MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE:Avionul deturnat: „Aveți o bombă la bord”
Cu acest mesaj au reușit autoritățile de la Minsk să determine echipajul zborului Ryanair să aterizeze de urgență n ministerul Transporturilor din Belarus susține că amenințarea ar fi provenit de la mișcarea Hamas, dar organizația palestiniană a negat categoric orice implicare
Autoritățile belaruse au transmis echipajului zborului Ryanair că avionul lor avea la bord un dispozitiv explozibil și i-au “recomandat” să aterizeze la Minsk, potrivit transcrierii discuției între pilot și turnul de control publicate ieri. “Avem informații de la serviciile speciale care afirmă că o bombă se află la bord și că ea poate fi activată deasupra Vilniusului”, indică această transcriere în engleză, difuzată de departamentul de transport aerian al Ministerului Transporturilor din Belarus.
“Puteți repeta acest mesaj?”, răspunde pilotul, căruia apoi i se confirmă informația.
În timpul discuției, controlorul de zbor precizează că informația privind prezența unei bombe a fost transmisă “prin e-mail” și că acest mesaj a fost împărtășit cu “mai multe aeroporturi”.
Într-un comunicat, Ministerul belarus al Transporturilor a repetat ieri că este vorba despre un e-mail semnat de organizația palestiniană Hamas, în care se afirmă că bomba va exploda deasupra Vilniusului dacă Uniunea Europeană va continua să susțină Israelul. Luni, Hamas a negat că ar fi transmis o astfel de amenințare.
Transcrierea acestei discuții cu turnul de control atestă că acesta a recomandat cu insistență o aterizare la Minsk. Atunci când pilotul a întrebat de la cine vine “recomandarea”, controlorul de zbor a răspuns: “Sunt recomandările noastre”.
Autoritățile belaruse sunt acuzate că au deturnat acest zbor comercial Atena-Vilnius la Minsk pentru a-l putea aresta pe disidentul Roman Protesevici, un jurnalist de opoziție în vârstă de 26 de ani care se afla la bord. Deturnarea avionului a provocat un val de indignare și Uniunea Europeană a decis să-și închidă spațiul aerian avioanelor belaruse pentru a pedepsi regimul președintelui Aleksandr Lukașenko.
Șapte opozanți politici belaruși, condamnați la închisoare
Liderul unui partid belarus din opoziție, Pavel Severineț, și șase membri ai formațiunii au fost condamnați marți la pedepse cuprinse între patru și șapte ani de închisoare. Toți cei șapte opozanți politici erau judecați de la jumătatea lui mai, în estul Belarusului, cu privire la faptul că au participat la “tulburări în masă” - o trimitere la vasta contestare a realegerii lui Aleksand Lukașenko din 2020, reprimată dur de către regim.
Pavel Severineț, liderul unui partid creștin-democrat, o formațiune neînregistrată, a fost arestat în iunie 2020, în timp ce aduna semnături în favoarea unui candidat al opoziției în alegerile prezidențiale din august.
Opozantul, care a ispășit deja trei ani de închisoare, în anii 2010, din cauza activității sale politice, este deținut de 11 luni și nu a putut participa la vasta contestare, din vară în toamnă, a realegerii lui Aleksandr Lukașenko.
Alte șase persoane judecate în același proces - care s-a desfășurat cu ușile închise, mai puțin la anunțarea verdictului - sunt activiști împotriva puterii.
“Belarusul va fi liber”, a strigat Severineț din cușca inculpaților, după anunțarea verdictului. Susținătorii săi au scandat, împreună cu el, “Credem, putem, vom învinge” și au aplaudat.
Macron susține invitarea opoziției belaruse la summitul G7
Președintele francez Emmanuel Macron se declară în favoarea invitării opoziției belaruse la summitul G7 din iunie, în Regatul Unit, dacă britanicii acceptă acest lucru, a anunțat ieri anturajul șefului statului franez. Franța susține astfel o cerere a Svetlanei Tihanoveskaia, șefa opoziției belaruse, aflată în exil în Lituania, care a solicitat, într-un mesaj publicat pe Telegram, o “participare a forțelor democratice belaruse la (summitul) G7”, prevăzut în perioada 11-13 iunie în Regatul Unit.
