MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: ONU denunță o situație „intolerabilă” a migranților la frontiera dintre Belarus și Polonia
Organizația reclamă un acces umanitar „imediat”, după ce Varșovia lansează o razie și arestează zeci de migranți
Criza migranților de la frontiera dintre Belarus și Polonia constituie o „situație intolerabilă”, denunță miercuri Înaltul Comisar ONU însărcinat cu Drepturile Omului Michelle Bachelet, care reclamă un acces umanitar „imediat”, relatează AFP.
„Sunt consternată că un număr mare de migranți și de refugiați continuă să fie lăsați într-o situație disperată, în temperaturi aproape de îngheț, la frontiera dintre Belarus și Polonia”, denunță într-un comunicat Michelle Bachelet. „Îndemn statele vizate să ia măsuri imedate pentru a dezamorsa și rezolva această situație intolerabilă, conform obligațiilor care le revin, în virtutea dreptului internațional, drepturilor omului și dreptului refugiaților”, subliniază ea.
Michelle Bachelet subliniază că statele au obligația să protejeze dreptul la viață și declară că aceste „sute de bărbați, femei și copii nu trebuie să fie obligați să mai petreacă nicio noapte într-o atmosferă de îngheț fără adăpost, hrană, apă și îngrijiri medicale adecvate”. „Răspunsuri axate puternic asupra securității și politicii, de ambele părți, inclusiv o desfășurare sporită de trupe, și o retorică incendiară care le însoțește nu fac decât să exacerbeze vulnerabilitatea și riscurile cu care se confruntă migranții și refugiații”, denunță ea.
Ea face acest apel după ce Polonia a anunțat miercuri că a lansat o razie împotriva unor migranți adunați la frontiera polonezo-belarusă și a arestat peste 50 de migranți, în contextul în care tentative de traversarea frontierei cresc, și a acuzat Belarusul și Rusia de organizarea unei crize la poarta UE. Aproximativ 3.000-4.000 de migranți - în principal kurzi din Orientul Mijlociu, s-au adunat de mai multe zile într-o zonă împădurită la frontiera externă de est a UE, la temperaturi de îngheț, în fața unui important dispozitiv polonez, menit să-i oprească.
UE îl acuză de mai multe săptămâni pe președintele belarus Aleksandr Lukașenko de alimentarea acestor tensiuni, prin acordarea de vize migranților și prin trimiterea acestora la frontieră, cu scopul de a se răzbuna împotriva unor sancțiuni impuse de Uniune Minskului în urma reprimării opoziției după alegerile prezidențiale belaruse contestate din 2020. „Un acces umanitar imediat este necesar să fe acordat actorilor umanitari și altor membri ai societții civile, jurnaliștilor și avocaților”, cere Michelle Bachelet. „Mai multe persoane au murit deja în ultimele luni. Gvernele din regiune nu pot să stea fără să facă nimic și să lase să se piardă și alte vieți”, subliniază ea.
Michelle Bachelet subliniază că „în virtutea dreptului internaițonal, nimeni nu ar trebui să fie împiedicat vreodată să ceară azil sau alte forme de protecție internațională a drepturilor omului”.
Autoritatea pentru sănătate publică din Franța nu recomandă vaccinul Moderna persoanelor de sub 30 de ani
Autoritatea pentru sănătate publică din Franța nu recomandă vaccinul pentru Covid-19 al Moderna persoanelor de sub 30 de ani, la care prezintă riscuri mai mari să provoace probleme cardiace, afirmând marți că este de preferat ca acestea să primească vaccinul Comirnaty al Pfizer/BioNTech, transmite Reuters.
Haute Autorite de Sante (HAS), care nu are puterea legală de a interzice sau de a autoriza medicamentele, dar acționează ca un consilier al sectorului sanitar francez, a citat riscuri „foarte rare” legate de miocardită, o boală de inimă, care au apărut în date recente despre vaccinul Moderna și într-un studiu francez publicat luni. „În cadrul populației cu vârsta de sub 30 de ani, acest risc pare să fie de aproximativ cinci ori mai mic în cazul vaccinului Comirnaty al Pfizer, în comparație cu vaccinul Spikevax de la Moderna”, a spus HAS în avizul său publicat luni.
Decizia de la Paris a venit după ce autoritățile de reglementare din alte câteva țări, inclusiv din Canada, Finlanda și Suedia, au adoptat o poziție mai defensivă față de Spikevax din cauza îngrijorărilor legate de siguranța inimii în cazul tinerilor. Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană EMA a aprobat luna trecută vaccinul de rapel al Moderna pentru toate grupele de vârstă peste 18 ani, la cel puțin șase luni după a doua doză.
La începutul acestui an, EMA a declarat că a găsit o posibilă legătură între afecțiunea cardiacă inflamatorie foarte rară și vaccinurile pentru Covid-19 ale Pfizer și Moderna.
Cu toate acestea, potrivit EMA, beneficiile ambelor vaccinuri cu ARNm în prevenirea Covid-19 continuă să depășească riscurile, a spus autoritatea de reglementare, reluând opinii similare exprimate de autoritățile de reglementare din SUA și de Organizația Mondială a Sănătății. HAS a spus că recomandarea sa, care s-ar aplica indiferent de utilizarea vaccinului ca primă, a doua sau a treia doză de „rapel”, va fi valabilă până când se vor cunoaște mai multe descoperiri științifice în acest sens.
