MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia plănuieşte acte violente de sabotaj în toată Europa
Averismentul a fost transmis de serviciile de informaţii din mai multe țări
Agenţiile europene de informaţii şi-au avertizat guvernele că Rusia plănuieşte acte violente de sabotaj pe întreg continentul, informează Financial Times.
Rusia a început deja să pregătească în mod mai activ atentate cu bombă disimulate, atacuri cu incendiere şi distrugeri ale infrastructurii pe teritoriul european, direct şi prin intermediari, fără prea multă preocupare aparentă privnd eventuale victime civile, cred oficialii serviciilor de informaţii. În timp ce agenţii Kremlinului au o istorie îndelungată a unor astfel de operaţiuni - şi au lansat atacuri sporadice în Europa în ultimii ani - se acumulează dovezi ale unor acţiuni mai agresive şi mai eficiente.
Oficialii serviciilor de informaţii devin din ce în ce mai vocali cu privire la această ameninţare, într-un efort de a promova vigilenţa. "Apreciem că riscul unor acte de sabotaj controlate de stat a crescut semnificativ", a declarat Thomas Haldenwang, şeful serviciului german de informaţii interne.
Rusia pare acum să se simtă confortabil să desfăşoare operaţiuni pe teritoriul european "cu un potenţial ridicat de daune", a precizat el luna trecută la o conferinţă de securitate găzduită de agenţia sa, Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei.
Haldenwang a vorbit la doar câteva zile după ce doi cetăţeni germano-ruşi au fost arestaţi la Bayreuth, în Bavaria, pentru că ar fi complotat să atace amplasamente militare şi logistice din Germania în numele Rusiei.
Trenuri deraiate, jurnaliști agresați
La sfârşitul lunii aprilie, doi bărbaţi au fost acuzaţi în Marea Britanie că au provocat un incendiu la un depozit în care se aflau loturi de ajutoare pentru Ucraina. Procurorii englezi îi acuză că lucrează pentru guvernul rus. În Suedia, serviciile de securitate investighează între timp o serie de deraieri feroviare recente, pe care le suspectează că ar putea fi acte de sabotaj susţinute de stat.
Rusia a încercat să distrugă sistemele de semnalizare ale căilor ferate cehe, a declarat luna trecută ministrul transporturilor din această ţară pentru FT.
În Estonia, un atac asupra maşinii ministrului de interne în februarie şi cele asupra jurnaliştilor de la Esto au fost comise de agenţi ai serviciilor secrete ruseşti, a declarat Serviciul de Securitate Internă al ţării. Ministerul francez al Apărării a avertizat, de asemenea, în acest an cu privire la posibile atacuri de sabotaj din partea Rusiei asupra unor amplasamente militare.
"Concluzia evidentă este că a avut loc o intensificare reală a activităţii ruseşti", a declarat Keir Giles, senior consultant la thinktankul Chatham House. "Nu se poate spune dacă acest lucru reflectă faptul că ruşii investesc mai multe resurse în această activitate; dacă sunt mai neglijenţi şi sunt prinşi; sau dacă serviciile de contraspionaj occidentale au devenit pur şi simplu mai bune în a le detecta şi a le opri", a adăugat el. "Oricare ar fi totuşi - se întâmplă multe lucruri".
Un oficial guvernamental european de rang înalt a declarat că prin intermediul serviciilor de securitate ale NATO se fac schimburi de informaţii despre " acţiuni maliţioase clare şi convingătoare ale Rusiei", care au fost coordonate şi la scară largă. A sosit momentul să "creştem gradul de conştientizare şi să ne concentrăm" asupra ameninţării violenţei ruseşti pe teritoriul european, a adăugat acesta.
NATO a emis joi un comunicat în care îşi declară profunda îngrijorare cu privire la "activităţile maligne din ce în ce mai numeroase pe teritoriul aliat" ale Rusiei, menţionând ceea ce a spus că este o "campanie care se intensifică ... în zona euro-atlantică".
Presiune pe toată linia
Între timp, un scandal care expune încercările Rusiei de a coopta politicieni europeni de extremă dreapta înainte de viitoarele alegeri europene este încă în desfăşurare. Un oficial din cadrul serviciilor de informaţii a declarat că eforturile de sabotaj ale Moscovei nu ar trebui să fie privite ca fiind distincte de alte operaţiuni, afirmând că intensificarea activităţii reflectă obiectivul Rusiei de a exercita o presiune maximă "pe toată linia".
