MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Înaintarea Rusiei în estul Ucrainei a fost ”oprită”
Peste o săptămână sau o lună situația poate redeveni critică, a precizat liderul de la Kiev
”Înaintarea Rusiei a fost oprită”, iar situația este ”mai bună” pe front, a anunțat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski, contrazicând astfel numeroase evaluări recente ale campaniei militare ruse în Ucraina și recunoscând că armata ucraineană a întâmpinat dificultăți din cauza ”lipsei livrării de muniție”.
”Pot să vă dau informații proaspete. Situația este mai bună decât în ultimele trei luni”, a dat el asigurări într-un inteviu acordat postului francez BFMTV și cotidianului Le Monde. Înaintarea rusă ”continuă în estul Ucrainei. Azi (luni), comandamentul nostru nostru, militarii noști au oprit-o”, apreciază el. ”Rușii nu mai înaintează. Ei au pierdut un număr mare dintre forțele lor în viață”, dă asigurări șeful statului ucrainean. ”Am avut dificultăți din cauza lipsei de muniție de artilerie, blocadei aeriene, armelor rusești cu rază lungă de acțiune și densității mari a dronelor rusești”, a recunoscut el. Însă „înaintarea Rusiei a fost oprită”, iar armata rusă ”este pe cale să piardă un număr mare dintre forțele sale în viață”, a dat el asigurări. Această constatare ar putea să nu mai fie valabilă ”peste o lună sau o săptămână”, dacă armata ucraineană nu este suficient susținută, a temperat președintele ucrainean.
Armata rusă nu a cucerit Avdiivka, ci ”s-a mulțumit să o distrugă în întregime pentru și apoi să se întoarcă acolo”, a mai spus Zelenski. El a subliniat superioritatea inamicului în domeniul armalor cu rază lungă de acțiune, în contextul în care cere Occcidentului să-i livreze acest tip de armament. ”Ei au un avans cu 20 de kilometri asupra noastră”, estimează Volodimir Zelenski.
La 19 februarie, cu câteva zile înainte marcarea a doi ani de la invazia rusă, Volosimir Zelenski declara că armata ucraineană trăia o situație ”extrem de dificilă”. Au fost construite sau sunt în curs de construcție linii defensive pe ”mai bine de 1.000 de kilometri” pe frontul din Ucraina, anunță președintele ucrainean.
”Trebuie să știți că vorbim despre fortificații, este vorba despre un proces constant. Nu vorbim despre kilometri sau despre sute de kilometri, ci despre peste 1.000 de kilometri de construcții. Este vorba, prin urmare, de o sarcină foarte complexă”, spune liderul de la Kiev. El evocă ”trei linii de apărare” deja ”construite” împotriva forțelor rusești, în estul, sudul și nordul Ucrainei.
Recunoscător
”Trebuie să fii bolnav pentru a trage la câteva sute de metri de o vizită oficială”, a răspuns Volodimir Zelenski, întrebat despre atacurile ruse de la Odesa, în timpul unei vizite oficiale a președintelui ucrainean împreună cu premierul grec la 6 martie. El a respins însă posibilitatea ca președntele rus Vladimior Putin să fi vrut să-l omoare în aceste atacuri. Volodimir Zelenski ”nu crede” nici într-o teză care circulă în ultimele săptămâni cu privire la folosirea armei nucleare de către Vladimir Putin. ”El preferă să creeze zone de destabilizare în țările care-l înconjoară”, apreciază șeful statului ucrainean. ”Atât timp cât Ucraina rezistă, armata franceză poate rămâne în Franța”, a declarat Volodimir Zelenski în privința unei eventuale trimiteri de trupe franceze în Ucraina.
El și-a exprimat recunoștința față de angajamentul diplomatic al omologului său francez Emmanuel macron, care ”a înțeles” pericolul pe care-l reprezintă Vladimir Putin.
Emmanuel Macron declara, în privința trimiterii de trupe din Occident la sol, că nu este exclus nimic. Aceste declarații au provocat un val de indignare în rândul țărilor și liderilor din Occident, care au respins această posibilitate.
Volodimir Zelenski declară că vrea ”să discute mai detaliat despre acest lucru atunci când Emmanuel Macron” se va fla în Ucraina și dă asigurări că ”înțelege” declarațiile președintelui francez. ”Apărarea Ucrainei este apărarea Europei și a Franței”, a subliniat Volodimir Zelenski.
