MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Purtătorul de cuvânt al Kremlinului: Putem fi de acord cu SUA că e nevoie de pace în Ucraina, dar deocamdată nu avem ce discuta
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că Rusia poate fi de acord cu Statele Unite că e nevoie de o pace durabilă în Ucraina, dar nu se întrevede perspectiva unor negocieri până când Moscova nu-și va atinge obiectivele „operațiunii sale militare speciale”, relatează Reuters.
Atât președintele american Joe Biden, cât și liderul rus Vladimir Putin s-au declarat deschiși ideii de a dialoga în privința Ucrainei, dar nu a fost organizată nicio întâlnire între cei doi, pentru că niciuna dintre părți nu este de acord cu condițiile celeilalte pentru discuții.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat luni, într-un interviu, că războiul din Ucraina, aflat acum în cea de-a zecea lună, se va încheia aproape sigur cu ajutorul diplomației și negocierilor și că este nevoie de o „pace justă și durabilă”.
Răspunzând comentariilor lui Blinken, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că este de acord cu privire la necesitatea păcii. „Că rezultatul ar trebui să fie o pace justă și durabilă - cu acest lucru putem fi de acord”, a spus el. „Dar în ceea ce privește perspectivele pentru vreun fel de negocieri, nu le vedem în acest moment, am spus-o în mod repetat”, a adăugat Peskov.
Întrebat ce ar trebui să se întâmple pentru ca aceste perspective să se materializeze, el a spus: „Obiectivele operațiunii militare speciale trebuie să fie atinse. Rusia trebuie să-și atingă obiectivele pe care și le-a stabilit și o va face”.
Obiectivele Rusiei în Ucraina nu au fost clar definite niciodată și par să se fi schimbat pe măsură ce forțele ruse se confruntă cu eșecuri pe câmpul de luptă, dar Moscova a spus că nu va renunța niciodată la teritoriile ocupate în sudul și estul Ucrainei, reamintește Reuters.
De cealaltă parte, Kievul exclude vreo cedare teritorială către Rusia în schimbul păcii și, mai mult, vrea ca Moscova să-i înapoieze toate teritoriile ocupate și anexate ilegal, inclusiv Crimeea.
Locuitorii din Beijing sunt lăsați să vină în locuri aglomerate fără dovada unui test COVID
Locuitorii din capitala Chinei, Beijing, au fost autorizați marți să intre în parcuri, supermarketuri, birouri și aeroporturi fără a prezenta dovada unui test COVID-19 negativ, în condițiile în care autoritățile au în vedere la nivel național o serie de măsuri de relaxare, după protestele istorice de luna trecută, relatează Reuters.
„Beijingul se pregătește din nou pentru viață”, a titrat ziarul guvernamental „China Daily”, care scrie că oamenii „îmbrățișează treptat” noile libertăți dobândite.
Autoritățile au slăbit, în diferite grade, unele dintre cele mai dure restricții COVID din lume și și-au îndulcit tonul în ceea ce privește amenințarea virusului, în ceea ce mulți speră că ar putea anunța o schimbare mai pronunțată spre normalitate după trei ani de la declanșarea pandemiei.
La gară, în metrou și în ambele aeroporturi din oraș nu mai este nevoie de test pentru acces, a relatat marți presa de stat, deși nu a existat niciun anunț oficial în acest sens.
Această relaxare vine după o serie de proteste, luna trecută, care au marcat cea mai mare manifestare a nemulțumirii populare în China de când președintele Xi Jinping a preluat puterea în 2012.
De altfel, China ar putea anunța miercuri 10 noi măsuri de relaxare la nivel național, au declarat pentru Reuters două surse care au cunoștință despre acest subiect.
Perspectiva unei noi relaxări a normelor a stârnit optimismul investitorilor, care cred că a doua cea mai mare economie a lumii își va recăpăta puterea și va contribui la stimularea creșterii globale. Yuanul chinezesc s-a apreciat cu aproximativ 5% față de dolar, de la începutul lunii noiembrie, pe fondul așteptărilor privind o eventuală redeschidere a economiei chineze.
Însă, în viața de zi cu zi, mulți oameni s-au adaptat lent la schimbarea regulilor. Traficul de navetiști din marile orașe, precum Beijing și Chongqing, a rămas mult redus față de nivelul normal. Unii oameni, în special persoanele în vârstă, se tem în continuare să nu contracteze virusul și există o îngrijorare cu privire la presiunea pe care relaxarea ar putea-o exercita asupra sistemului de sănătate fragil al Chinei.
