MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Peste 100 de milioane de muncitori, aruncați în sărăcie de pandemie
În 2020, 8,8% din totalul orelor muncite au dispărut față de ultimul trimestru din 2019 - echivalentul a 255 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă
Pandemia COVID-19 a aruncat, în cele 17 luni de când face ravagii, peste 100 de milioane de muncitori în sărăcie, relevă miercuri, în raportul său anual, Organizația Internațională a Muncii (OIM). La sfârșitul lui 2021, în lume urmează să se înregistreze cu 75 de milioane de locuri de muncă mai puține decât dacă pandemia - care a apărut în China - nu ar fi avut loc.
La sfârșitul lui 2022, aceste pierderi nu vor fi recuperate, când urmează să se înregistreze cu 23 de milioane de locuri de muncă mai puține decât dacă nu ar fi avut loc pandemia COVID-19, care a ucis deja pste 3,5 milioane de oameni. “Revenirea după COVID-19 nu este doar o problemă de sănătate”, subliniază diectorul OIM Guy Ryder, care insistă că “va trebui să depășim de asemenea pagubele dure cauzate economiilor și societăților”.
“Fără un efort deliberat în vederea unei accelerări a creării unor locuri de muncă bune și unei susțineri a membrilor celor mai vulnerabili ai societății și a relansării în sectoarele economice cele mai afectate, efectele pandemiei ar putea să se facă resimțite timp de ani de zile, sub forma unor pierderi umane și economice și a unei sărăcii și inegalități și mai mari”, preconizează el.
Ore de muncă pierdute
OIM arată în raport că aproximativ 205 milioane de persoane ar urma să rămână fără loc de muncă în 2022, mai multe decât cele 187 de milioane din 2019. Însă aceste statistici oficiale ascund o realitate mult mai sumbră, deoarece numărul orelor muncite s-a prăbușit. În 2020, 8,8% din totalul orelor muncite au dispărut față de ultimul trimestru din 2019 - echivalentul a 255 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă. În pofida unei relansări economice în anumite zone ale lumii, la sfârșitul anului urmează să se înregistreze cu echivalentul a 100 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă mai puțin. “Acest deficit de locuri de muncă și de ore de muncă se adaugă nivelului mare al șomajului, subocupării forței de muncă și condițiilor rele de muncă” care prevalau înaintea crizei sanitare.
În pofida faptului că situația locurilor de muncă urmează să se îmbunătățească un pic în al doilea semestru al acestui an, relansarea urmează să fie inegală din cauza prăpastiei care desparte nivelul vaccinării în țările bogate și în cele sărace.
Pandemia a șters cinci ani de progrese
Țările emergente și în curs de dezvoltare urmează să se confrunte, din această cauză, cu dificultăți în implementarea unor planuri de relansare.
Existența unor locuri de muncă și unor ore muncite mai puține se traduc mecanic într-o creștere a sărăciei. În comparație cu 2019, 108 milioane de muncitori au căzut în categoriile sărace sau foarte sărace, ceea ce înseamnă că gospodăriile care depind de ei sunt nevoite să trăiască cu mai puțin de 3,2 dolari pe zi. Pandemia COVID-19 a șters pur și simplu cinci ani de progrese. Consecințele pandemiei COVID-19 asupra celor două miliarde de oameni care munesc la negru au fost catastrofale, dar și asupra femeilor, care au părăsit piața muncii în masă - inclusiv în țările bogate -, pentru a se ocupa de copii, privați de școală. Acest fenomen face OIM să se teamă de o revenire la o “retradiționalizare” a rolului genurilor.
“Nu va exista o relansare adevărată dacă nu reapar locuri de muncă bune”, avertizează Guy Ryder.
Lukașenko: În caz de nevoie, armata rusă ajunge în 24 de ore în Belarus
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko susține că la întâlnirea de săptămâna trecută cu șeful statului rus Vladimir Putin nu au fost abordate chestiuni precum eventualitatea unor transferuri de trupe rusești în Belarus sau crearea unor baze militare permanente ale Rusiei pe teritoriul țării.
“Nu avem nevoie de așa ceva. Nu există nicio necesitate în acest sens deocamdată, conform conceptului de securitate militară a uniunii statale (Rusia-Belarus). Dacă va exista oarecare circumspecție, dacă vom vedea o activare a NATO inclusiv până la un conflict militar, armata rusă va ajunge în 24 de ore în Belarus”, a afirmat Lukașenko într-o reuniune a guvernului său consacrată relațiilor de cooperare cu Moscova, după ultima sa întâlnire cu Putin. În Belarus există infrastructură militară - baze, aeroporturi militare - în acest sens, a adăugat el.
