eveniment organizat de Spaces pe rețeaua de socializare X.

Potrivit lui Elon Musk, compania Neuralink încearcă acum să obțină cât mai multe clickuri din partea pacientului. Reprezentanții Neuralink nu au dat curs deocamdată invitației transmise de Reuters pentru a face dezvăluiri suplimentare despre acest proiect.

Compania americană a implantat cu succes un cip în creierul primului său pacient uman luna trecută, după ce a primit aprobarea de recrutare pentru studii pe oameni în septembrie 2023.

Studiul folosește un robot pentru a plasa chirurgical un implant de interfață creier-computer într-o regiune a creierului care controlează intenția de mișcare, a precizat Neuralink, adăugând că obiectivul inițial este de a permite oamenilor să controleze un cursor sau o tastatură de calculator cu ajutorul gândurilor lor.

Elon Musk are ambiții mari pentru Neuralink, afirmând că această companie ar facilita inserțiile chirurgicale rapide ale dispozitivelor sale cu cipuri pentru tratarea unor afecțiuni precum obezitatea, autismul, depresia și schizofrenia.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.