Până luni, China a raportat 5.235 de decese legate de COVID, dar unii experți au avertizat că acest bilanț ar putea depăși 1 milion de morți dacă ieșirea este prea pripită.
Atac cu dronă asupra aerodromului Kursk din Rusia
Un aerodrom din regiunea rusă Kursk, aflată în sud-vestul țării, la granița cu Ucraina, a fost ținta unui atac cu dronă care a incendiat un rezervor de stocare a combustibilului, a anunțat marți guvernatorul, potrivit Reuters.
Un jurnalist al agenției de investigații Bellingcat a postat o înregistrare video care arată fumul ce se ridică din Kursk.
Guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, care a făcut anunțul atacului pe Telegram, nu precizează de unde provine drona, dar lovitura vine la o zi după ce Rusia a acuzat Ucraina de atacuri cu drone asupra altor două aerodromuri militare aflate departe de graniță.
Guvernatorul din Kursk spune că nu au existat victime în urma atacului și că incendiul a fost „localizat”. Reuters precizează că nu a reușit să verifice deocamdată aceste informații.
Luni, Ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina „a încercat să lovească” aerodromul Diaghilevo din regiunea Riazan și aerodromul Engels din regiunea Saratov cu „drone de fabricație sovietică”. Dronele au fost interceptate, dar resturile au căzut și au explodat pe aerodromuri, potrivit ministerului rus. Trei soldați au fost uciși și alți patru au fost răniți, iar două aeronave au fost avariate.
Ucraina nu a revendicat în mod direct responsabilitatea pentru niciunul dintre atacuri. Dacă se află în spatele lor, atacurile de luni ar fi cele mai îndepărtate de graniță, în interiorul profund al teritoriului Rusiei, de când Moscova a invadat Ucraina la 24 februarie.
„The New York Times”, care citează un oficial ucrainean de rang înalt, a declarat că dronele implicate în atacurile de luni au fost lansate de pe teritoriul ucrainean, iar cel puțin una dintre lovituri a fost efectuată cu ajutorul forțelor speciale din apropierea bazei.
La rândul său, compania israeliană ImageSat International a transmis imagini din satelit care ar arăta urme de incendiu și rămășițe în apropierea unui avion Tu-22M de la baza aeriană Diaghilevo.
Rusia susține că a răspuns la atacurile de luni cu o „lovitură masivă asupra sistemului de control militar” și asupra altor ținte folosind arme de înaltă precizie trase din aer și de pe mare, în care au fost lovite toate cele 17 obiective, a declarat Ministerul rus al Apărării.
Atacurile, care au aruncat din nou părți ale Ucrainei în întuneric și frig, s-au soldat cu cel puțin patru morți, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta a mai spus că majoritatea celor aproximativ 70 de rachete trase de ruși au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană.
Ucraina a avertizat că vor exista din nou pene de curent de urgență în mai multe regiuni, în timp ce repară pagubele provocate de atacurile cu rachete, despre care a spus că au distrus case și au lăsat multe clădiri fără curent electric.
Statele Unite au anunțat că vor convoca joi o întâlnire virtuală cu directori din domeniul petrolului și gazelor pentru a discuta despre modul în care pot sprijini infrastructura energetică ucraineană, potrivit unei scrisori văzute de Reuters.
Indonezia a interzis sexul în afara căsătoriei. Măsura îi vizează inclusiv pe străini
Parlamentul indonezian a aprobat marți un nou cod penal care interzice sexul în afara căsătoriei, cu o pedeapsă de până la un an de închisoare, o măsură ce se aplică inclusiv străinilor și care ar putea afecta turismul într-una din marile destinații de vacanță ale lumii, relatează Reuters.
Noile legi controversate, care se aplică atât indonezienilor, cât și străinilor, includ, de asemenea, interdicția de a insulta președintele sau instituțiile statului și de a exprima opinii contrare ideologiei statului.
Noul cod penal este parte a unei serii de modificări legale despre care criticii spun că subminează libertățile civile în cea de-a treia democrație ca mărime din lume.