”Faptul că el a spus că nu putem «exclude nimic» cred că este legat, în primul rând de Vladimir Putin. Atât timp cât Ucraina rezistă, armata franceză poate rămâne pe teritoriul francez”, a dat el asigurări. ”Dar dacă Putin reușește să atace alt stat NATO”, situația ar fi diferită, a subliniat el. ”Statele (membre) NATO vor decide să trimită sau nu armata”, a adăugat el, referindu-se la Aricolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord care prevede că un atac împotriva unui membru declanșează un răspuns al Alianței. Însă, Volodimir Zelenski i-a asigurat pe francezi că ”copiii voștri nu vor muri în Ucraina”, pentru că nu este un stat membru NATO.
Bruxelles vs. Bruxelles. Parlamentul European va da în judecată Comisia Europeană pentru că a deblocat fonduri pentru Ungaria
Parlamentul European se pregătește să dea în judecată Comisia Europeană pentru decizia controversată de a debloca fonduri de miliarde de euro pentru Ungaria la sfârșitul anului trecut, au declarat pentru POLITICO persoane implicate în această decizie.
Luni, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a votat aproape în unanimitate - cu 16 membri pentru, unul împotrivă și nicio abținere - pentru a acționa în instanță Comisia Europeană pentru încălcarea obligației sale de a proteja banii contribuabililor împotriva utilizării abuzive. "Credem că avem un caz solid, deoarece Comisia s-a contrazis în privința respectării statului de drept de către Ungaria", a declarat luni seară pentru POLITICO eurodeputatul Verzilor Daniel Freund. "Curtea de Justiție a UE a apărat întotdeauna independența instanțelor", a adăguat el.
Mișcarea Comisiei juridice a PE - care este susținută inclusiv de membri ai Partidului Popular European din care face parte Ursula von der Leyen - este menită să fie "un semnal pentru președinta Comisiei Europene că statul de drept nu poate fi tranzacționat pentru a face înțelegeri cu Orbán", a spus Freund.
Liderii grupurilor politice urmează să se întâlnească joi pentru a da undă verde finală președintei PE, Roberta Metsola, pentru a acționa Comisia Europeană în instanță înainte de termenul limită de 25 martie. Împreună cu liderii S&D, ai Verzilor, ai Stângii și ai liberalilor, liderul PPE Manfred Weber va vota în favoarea demersului, au declarat oficiali europeni pentru POLITICO.
În luna decembrie a anului trecut, Comisia a deblocat 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE destinate Budapestei, bani care fuseseră anterior blocați pe fondul unor preocupări legate de drepturile omului și de respectarea statului de drept de către guvernul de la Budapesta. Decizia deblocării fondurilor a fost luată cu o zi înainte de summitul UE din decembrie în cadrul căruia liderii urmau să discute despre un nou ajutor pentru Ucraina și despre deschiderea negocierilor de aderare cu Kievul - măsuri pe care premierul ungar Viktor Orbán amenința să le blocheze.
Decizia președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a debloca fondurile a fost întâmpinată cu reacții negative din partea deputaților europeni, care au acuzat-o că a cedat șantajului lui Orbán, notează POLITICO.
Sute de site-uri se bazează pe inteligența artificială pentru a genera informații false cu bună știință
Așa-numita revoluție a inteligenței artificiale generative (AI) este folosită de sute de site-uri web pentru a crea articole fără intervenția umană și uneori cu intenția de a transmite informații false, avertizează unii cercetători, relatează AFP.
Utilizatori simpli de internet, dar și factori de decizie, sunt din ce în ce mai expuși și pot fi induși în eroare, cu intenție sau nu. În decembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenzki a fost interogat în Congresul american de aleșii republicani cu privire la o presupusă achiziție a două iahturi pentru suma de 75 de milioane de dolari, în plină dezbatere privind ajutorul acordat Ucrainei.
Era o informație fantezistă, generată luna precedentă de site-ul DC Weekly, deținut de un fost pușcaș marin american stabilit acum în Rusia, și care, conform platformei de combatere a dezinformării NewsGuard, folosește AI. "Dezinformarea generată de inteligența artificială va fi probabil un element important al campaniei electorale din SUA în acest an", avertizează Greg Marcus, profesor la NYU.
NewsGuard, care evaluează fiabilitatea conținutului informațional postat pe internet, a identificat 739 de site-uri "care funcționează fără sau cu foarte puțină supraveghere umană și publică articole în mare parte sau în întregime scrise de 'boți''', potrivit unui raport publicat luna trecută. Acești "boți" sunt programe capabile să genereze conținut la cerere în limbajul curent, pe baza elementelor colectate într-o baza de date sau direct pe internet.