Putin se simte în prezent "încurajat" şi va încerca să împingă liniile cât mai tare în Europa, pe mai multe fronturi, fie prin dezinformare, sabotaj sau hacking. Agresivitatea crescută a serviciilor secrete ruseşti reflectă, de asemenea, dorinţa spionilor din această ţară de a se reafirma după cel mai grav eşec suferit de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. În săptămânile care au urmat invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, peste 600 de ofiţeri de informaţii ruşi care operau în Europa cu acoperire diplomatică au fost expulzaţi, provocând daune serioase reţelei de spionaj a Kremlinului de pe întregul continent.
Într-un raport recent, analiştii de la Institutul Regal al Serviciilor Unite din Marea Britanie au evidenţiat eforturile pe care le-a depus Rusia pentru a-şi reconstitui prezenţa în Europa. De asemenea, a avut loc o schimbare strategică esenţială, aşa-numitele "Comitete de influenţă specială" coordonând operaţiunile de informaţii pentru fiecare ţară în parte pentru Kremlin, reunind ceea ce anterior erau eforturi fragmentate ale serviciilor de securitate ale ţării şi ale altor actori de la Kremlin.
Odată cu intensificarea operaţiunilor Rusiei, serviciile de securitate au fost în stare de alertă maximă în ceea ce priveşte ameninţările şi caută să identifice ţinte pe care este posibil să le fi ratat.
S-au ridicat semne de întrebare, de exemplu, cu privire la o explozie inexplicabilă până în prezent la o fabrică de muniţii BAE Systems din Ţara Galilor care furnizează obuze folosite de Ucraina. În octombrie 2014 a fost distrus un depozit de armament ceh unde erau depozitate arme pentru Kiev; ulterior s-a dovedit că agenţi ai serviciilor de informaţii militare ruseşti au plasat explozibili în acel loc.
Un incendiu uriaş a izbucnit vineri la o fabrică din Berlin deţinută de compania de armament Diehl, care aprovizionează, de asemenea, Ucraina. Peste 160 de pompieri specialişti au fost chemaţi să intervină pentru a stinge incendiul, iar locuitorilor dintr-o mare parte din vestul capitalei li s-a cerut să ţină ferestrele închise din cauza posibilelor fumuri toxice. "Ca întotdeauna în cazul Rusiei, este înţelept să nu căutăm o singură explicaţie de ce face ceva. Întotdeauna există o combinaţie de lucruri care se întâmplă", a declarat Giles.
"Aceste atacuri pe care le-am văzut până acum sunt, desigur, pentru a crea perturbări, dar pot fi folosite şi pentru dezinformare. Şi apoi mai este vorba de ceea ce Rusia învaţă din aceste atacuri dacă vrea să imobilizeze Europa cu adevărat... . Sunt exerciţii de antrenament".
Rusia va exersa un scenariu cu arme nucleare tactice pentru a descuraja Occidentul
Rusia a anunţat luni că va organiza un exerciţiu militar care va include antrenamente pentru utilizarea armelor nucleare tactice, după ceea ce Ministerul Apărării spune că sunt ameninţări provocatoare din partea oficialilor occidentali, relatează Reuters.
Ministerul Apărării a declarat că exerciţiul a fost ordonat de preşedintele Vladimir Putin şi va testa pregătirea forţelor nucleare non-strategice pentru a îndeplini misiuni de luptă. Exerciţiile militare vor include antrenamente pentru pregătirea şi desfăşurarea în vederea utilizării armelor nucleare non-strategice, a precizat Ministerul Apărării. Vor participa formaţiuni de rachete din Districtul Militar Sudic şi forţe navale.
"În timpul exerciţiului, vor fi efectuate o serie de paşi pentru a exersa aspectele legate de pregătirea şi utilizarea armelor nucleare non-strategice", a declarat Ministerul Apărării. Rusia deţine cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume.
Exerciţiul, anunţat în ajunul învestirii lui Putin pentru un nou mandat prezidenţial şi cu trei zile înainte de celebrarea Zilei Victoriei la 9 Mai, are ca scop asigurarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Rusiei "ca răspuns la declaraţiile provocatoare şi ameninţările unor oficiali occidentali la adresa Federaţiei Ruse", a precizat ministerul.