În același timp, Lukașenko a afirmat că, în Occident, Belarusul este acuzat că găzduiește trupe străine pe teritoriul său. “Acești lași din Occident nu au dreptul să ne acuze că am găzdui baze rusești sau chineze sau ale vreunei alte țări. Uitați-vă mai bine la voi, căci voi vă instalați baze în Polonia”, stat membru UE și NATO de la granița cu Belarus, a spus Lukașenko. Totuși, președintele belarus a recunoscut că, în cadrul discuțiilor cu omologul său rus, au fost abordate probleme legate de cooperarea cu Federația Rusă în domeniul cooperării militare, inclusiv furnizarea de armament modern rusesc către Belarus.
Dar cele două părți încă nu au stabilit condițiile acestor livrări de armament, a adăugat Lukașenko, dând ordin ca responsabili din armată să analizeze ce tipuri de arme rusești ar avea nevoie forțele armate belaruse.
Jumătate dintre germani doresc să poarte măști și după pandemie
Aproape jumătate dintre germani s-au exprimat în favoarea purtării măștilor sanitare și după terminarea pandemiei pentru a se proteja astfel de boli, potrivit unui sondaj dat publicității ieri. Dintre cele circa 5.000 de persoane chestionate de institutul de cercetări de piață Civey, 44,7% s-au pronunțat în favoarea continuării purtării măștilor sanitare, în timp ce 41,9% au spus că ar prefera să renunțe la acoperirea gurii și a nasului. Restul participanților au fost indeciși.
Măsurile aplicate pentru restrângerea transmiterii noului coronavirus, cum ar fi purtarea măștilor, respectarea distanțării fizice și spălarea frecventă a mâinilor, au dus la o reducere semnificativă a altor boli. Reducerea a fost îndeosebi vizibilă în ceea ce privește alte boli transmise prin picături de salivă, așa cum se întâmplă și în cazul noului coronavirus. Anul trecut s-a înregistrat doar aproximativ o treime din numărul cazurilor de norovirus raportate în 2019. Sezonul gripal aproape că nu și-a făcut simțită prezența în perioada 2020-2021. Chiar la începutul anului 2020, sezonul gripal s-a terminat mai devreme decât în mod obișnuit, fapt atribuit măsurilor luate pentru stoparea noului coronavirus.
Vârsta pare să aibă un anumit rol în dorința oamenilor de a purta în continuare măști sanitare după terminarea pandemiei, 54,1% dintre persoanele de peste 65 de ani declarându-se în favoarea acestei măsuri, potrivit sondajului. În grupa de vârstă 18-29 de ani, 50,5% s-au pronunțat împotriva continuării purtării măștilor în viața de zi cu zi.
Germania: Conservatorii i-au depășit din nou pe Verzi
Blocul conservator CDU/CSU al cancelarului german Angela Merkel a trecut din nou înaintea Verzilor, iar Partidul Liber-Democrat (FDP) i-a ajuns din urmă pe social-democrați, cu care împarte locul al treilea în preferințele electoratului înaintea alegerilor federale din septembrie, arată un nou sondaj, dat publicității miercuri de institutul Forsa.
În cel mai nou barometru RTL/ntv, CDU/CSU a crescut cu un punct procentual față de săptămâna trecută, ajungând la 25% din intențiile de vot.
Verzii, în schimb, au pierdut un punct, coborând la 24%.
FDP, în urcare cu un punct, se află acum la egalitate cu SPD la cota 14%.
Alternativa pentru Germania (AfD, de extremă dreapta) scade un procent, ajungând la 9%, în timp ce Die Linke (stânga radicală) ar obține un scor de 6% dacă scrutinul ar avea loc duminică.
În ce privește politicianul preferat pentru funcția de cancelar, Annalena Baerbock (Verzii) se află în continuare în frunte, dar avansul său față de rivalii Armin Laschet (CDU/CSU) și Olaf Scholz (SPD) s-a redus. Dacă germanii și-ar putea alege prin vot direct cancelarul, 24% ar opta în prezent pentru Annalena Baerbock, care scade totuși opt puncte procentuale față de acum cinci săptămâni, când partidul său a nominalizat-o candidată la șefia guvernului.
Președintele CDU, Armin Laschet, ar obține 19% din voturi, în creștere cu un punct față de precedentul sondaj, iar social-democratul Olaf Scholz, vicecancelar și ministru de finanțe, staționează la 14%. Un procent important de 43% dintre intervievați nu l-ar alege pe niciunul dintre cei trei.
Laburistul Isaac Herzog, ales președinte al Israelului
Laburistul israelian Isaac Herzog, în vârstă de 60 de ani, a fost ales ieri, de către deputați în funcția de președinte al Israelului, în plină criză politică și cu doar câteva ore înaintea expirării unui termen-limită în vederea formării unui Guvern. Isaac Herzog, un fost lider al Partidului Laburist și președinte al Agenției Evreiești, devine astfel al 11-lea președinte al statului evreu.