Șefii de stat și de guverne din UE au decis luni seara să închidă spațiul aerian al Uniunii Belarusului și să impună noi sancțiuni regimului lui Aleksandr Lukașenko, acuzat de deturnarea unui avion de linie Ryanair.
Ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian a discutat cu Svetlana Tihanovskaia luni seara, precizează Palatul Élysée. Opoziția belarusă a îndemat Statele Unite și G7 marți, la o zi după impunerea sancțiunilor europene, să crească presiunile împotriva regimului lui Lukașenko.
Unul dintre cei mai căutați zece infractori din lume, arestat în Brazilia
Unul dintre liderii organizației mafiote italiene 'Ndrangheta, Rocco Morabito, care a evadat în 2019 dintr-un penitenciar din Uruguay, a fost arestat luni în Brazilia, a anunțat ministrul brazilian al justiției Anderson Torres. Arestarea lui Morabito, unul dintre cei mai căutați zece infractori din lume, s-a produs în orașul Joao Pessoa, din nord-estul Braziliei, în timpul unei operațiuni comune a poliției federale braziliene și Interpol. Agenția de presă italiană ANSA a relatat că în arestare au fost implicate, de asemenea, autoritățile italiene și cele americane.
În iunie 2019, Rocco Morabito (54 de ani) a evadat din închisoarea INR situată în Montevideo unde era în așteptarea extrădării în Italia alături de alți trei deținuți. El făcea obiectul unei notificări speciale de către Interpol pentru apartenență, între 1988 și 1994, la o organizație infracțională specializată în traficul internațional de droguri.
Liderul mafiot era căutat din 1995 de justiția italiană, fiind acuzat de asociere ilegală și trafic de droguri și fusese condamnat în absență la 28 de ani de închisoare. Italianul a fost arestat în septembrie 2017 într-un hotel din Montevideo după ce locuise timp de 13 ani sub o altă identitate în stațiunea uruguayană Punta del Este, la 140 km de capitală.
În 2004, el obținuse documente de identitate emise de Uruguay prezentând un pașaport brazilian pe numele de Francisco Capeletto. Ulterior, a fost reperat după ce și-a înscris fiica într-un colegiu sub identitatea sa reală.
Justiția uruguayană a aprobat extrădarea sa către Italia în 2018, dar în iunie anul următor el a reușit să evadeze din închisoarea centrală din Montevideo.
Dezacord în UE cu privire la lupta împotriva modificărilor climatice
Șefii de stat și de guverne UE, reuniți la Bruxelles, nu au reușit să se înțeleagă, ieri, asupra felului în care să atingă noul obiectiv al Uniunii în vederea unei reduceri a emisiilor de gaze cu efect de seră, din cauza unor divergențe pe tema unei viitoare reforme a politicilor în lupta împotriva modificărilor climatice, declară oficiali europeni pentru Reuters.
Cei 27 dezbat un nou obiectiv UE, adoptat luna trecută, în vederea unei reduceri a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990, până în 2030. Precedentul obiectiv era o reducere cu 40%. Uniunea Europeană vrea să atingă neutralitatea carbonului până în 2050.
Acest summit, la Bruxelles, vizează să ofere Comisiei Europene (CE) linii directoare în vederea unei prezentări, în iulie, a unui pachet de măsuri vizând o reexaminare și o actualizare a legislației europene în domeniile luptei împotriva încălzirii globale și energiei.
Liderii europeni urmează să se pronunțe cu privire la sectoarele și țările care urmează să suporte cea mai mare povară și să trimită astfel un semnal privind schimbările politice pe care sunt pregătiți să le adopte în vederea atingerii acestui obiectiv.
Fiecare țară urmează să prezinte o “vedere de ansamblu” a domeniului pe care vrea să-l abordeze pentru ca UE să-și atingă obiectivele, a anunțat cancelarul german Angela Merkel luni, la sosirea la summit. “Nu este vorba despre decizii, ci despre pregătiri în vederea deciziei pe care o va lua Comisia Europeană la 14 iulie”, a precizat ea.
Reprezentanții a patru state UE au anunțat că este posibil ca partea privind modificările climatice să fie scoasă din concluziile summitului, în cazul în care unele țări vor încerca să impună cereri specifice prin care să limiteze amploarea propunerii CE în iulie.