Un studiu genetic de amploare privind confirmă că un stil de viaţă sănătos poate prelungi durata de viaţă
Chiar dacă genetica ne poate expune pe unii dintre noi la un risc mai mare de moarte timpurie, un stil de viaţă sănătos ne-ar putea ajuta să reducem în mod semnificativ riscurile de deces, potrivit unui nou studiu. Un stil de viaţă sănătos poate compensa impactul geneticii cu peste 60% şi poate adăuga încă cinci ani la durata de viaţă, indică primului studiu de acest gen.
Cercetarea a constatat că deşi genetica poate însemna un risc cu 21% mai mare de moarte timpurie, oamenii îşi pot îmbunătăţi şansele pentru o viaţă mai lungă.
Acest risc ar putea fi atenuat cu aproximativ 62% în cazul persoanelor cu o predispoziţie genetică, a declarat autorul principal, dr. Xue Li, decan al Şcolii de Sănătate Publică de la facultatea de medicină a universităţii Zhejian din China.
Multe studii au arătat legătura dintre un stil de viaţă sănătos şi longevitate, iar altele au subliniat componenta genetică în durata de viaţă, dar raportul publicat luni în revista BMJ Evidence-Based Medicine, a explorat modul în care cele două se corelează. Cu date de la peste 350.000 de persoane şi informaţii despre genetica, educaţia, statutul socio-economic şi istoricul bolilor acestora, acest studiu a avut o metodologie solidă, a declarat dr. Aladdin Shadyab, profesor asociat de sănătate publică şi medicină la Universitatea California din San Diego, care nu a fost implicat în cercetare.
Este bine stabilit faptul că unele persoane sunt predispuse genetic la o durată de viaţă mai scurtă. De asemenea, este bine cunoscut faptul că factorii legaţi de stilul de viaţă, mai exact fumatul, consumul de alcool, dieta şi activitatea fizică, pot avea un impact asupra longevităţii. Cu toate acestea, până în prezent, nu a existat nicio cercetare care să descifreze în ce măsură un stil de viaţă sănătos poate contrabalansa riscurile genetice.
„Acest studiu elucidează rolul esenţial al unui stil de viaţă sănătos în atenuarea impactului factorilor genetici asupra reducerii duratei de viaţă”, au concluzionat cercetătorii.
Politicile de sănătate publică pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă sănătos ar servi drept completări puternice ale asistenţei medicale convenţionale şi ar atenua influenţa factorilor genetici asupra duratei de viaţă umane, scriu autorii.
Studiul a implicat peste 350.000 de persoane din UK Biobank şi a arătat că cei cu un risc genetic ridicat pentru o viaţă mai scurtă au un risc cu 21% mai mare de deces timpuriu în comparaţie cu cei cu un risc genetic scăzut, indiferent de stilul lor de viaţă.
Eşantionul a fost alcătuit din persoane cu ascendenţă europeană, astfel încât este limitat în ceea ce priveşte populaţiile la care poate fi aplicat.
Persoanele cu risc genetic ar putea să-şi prelungească durata de viaţă cu până la 5,5 ani cu un stil de viaţă sănătos, au arătat datele. „Aderarea la un stil de viaţă sănătos ar putea atenua substanţial reducerea duratei de viaţă pentru persoanele cu predispoziţie genetică la o durată de viaţă mai scurtă”, a spus Li.
Între timp, persoanele cu un stil de viaţă nesănătos au o şansă cu 78% mai mare de a muri prematur, indiferent de riscul genetic, au constatat cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universităţii Zhejiang din China şi de la Universitatea din Edinburgh.
Studiul a adăugat că a avea un stil de viaţă nesănătos şi gene cu durată de viaţă mai scurtă a crescut peste dublu riscul de deces timpuriu în comparaţie cu persoanele cu gene mai norocoase şi stiluri de viaţă sănătoase. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că oamenii par să aibă un anumit grad de control. Riscul genetic al unei durate de viaţă mai scurte sau al unei morţi premature poate fi compensat de un stil de viaţă favorabil cu aproximativ 62%, au constatat ei.