El îi succedă lui Reuven Rivlin în această funcție larg onorifică.
Herzog a fost ales cu 87 de voturi la 26, împotriva adversarei sale Miriam Peretz, o educatoare fără experienă politică, dar populară în societatea israeliană, mama a doi fii uciși în luptă. Funcția de șef al statului în Israel este apolitică și larg ceremonială, iar puterea executivă rămâne în mâinile premierului.
Un avocat de formație, Herzog i-a mulțumit adversarei sale Miriam Peretz, o “eroină israeliană”, “pentru că este un simbol al unei inspirații pentru toți cetățenii israelieni”.
Premierul în exercițiu Benjamin Netanyahu, un fost adversar al laburistului, l-a felicitat și i-a urat “un mare succes în numele tuturor cetățenilor israelieni”.
Alegerea președintelui israelian intervine într-un context de tesniuni politice puternice. Adversarii lui Netanyahu, cel mai longeviv premier israelian, aveau termen până miercuri, la ora locală 23.59 (și ora României) să-și depășească diferențele ideologice și să anunțe un acord în vederea formării unei coaliții, pentru a pune capăt unei crize politice de doi ani.
În cazul unui eșec al lui Yair Lapid (centru) de a forma un guvern până la acest termen, deputații ar putea să-i ceară noului președinte să mandateze un nou parlamentar să formeze un guvern. Însă, scenariul cel mai temut este organizarea unor noi alegeri - al cincilea rând de alegeri în doi ani.
Cea mai mare navă iraniană de război s-a scufundat în Golful Oman
Cea mai mare navă a Marinei iraniene, Kharg, s-a scufundat ieri în Golful Oman, în urma unui incendiu de orgine neprecizată care a izbucnit la bord, potrivit agenției iraniene de presă Fars, care precizează că echipajul a fost salvat.
Incendiul a izbucnit miercuri, către ora locală 2.25 (0.55, ora României), în apropierea portului iranian Jask, unde nava iraniană de război efectua un exercițiu. Operațiuni de salvare au durat timp de mai multe ore și au permis evacuarea întreguluiechipaj, potrivit televiaziunii publice.
În aprilie, Iranul anunța că una ditre navele sale, Saviz, a fost luată drept țintă la Marea Roșie. Incidente se multiplică în regiune după ce președintele american Joe Biden îndreaptă Statele Unite către o revenire în Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, din care Donald Trump a scos țara în mai 2018.
Israelul consideră că programul nuclear iranian constituie o amenințare la adresa existenței sale, iar Iranul nu recunoaște existanța Israelului ca stat.
A murit actorul Robert Hogan, cunoscut din serialele „M*A*S*H” și “The Wire”
Actorul american Robert Hogan, cunoscut din peste 150 de producții de film, teatru și mai ales de televiziune, unde a jucat timp de șase decenii în seriale precum “M*A*S*H” și “The Wire”, a murit la 87 de ani, relatează miercuri EFE. Potrivit unui comunicat al familiei veteranului actor acordat ziarului The New York Times, Robert Hogan născut în 1933 la New York (Queens) a murit la 27 mai în casa lui din Maine în urma unor complicații suferite după o pneumonie. Deși nu era străin de marele ecran sau de scenă, Hogan a fost cel mai bine cunoscut publicului pentru cariera sa extrem de prolifică în televiziunea americană care a început în 1961. Chiar dacă nu a interpretat roluri principale, el a avut o serie de roluri memorabile în seriale precum “Bonanza”, “Another World”, “As the World Turns”, “Days of Our Lives”, “Deadline”, General Hospital”, “Law & Order”, sau “The Wire”. În serialul “Law & Order”, el l-a intepretat pe judecătorul Van Vliet, iar în “The Wire”, pe Louis Sobotka, un constructor de nave, în timp ce în serialul devenit cult “M*A*S*H” el a jucat rolul pilotului de elicoptere Smilin' Jack Mitchell. El a avut și numeroase apariții în filme precum “Species II”, în rolul unui general de Pentagon, în filmul de război “Day Zero” și mai recent în “Youth in Oregon” (2016).
Actorul s-a recăsătorit în 1983 cu scriitoarea Mary Hogan și a avut trei copii cu fosta sa soție Sharon Lynn și doi nepoți. El a fost diagnosticat cu boala Alzheimer în 2013.
Colonelul Robert Hogan, personaj din serialul “Hogan's Heroes” (interpretat de Bob Crane) a fost numit în onoarea sa de bunul său prieten și creator de seriale Bernard Fein.