Unele platforme precum NewsGPT sau DeepNewz își prezintă în mod deschis articolele ca fiind scrise de o interfață AI. Dar nu este întotdeauna cazul, notează NewsGuard, care avertizează împotriva acestei proliferări a unor site-uri "obscure". Aceștia "nu sunt de încredere" pentru că "funcționează cu puțină sau fără supraveghere umană", subliniază acest observator media.
Dintre sutele de articole generate folosind inteligența artificială, unele "includ afirmații eronate, în special referitoare la lideri politici", notează raportul NewsGuard. Exista, de asemenea, notificări false cu privire la decesele unor vedete, știri inventate sau evenimente vechi prezentate ca și cum tocmai s-ar fi întâmplat.
NewsGuard a fost interesat în special de o informație care anunța "sinuciderea" unui "psihiatru" al premierului israelian Benjamin Netanyahu în care ar fi fost implicat liderul, publicată în noiembrie de site-ul pakistanez Global Village Space.
O informație total fantezistă pentru care AI s-a inspirat dintr-un articol satiric publicat în 2010, notează NewsGuard. Site-urile de dezinformare sau propagandă aveau nevoie, până de curând, de numeroși redactori pentru a-și alimenta paginile, dar AI generativă le oferă de acum o modalitate mai rapidă și, mai presus de toate, mult mai puțin costisitoare de a produce conținut, cu aparența autenticității.
"Creșterea exponențială a publicațiilor generate de AI este alarmantă, deoarece aceste platforme pot fi percepute ca surse de informare legitime și fiabile de către un utilizator obișnuit", explică McKenzie Sadeghi. După ce a fost pus sub acuzare, Global Village Space a prezentat subiectul privind prim-ministrul israelian ca fiind "satiric".
Sutele de site-uri identificate de NewsGuard sunt probabil doar "vârful aisbergului", avertizează Darren Linvill, profesor la Universitatea Clemson (Carolina de Sud). Cu titlurile și conținuturile lor de senzație, site-urile care se bazează pe AI generativă caută, de asemenea, să genereze venituri din publicitate.
Ele realizează acest lucru cu atât mai ușor, deoarece plasarea reclamelor este cel mai adesea gestionată prin algoritmi și nu prin oameni. "Dacă nu suntem atenți", a conchis Darren Linvill, "aceasta va estompa și mai mult granița dintre realitate și ficțiune, care este deja foarte neclară".
Un fost angajat Boeing care a făcut dezvăluiri stânjenitoare despre companie, găsit mort în SUA
Un fost angajat al Boeing, cunoscut pentru faptul că a exprimat îngrijorări cu privire la standardele de producție ale companiei, a fost găsit mort în SUA în timp ce se afla în plin proces cu firma aeronautică, relatează BBC.
Medicul legist din comitatul Charleston a confirmat luni pentru BBC decesul său, care a intervenit pe 9 martie. În zilele dinaintea morții sale, el a depus mărturie într-un proces împotriva companiei. În 2019, Barnett declarase pentru BBC că muncitorii aflați sub presiune au montat în mod deliberat pe linia de producție piese de aeronave care nu corespundeau standardelor. De asemenea, el a spus că a descoperit probleme grave cu sistemele de oxigen, ceea ce ar fi putut însemna că una din patru măști de respirație nu ar funcționa în caz de urgență.
La momentul decesului, Barnett se afla în Charleston pentru audieri juridice legate de procesul pe care îl avea cu Boeing. Săptămâna trecută, el făcuse o depoziție oficială în care a fost interogat de avocații Boeing, înainte de a fi interogat de propriul său avocat. Urma să fie supus unei noi audieri, sâmbătă. Când nu a apărut, au fost făcute cercetări la hotelul său și a fost găsit mort în camionul său din parcarea hotelului. Bărbatul de 62 de ani a murit în urma unei răni "autoprovocate", potrivit medicului legist. Poliția a deschis o anchetă.
John Barnett a lucrat pentru Boeing timp de 32 de ani, până la pensionarea sa în 2017 din motive de sănătate.