De ziua lui Kim Jong Un, nord-coreenii au fost obligaţi să-i jure credinţ
Pentru prima dată de când liderul Kim Jong Un a preluat puterea în 2011, nord-coreenilor li s-a cerut să depună jurăminte de credinţă de ziua sa de naştere, a declarat un institut de cercetare sud-coreean.
Jurămintele de credinţă au fost depuse în ziua în care se crede că a fost cea de-a 40-a aniversare a lui Kim, pe 8 ianuarie, potrivit Institutului de Dezvoltare a Sudului şi Nordului (SAND), o organizaţie cu sediul la Seul, care a publicat vineri fotografii cu jurămintele scrise, strânse într-un dosar cu ornamente.
Coreea de Nord nu a confirmat niciodată în mod oficial data de naştere a lui Kim şi, în mod tradiţional, astfel de ceremonii de jurăminte au avut loc la aniversările zilelor de naştere ale tatălui şi bunicului său, conducătorii anteriori ai ţării înarmate nuclear. "Opţiunea lui Kim Jong Un de a găzdui o ceremonie de jurăminte de loialitate la cea de-a 40-a aniversare a sa, când şi-a început cel de-al 13-lea an la putere, semnalează o schimbare spre afirmare politică, îndepărtându-se de abordarea predecesorilor săi", susţine SAND într-o analiză.
Preşedintele SAND, Choi Kyong-hui, a declarat pentru Reuters că Phenianul ar putea face demersuri pentru a desemna ziua de naştere a lui Kim drept aniversare oficială încă de anul viitor. Dinastia familiei Kim a condus ţara de la fondarea ei după cel de-al Doilea Război Mondial, consolidându-şi controlul asupra puterii prin construirea unui cult ale personalităţii în jurul său.
Pentru prima dată în acest an, Coreea de Nord a încetat să se mai refere la aniversarea din 15 aprilie a naşterii liderului fondator Kim Ir Sen ca fiind "Ziua Soarelui", potrivit unei agenţii de turism occidentale care are parteneri în Phenian şi analiştilor care studiază mass-media de stat. "Ar trebui să privim acest lucru ca parte a efortului Coreei de Nord de a consolida şi mai mult campania de propagandă a liderului Kim Jong Un", crede Rachel Minyoung Lee, de la programul 38 North. Ea a precizat că, deşi astfel de eforturi nu sunt noi, ele se petrec în etape de-a lungul anilor, Coreea de Nord accelerând vizibil eforturile de a pune în valoare conducerea lui Kim în anumiţi ani. De asemenea, Kim s-a afişat cu fiica sa în timpul vizitelor oficiale la tot felul de obiective, de la fabrici la lansări de rachete, în ceea ce, potrivit analiştilor, are ca scop consolidarea pretenţiilor familiei la putere.
Luna trecută, Coreea de Nord a lansat un nou cântec în care apar diferiţi nord-coreeni, de la copii la artişti şi personal medical, care cântă exuberant versuri precum "Să cântăm, Kim Jong Un, marele conducător" şi "Să ne mândrim cu Kim Jong Un, un tată iubitor".
Record recăpătat: Franţa şi-a luat bagheta înapoi
Brutarii francezi au copt duminică cea mai lungă baghetă din lume, de 140,53 metri, recuperând astfel recordul pentru una dintre cele mai cunoscute embleme ale naţiunii, deţinut de Italia timp de cinci ani.
Bagheta, de aproximativ 235 de ori mai lungă decât cea tradiţională, a fost făcută la Suresnes, în suburbiile Parisului, în timpul unui eveniment al confederaţiei franceze a brutarilor şi patiserilor. Precedenta cea mai lungă baghetă, de 132,62 metri, a fost făcută în oraşul italian Como în iunie 2019.
Pentru a depăşi acel record, brutarii francezi au început să frământe şi să modeleze aluatul la ora 3 dimineaţa, înainte de a-l pune într-un cuptor special construit, pe roţi, cu mişcare lentă. "Totul a fost validat, suntem cu toţii foarte fericiţi că am bătut acest record şi că a fost realizat în Franţa", a declarat Anthony Arrigault, unul dintre brutari, după ce bagheta a fost aprobată de judecătorul Guinness World Records.