Deputații au salutat adoptarea codului penal. Statul din Asia de Sud-Est discută despre revizuirea acestuia încă de când și-a declarat independența față de olandezi. „Vechiul cod aparține moștenirii olandeze și nu mai este relevant acum”, a declarat în parlament Bambang Wuryanto, șeful comisiei parlamentare însărcinate cu revizuirea legilor.
Aprobarea noului cod penal vine în ciuda faptului că grupurile de afaceri au avertizat că ar putea afecta imaginea Indoneziei ca destinație turistică și de investiții.
Indonezia, cea mai mare națiune cu majoritate musulmană din lume, a înregistrat o creștere a conservatorismului religios în ultimii ani, iar experții juridici sugerează că noile legi privind moralitatea și un articol separat privind dreptul cutumiar vor consolida la nivel local legile discriminatorii și cele inspirate de sharia, legea islamică.
Opozanții proiectului de lege au evidențiat articolele despre care spun că sunt regresive din punct de vedere social, că vor limita libertatea de exprimare și că reprezintă un „regres uriaș” în asigurarea păstrării libertăților democratice după căderea liderului autoritar Suharto, în 1998.
Potrivit noilor prevederi, pedeapsa pentru adulter poate intra în vigoare doar dacă există părți care depun plângeri la autorități. Pentru cei care sunt căsătoriți, partea îndreptățită să depună plângere este soțul sau soția făptașului. Legea permite, de asemenea, părinților persoanelor necăsătorite să îi denunțe pe aceștia pentru că întrețin relații sexuale.
Conviețuirea înainte de căsătorie va fi, de asemenea, interzisă, iar cei condamnați ar putea fi pasibili de o pedeapsă cu șase luni de închisoare.
Proiectul anterior al acestui cod urma să fie adoptat în 2019, dar a declanșat proteste la nivel național, zeci de mii de persoane participând la demonstrații. Mulți protestatari, mai ales studenți, au ieșit în stradă în orașele din Indonezia și au avut loc confruntări cu forțele de ordine în capitala Jakarta.
Totuși, astfel de legi stricte privind sexul și relațiile în afara căsătoriei nu sunt fără precedent în unele părți ale Indoneziei majoritar musulmane. Provincia Aceh aplică legea islamică strictă și pedepsește oamenii pentru jocuri de noroc, consumul de alcool și întâlniri cu persoane de sex opus. Într-un caz din 2021, vecinii au denunțat doi bărbați pentru că au făcut sex. Fiecare dintre ei a primit câte 77 de lovituri de bici de la un ofițer de poliție, iar pedeapsa a fost aplicată în public. În aceeași zi, o femeie și un bărbat au primit fiecare câte 20 de lovituri de bici pentru că au fost prinși prea aproape unul de celălalt, iar doi bărbați au primit câte 40 de lovituri de bici pentru că s-au îmbătat.
Grecia discută cu Marea Britanie returnarea sculpturilor din Partenon însă negocierile nu s-au încheiat, spune Atena
Guvernul elen a declarat luni că un acord cu Marea Britanie privind repatrierea sculpturilor din Partenon la Atena nu va fi posibil, dar cele două părți continuă discuțiile cu privire la disputa de lungă durată, potrivit Reuters.
Guvernul britanic a mai spus că nu are de gând să schimbe legile care previn mutarea unor astfel de obiecte din colecția Britsh Museum. Muzeul este custode al sculpturilor cunoscute în Marea Britanie sub numele de Elgin Marbles.
Grecia a cerut în repetate rânduri returnarea permanentă de la British Museum a sculpturilor vechi de 2.500 de ani, pe care diplomatul britanic Lord Elgin le-a scos din templul din Partenon la începutul secolului al XIX-lea, când era ambasador în Imperiul Otoman.
Ziarul grecesc Ta Nea a relatat sâmbătă că negocierile sunt într-un stadiu avansat și a citat o sursă care spunea că un acord a fost finalizat în proporție de 90%, dar că „un procent critic de 10% rămâne nerezolvat”.
„De la începutul mandatului său, guvernul a purtat și este în discuții cu partea britanică”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Giannis Oikonomou, întrebat despre relatările din presă.
„Aceste discuții sunt într-un stadiu preliminar. Suntem departe de anunțuri sau de o înțelegere finală”, a spus el.
Săptămâna trecută, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că a existat „progres” în discuțiile cu Marea Britanie pentru întregirea sculpturilor din Grecia.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