Din 2010, el lucrase ca manager de calitate la uzina din North Charleston care produce 787 Dreamliner, un avion de ultimă generație folosit în principal pe rutele de distanță mare. El a declarat că, la scurt timp după ce a început să lucreze la uzina din Carolina de Sud, a devenit îngrijorat de faptul că presiunea pentru a construi noi aeronave însemna ca procesul de asamblare să fie grăbit, iar siguranța compromisă, lucru negat de companie. Muncitorii nu respectau procedurile menite să urmărească toate componentele în procesul lor de asamblare din fabrică, ceea ce ar fi permis depistarea eventualelor componente defecte.
Barnett susține că a alertat managerii cu privire la preocupările sale, dar nu s-a luat nicio măsură.
Boeing a negat afirmațiile sale. Cu toate acestea, o analiză din 2017 a autorității de reglementare din SUA, Administrația Federală a Aviației (FAA), a confirmat unele dintre îngrijorările lui Barnett.
După indignarea stârnită de comentariile Papei, Vaticanul face precizări
Prima condiție pentru orice negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina este ca Rusia să înceteze agresiunea, a declarat marți, într-un interviu acordat unui ziar, secundul Papei Francisc, relatează Reuters.
Cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, a declarat marți pentru cotidianul Corriere della Sera că Vaticanul face presiuni pentru încetarea focului și că "în primul rând ar trebui ca agresorii să fie cei care încetează să mai tragă".
Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat luni pe nunțiul papal pentru a-și exprima "dezamăgirea" față de comentariile anterioare ale lui Francisc, potrivit cărora Ucraina ar trebui să "arate curajul steagului alb" și să deschidă negocieri cu Rusia pentru a pune capăt războiului de doi ani.
Comentariile Papei Francisc, făcute într-un interviu înregistrat luna trecută, dar difuzat abia sâmbătă, au declanșat reacții foarte diferite din partea NATO și a Moscovei. Kremlinul a declarat că apelul papei de a pune capăt războiului este "destul de ușor de înțeles", dar șeful alianței militare occidentale a spus că nu este momentul să se vorbească despre "capitulare".
Încercând să dezamorseze situația și să clarifice remarcile Papei Francisc, cardinalul Parolin a declarat că suveranul pontif a vrut "să se creeze condițiile pentru o soluție diplomatică în căutarea unei păci corecte și durabile". Pentru a face acest lucru, Parolin a spus că este "evident" că ambele părți trebuie să vină la masa negocierilor, iar prima condiție trebuie să fie aceea de "a se pune capăt agresiunii". Lăsând clar să se înțeleagă că el consideră Rusia agresorul, Parolin a spus că "războiul declanșat împotriva Ucrainei nu a fost efectul unui dezastru natural", ci al unor alegeri făcute de oameni. "Aceeași voință umană care a provocat această tragedie are și posibilitatea și responsabilitatea de a lua măsuri pentru a-i pune capăt și pentru a deschide calea către o soluție diplomatică", a punctat el în interviul pentru Corriere della Sera.
Atac masiv cu drone ucrainene în Rusia
Instalații rusești de combustibil din regiunile ruse Oriol și Nijni Novgorod erau în flăcări, marți, în urma unor atacuri cu drone ucrainene, au declarat guvernatorii locali și presa, în ceea ce pare a fi o operațiune aeriană coordonată de Kiev care a vizat și Moscova și alte regiuni. Sistemele de apărare aeriană au doborât în total 25 de drone lansate de Ucraina deasupra mai multor regiuni rusești, a relatat agenția de știri de stat RIA, citând Ministerul rus al Apărării, dar nu a precizat dacă toate dronele au fost distruse.
"Dimineață, zona industrială Kstovo, o instalație a complexului de combustibil și energie, a fost atacată de avioane fără pilot", a declarat Gleb Nikitin, guvernatorul din Nijni Novgorod, pe aplicația de mesagerie Telegram, adăugând că o unitate de procesare a combustibilului a luat foc în urma atacului. RIA a relatat, citând Căile Ferate Ruse, că un tren de stingere a incendiilor participa la o operațiune pe teritoriul rafinăriei Lukoil din Kstovo.
Guvernatorul din Oriol, Klicikov, a declarat că Ucraina a lansat un atac cu drone la o instalație de combustibil din regiune, în timp ce RIA a citat serviciile de urgență care au declarat că un rezervor de petrol a luat foc în urma atacului. Canalul Telegram Baza, apropiat de forțele de ordine ruse, a postat o fotografie cu flăcări mari care se ridicau deasupra a ceea ce părea a fi o instalație industrială. Canalul a citat localnici din Oriol care au declarat că a avut loc o explozie înainte de izbucnirea incendiului.