O parte din baghetă, care trebuia să aibă o grosime de cel puţin 5 cm pe toată suprafaţa, a fost tăiată şi împărţită cu publicul. Restul urma să fie dăruit persoanelor fără adăpost.
Bagheta tradiţională franceză trebuie să aibă o lungime de aproximativ 60 de centimetri, să fie făcută doar din făină de grâu, apă, sare şi drojdie şi să cântărească aproximativ 250 de grame, potrivit regulamentului oficial.
Atac teribil în Irlanda de Nord: Bărbat, găsit ţintuit de un gard cu cuie bătute în mâini
Un bărbat a fost transportat la spital în urma unei agresiuni grave într-o parcare din localitatea nord-irlandeză Bushmills, în primele ore ale dimineţii de duminică. Tânărul în vârstă de 20 de ani a fost găsit ţintuit de un gard, cu un cui în fiecare mână. Două camionete, dintre care una aparţinea bărbatului rănit, au fost găsite în flăcări în parcarea din zonă.
Poliţia a precizat că implicarea paramilitară a fost una dintre principalele linii de anchetă. Graffiti pe toaletele publice din apropiere au fost asociate cu atacul şi incendierea.
Serviciul de Poliţie al Irlandei de Nord (PSNI) a anunţat că bărbatul s-a ales cu răni care ar putea să-i schimbe viaţa, dar care nu îi pun viaţa în pericol.
Poliţia afirmă că a fost un "atac sinistru". "Trăim într-o societate democratică în care nu există nicio justificare pentru aşa ceva. Cei responsabili îşi brutalizează propriile comunităţi şi îi controlează pe alţii prin intimidare şi violenţă."
Echipaje ale Serviciului de pompieri şi salvare din Irlanda de Nord (NIFRS) au ajuns, de asemenea, la faţa locului, iar ambele vehicule au fost grav avariate. Se pare că bărbatul a fost transportat la spital cu o maşină de pompieri.
Vorbind pentru BBC News NI, şeful adjunct al poliţiei, Bobby Singleton, a declarat că a fost un "incident cu adevărat şocant, cu niveluri de, aproape, ultra violenţă". "Am crezut că acest tip de incidente sunt clar în trecutul nostru", a spus el. "Este devreme şi ne păstrăm mintea deschisă, dar acest incident poartă toate semnele a ceea ce am vedea ca fiind atacuri de tip paramilitar, aşa că aceasta va fi o linie cheie de anchetă", a adăugat el.
Cel puţin 57 de persoane au murit după inundaţiile din Brazilia
Cel puţin 57 de persoane au murit şi alte 373 sunt date dispărute după ce ploi torenţiale şi inundaţii au afectat statul brazilian Rio Grande do Sul, scrie CNN.
Cel puţin alte 74 de persoane au fost rănite în timpul unor inundaţii catastrofale care au afectat 281 de municipalităţi, potrivit celor mai recente date, anunţate sâmbătă de apărarea civilă. Guvernul local a declarat stare de calamitate în zonele unde sunt afectate peste 67.000 de persoane. Aproape 10.000 au fost strămutate şi peste 4.500 se află în adăposturi temporare, a afirmat apărarea civilă. Autorităţile monitorizează îndeaproape baraje care nu sunt proiectate să gestioneze un volum atât de mare de apă, dar au afirmat că nu există un risc iminent ca acestea să cedeze.
Imaginile arată apele de culoarea noroiului ridicate până la nivelul acoperişului în unele zone, în timp ce echipele de salvare au ieşit cu plute gonflabile, luând la bord oameni şi animale de companie.
Criza climatică, provocată în principal de folosirea combustibililor fosili, alimentează fenomenele meteo extreme în lume, făcând ca multe dintre acestea să devină mai intense şi mai frecvente. Doar în ultimele săptămâni, cantităţi record de ploaie au provocat inundaţii mortale şi au adus haos în oraşul deşertic Dubai; rezervoare din sud-estul Asiei seacă în urma unui val regional de căldură persistent şi a secetei continue, în timp ce Kenya se confruntă cu inundaţii şi ploi abundente care au dus la revărsarea râurilor şi au ucis aproape 200 de persoane.