State din Europa Centrală și de Est cer Comisiei schimbări politice specifice, de exemplu prin creșterea valorii unui fond european care ajută cele mai sărace state UE să investească în energie curată. În proiectul concluziilor summitului, pe care Reuters scrie că l-a consultat, nu se menționează acest lucru. Însă, în el se cere Comisiei să mențină actualul sistem UE, care stabilește obiective naționale de reducere a emisiilor în țări.
Aceste obiective au la bază, în mare parte, PIB-ul pe cap de locuitor al unei țări, ceea ce înseamnă că statele cele mai sărace au obiective mai puțin ambițioase decât cele mai bogate.
Malta, prima țară europeană care a obținut imunitatea colectivă
Malta a vaccinat cu cel puțin o doză de ser anti-COVID 70% din totalul populației adulte, devenind prima țară din Uniunea Europeană care a obținut imunitatea colectivă, a anunțat luni ministrul Sănătății.
Insula mediteraneană a înregistrat, în medie, 3 noi cazuri de COVID în fiecare zi din ultima săptămână. Rata rezultatelor pozitive la testele COVID-19 este de 0,2%. Luni au fost raportate două noi contaminări.
Chris Fearne, ministrul Sănătății, a declarat într-o conferință de presă: „Vaccinurile sunt administrate la o rată de 1 la fiecare 5 secunde. 42% din populația adultă a primit ambele doze”. Toți rezidenții Maltei cu vârste de peste 16 ani pot fi vaccinați, iar Fearne a precizat că minorii cu vârste de peste 12 ani vor fi imunizați de asemenea odată ce autoritățile medicale europene vor da undă verde.
Summitul Biden-Putin urmează să aibă loc la 16 iunie, la Geneva
Președintele american Joe Biden urmează să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin la 16 iunie, în Elveția, a anunțat marți Casa Albă. Acest prim tête-à-tête al celor doi lideri de la instalarea lui Joe Biden la putere intervine într-o atmosferă de tensiuni puternice între Washington și Moscova, pe fondul unui schimb de sancțiuni și acuzații.
Summitul urmează să aibă loc în urma unor reuniuni occidentale ale liderilor G7 și NATO, care urmează să să afișeze un front comun împotriva Moscovei.
Vaccinul Moderna, “extrem de eficient” la adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani
Compania americană în domeniul biotehnologiei Moderna a anunțat ieri că vaccinul său împotriva COVID-19 este “extrem de eficient” la adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani, potrivit rezultatelor definitve ale unor teste clinice, și că intenționează să ceară “la începutul lui iunie” o autorizare a vaccinului autorităților de “reglementare din întreaga lume”, relatează AFP. Alt vaccin antiCOVID, al alianței americano-germane Pfizer/BioNTech, a fost autorizat deja, la această categoerie de vârstă, în mai multe țări, inclusiv în Statele Unite. “Suntem încurajați de faptul că vaccinul s-a dovedit extrem de eficient în prevenirea COVID-19 la adolescenți”, declară, citat într-un comunicat, CEO-ul Moderna Stéphane Bancel. “Vom prezenta aceste rezultate FDA și autorităților de reglementare din lume la începutul lui iunie și vom cere o autorizație”, anunță el. Studiul Moderna a vizat 3.700 de participanți cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani - în Statele Unite -, dintre care două triemi au fost vaccinați cu vaccinul, iar o treime cu un placebo. “După vaccinarea cu două doze, niciun caz de COVID-19 nu s-a înregistrat în grupul vaccinat, în timp ce în cel vaccinat cu un placebo s-au înregistrat patru (cazuri), rezultând o eficiență a vaccinului de 100% la 14 zile de la a doua doză”, anunță în comunicat Moderna.
În urma vaccinării cu o doză, s-a înregistrat o eficiență de 93%, precizează compania. Vaccinul a fost “în general bine tolerat”, iar “până acum nu s-a înregistrat vreo îngrijorare cu privire la siguranța sa”, anunță Moderna. Efectele secundare înregistrate la adolescenți sunt aceleași ca cele înregistrate la adulți, și anume, între altele, durere la locul injectării, oboseală și frisoane.