Oficialii din regiunile Moscova, Kursk, Tula, Voronej și Belgorod au raportat, la rândul lor, atacuri cu drone, oferind puține detalii despre eventualele pagube, dar spunând că nu sunt victime în urma atacurilor. Șapte așezări din regiunea rusă Belgorod, care se învecinează cu Ucraina, au rămas fără electricitate peste noapte, după ce o dronă lansată de Ucraina a aruncat explozibili, a declarat Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod.
O dronă care zbura spre Moscova a fost doborâtă deasupra districtului Ramenski, în apropiere de capitală, a declarat pe Telegram primarul Moscovei, Serghei Sobianin.
În ultimele luni, Ucraina a lansat o serie de atacuri cu drone asupra rafinăriilor și instalațiilor energetice rusești, unele dintre acestea reușind să aibă succes și provocând pagube și opriri semnificative ale producției.
Chișinăul îl convoacă pe ambasadorul Rusiei și denunță înființarea unor secții de votare în Transnistria
Republica Moldova a anunțat luni că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei - marți -, în semn de protest față de înființarea unor secții de votare în alegerile prezidențiale ruse în regiunea separatistă moldoveană Transnistria, în contextul în care Chișinăul, care acuză cu regularitate Moscova de tentative de destabilizare, a autorizat inițial o singură secție de votare - în sediul misiunii diplomatice ruse, în capitala moldoveană. În cadrul acestei convocări - prevăzute marți -, Ministerul moldovean de Externe îl ”va informa pe diplomat cu privire la dezacordul său” față de această decizie, potrivit unui mesaj postat pe Telegram.
Agențiile ruse de presă scriu că șase secții de votare urmează să fie deschise la 17 martie - principala zi de vot - pentru cei aproximativ 200.000 de cetățeni ruși cu reședința în Transnistria. La precedentul scrutin prezidențial au fost deschise 24 de secții de votare.
Chișinăul a interzis, în acest an, înființarea de secții de votare în afara misiunii diplomatice ruse din capitală și a avertizat împotriva oricărei acțiuni ”contraproductive”. Rusia organizează la jumătatea lui martie un scrutin menit să-i ofere în mod triumfal lui Vladimir Putin - în lipsa unor opozanți reali - un nou mandat de șase ani și să-i impună legitimitatea, în pofida unor tulburări cauzate de Războiul din Ucraina.
Situația este deosebit de tensionată în Transnistria, unde autoritățile locale au cerut Kremlinului, la sfârșitul lui februarie, ”măsuri de protecție”, reaprinzând temeri cu privire la o destabilizare a țării. Transnistria, o fâșie cu o lungime de 200 de kilometri și o de o lățime rar mai mare de 20 de kilometri, și-a proclamat în mod unilateral independența în 1990, de frica unei ”românizări” a Republicii Moldova, care căuta la acea vreme să iasă de orbita sovietică.
Medvedev îl atacă din nou pe Macron, vulgar, în franceză: ”Un laș zoologic”
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a atacat luni pe președintele francez Emmanuel Macron, care urmează să efectueze o vizită în Ucraina ”în următoarele săptămâni”, într-un mesaj în franceză în care-l cataloghează drept un ”laș zoologic”. ”Macron se pregătește să se ducă la Kiev? Dar este un laș zoologic!”, scrie pe X aliatul locatarului de la Kremlin, Vladimir Putin, un obișnuit al unor derapaje usturătoare. Șeful statului francez a anunțat inițial o vizită în Ucraina în februarie, după care a anunțat că aceasta urmează să aibă loc la jumătatea lui martie.
Emmanuel Macron și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au ”convenit să rămână în contact strâns privind vizita președintelui Republicii (franceze) în Ucraina, care urmează să intervină în săptămânile următoare”, a anunțat într-un comunicat președinția franceză. Dmitri Medvedev îi oferă sfaturi președintelui francez într-un limbaj vulgar. ”Orice-ar fi, recomand biroului său să ia mai multe perechi de chiloți! Va mirosi foarte puternic”, scrie el. ”Am scris asta de dimineață și n-am avut timp să public! Iar seara deja a defecat. Săraca Franța!”, adaugă el. Această postare pare să aibă legătură cu o postare precedentă, la 14 februarie. Fostul șef de stat rus justifica atunci amânarea vizitei lui Emmanuel Macron la Kiev invocând ”frica unui asasinat”, reluând informații false create de inteligența artificală (AI).