Un bărbat din Missouri, pus sub acuzare pentru o crimă comisă în 1966, pe baza probelor ADN
Un bărbat în vârstă de 79 de ani din Missouri a fost pus sub acuzare pentru uciderea unei femei în locuinţa ei din suburbiia oraşului Chicago - o crimă care a avut loc în urmă cu aproape şase decenii.
James Barbier a fost arestat luni la domiciliul său din districtul St. Louis şi pus sub acuzare pentru crimă cu premeditare în cazul morţii, în noiembrie 1966, a lui Karen Snider, în vârstă de 18 ani, în Cook County, Illinois. Descoperirea a venit atunci când poliţia a redeschis cazul vechi şi a trimis probele de sânge la un laborator în decembrie 2022, a relatat St. Louis Post-Dispatch. Sângele se potrivea cu cel al lui Barbier.
Procuratura a anunţat că Barbier a fost eliberat joi - procurorii nu au încercat să-l ţină în închisoare din cauza vârstei sale şi a "infirmităţii fizice". El nu are voie să părăsească Missouri sau Illinois şi i s-a cerut să renunţe la paşaport şi la armele de foc. El va avea o altă audiere în instanţă la 21 mai. Nu se ştie dacă Barbier are un avocat.
Cadavrul lui Snider a fost găsit de soţul ei, Paul, în noaptea de 12 noiembrie 1966, după ce acesta s-a întors târziu acasă la casa lor din Calumet City, Illinois, au scris procurorii în documentele tribunalului. Fiica de două luni a cuplului se afla într-un pătuţ, nevătămată.
Karen Snider a fost înjunghiată de aproximativ 125 de ori, potrivit medicului legist. Barbier, care a lucrat cu Paul Snider la un şantier de cale ferată, a fost arestat în 1966, dar nu a fost inculpat atunci. Autorităţile nu au spus de ce.
Grupări armate au furat 66 de milioane de euro de la Banca Palestinei
Grupări armate palestiniene, dintre care una pretinde că face parte din gruparea islamistă Hamas, au furat luna trecută un total de 66 de milioane de euro din seifurile mai multor sucursale bancare din Gaza, a informat sâmbătă Le Monde, citat de AFP. Cotidianul francez a avut acces la un document trimis de Banca Palestinei "unor parteneri internaţionali" care descrie furturi spectaculoase, inclusiv unul care a avut loc în principala sa agenţie din oraşul Gaza.
Chestionată de AFP, Autoritatea Monetară Palestiniană (PMA), organism independent care supraveghează sistemul financiar din Teritoriile Palestiniene, intenţionează să emită o declaraţie mai târziu în cursul zilei de sâmbătă.
Potrivit documentului obţinut de Le Monde, pe 16 aprilie, angajaţii "au observat că în tavanul camerei seifului a fost făcută o gaură", explică ziarul, precizând că "infractorii au pus mâna pe casete din bancomate, care conţineau echivalentul a 2,8 milioane de euro în shekeli israelieni". "A doua zi de dimineaţă, pe 17 aprilie, grupări armate echipate cu explozibili s-au dus din nou în clădire" pentru a arunca în aer învelişul de ciment turnat cu o zi înainte pentru a proteja banii şi au deschis trei seifuri, "luând echivalentul a 29 de milioane euro în diferite valute", scrie Le Monde.
Pe 18 aprilie, o a doua sucursală, cea mai mare din centrul oraşului, a fost atacată de un "comando" de bărbaţi care au pretins că sunt "de la cele mai înalte autorităţi din Gaza", formulare care se referă la Hamas, după cum subliniază ziarul francez, şi au plecat "cu echivalentul a 33,6 milioane de euro în shekeli israelieni".
Totodată, armata israeliană a confiscat "o sumă importantă de bani aparţinând instituţiei", potrivit informaţiilor Le Monde. Le Monde citează de asemenea presa israeliană care "a relatat în februarie că suma confiscată se ridica la câteva zeci de milioane de dolari şi că operaţiunea a avut ca scop să împiedice Hamas să pună mâna pe această sumă".
Le Monde descrie totodată faptul că, din cauza războiului, este tot mai greu pentru Banca Palestinei să păstreze în siguranţă numerarul şi deopotrivă pentru locuitorii din Gaza să obţină numerar. "Doar două bancomate mai funcţionează, la Rafah şi la Deir Al-Balah (sud), când au curent electric", subliniază ziarul.