Cu toate acestea, pentru persoanele cu vârsta peste 30 de ani, autoritatea a recomandat în mod explicit utilizarea vaccinului Moderna, spunând că eficacitatea acestuia este ușor superioară.
EMA va autoriza în această săptămână două tratamente cu anticorpi monoclonali pentru tratarea COVID-19
Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană urmează să autorizeze în zilele următoare două tratamente cu anticorpi monoclonali pentru a trata pacienții care au COVID-19, au declarat două surse din UE pentru Reuters, acestea urmând să fie primele aprobări ale unor astfel de terapii.
Autorizațiile ar urma să vină în timp ce blocul european se confruntă cu o nouă creștere a infecțiilor și a spitalizărilor, în pofida nivelurilor ridicate de vaccinare din multe țări.
Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) va da în această săptămână undă verde tratamentului dezvoltat de firma americană de biotehnologie Regeneron și gigantul elvețian Roche, a spus o sursă.
Cocktailul de anticorpi este cunoscut sub numele de REGEN-COV în Statele Unite și este vândut în alte regiuni sub numele de marcă Ronapreve.
Autoritatea de reglementare europeană va autoriza săptămâna aceasta și utilizarea în UE a anticorpului monoclonal Regkirona, dezvoltat de compania sud-coreeană de biotehnologie Celltrion, a adăugat sursa, cerând să nu fie numită deoarece informația este încă confidențială. Un al doilea oficial familiarizat cu procesul de autorizare a spus că aprobările sunt „iminente”, dar datele precise nu au fost stabilite.
Ambele medicamente sunt utilizate în prezent pentru a trata pacienții cu Covid-19 cu risc de a dezvolta o formă gravă de boală. Cele două autorizații ar marca o accelerare a aprobărilor de medicamente ale agenției.
Cererile pentru autorizarea ambelor medicamente au fost depuse la începutul lunii octombrie, iar EMA a spus atunci că „ar putea emite un aviz în termen de două luni”.
Celtrion așteaptă o decizie până la sfârșitul lunii noiembrie, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Roche, care a solicitat în Europa aprobarea Ronapreve, nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
EMA a refuzat să comenteze cu privire la aprobări, dar a spus că cele două medicamente au fost discutate la reuniunile lunare de săptămâna aceasta ale comisiei agenției care este responsabilă de autorizarea tratamentelor.Întâlnirile au început luni și vor continua până joi. Analiza vine după ce Eli Lilly și-a retras săptămâna trecută cererea de aprobare a UE pentru tratamentul său pe bază de anticorpi, invocând o lipsă de cerere din partea statelor membre UE, deoarece blocul se concentrează pe alți furnizori.
Singurul tratament împotriva Covid-19 aprobat de EMA de la începutul pandemiei este antiviralul remdesivir al companiei Gilead.
Cocktailul de anticorpi al lui Regeneron a primit o autorizație de urgență în Statele Unite anul trecut, iar în august a primit autorizație condiționată de introducere pe piață în Marea Britanie.
Medicamentul este evaluat de EMA în cadrul unei proceduri mai lungi, care va avea ca rezultat o autorizație completă de introducere pe piață, au spus sursele.
UE a imunizat peste 75% din populația sa adultă, deși în unele țări din blocul de 27 de țări absorbția este sub 40%.
EMA a emis recomandări autorităților naționale în primul trimestru al acestui an cu privire la modul de utilizare a ambelor medicamente înainte de a fi aprobate pe deplin, deschizând calea pentru utilizarea lor în mai multe țări europene.
NASA amână trimiterea unui echipaj uman pe Lună până cel puțin în 2025
NASA a anunțat marți că amână trimiterea unor astronauți pe Lună până cel puțin în 2025, renunțând la termenul limită stabilit de administrația Trump, potrivit nbcnews.com.
Agenția spațială americană avea ca obiectiv 2024 pentru prima aselenizare a unui echipaj uman în decurs de jumătate de secol.
În anunțul amânării, administratorul Bill Nelson a spus că Congresul nu a alocat suficienți bani pentru dezvoltarea sistemului de aselenizare a programului Artemis și că sunt necesari mai mulți bani pentru capsula Orion. În plus, o procedură juridică a companiei Blue Origin a lui Jeff Bezos a stagnat lucrul mai multe luni la sistemul de aselenizare Starship dezvoltat de SpaceX a lui Elon Musk.
Oficialii au mai precizat că tehnologia pentru noile costume spațiale trebuie să fie consolidată înainte ca astronauții să se poată întoarce pe Lună.
NASA a menținut termenul de februarie 2022 pentru primul zbor-test al rachetei lunare, Space Launch System (SLS), cu o capsulă Orion, fără echipaj uman.
Astronauții se vor îmbarca în al doilea zbor Artemis, dincolo de Lună, dar care nu va aseleniza, în 2024, un an mai târziu decât era plănuit. Asta va amâna aselenizare până cel puțin în 2025, potrivit lui Nelson.
„Sistemul de aselenizare uman este o parte esențială a muncii noastre de a duce prima femeie și prima persoană de culoare pe suprafața selenară și ne pregătim de asta. NASA și-a luat angajamentul de a ajuta la restabilirea poziției Americii în lume”, a declarat Nelson.
El a atras atenția asupra programului spațial ambițios și agresiv al Chinei și a avertizat că ar putea să depășească SUA în explorarea lunară.
Cea mai recentă aselenizare a NASA a avut loc în 1972, cu misiunea Apollo 17. În total, 12 bărbați au explorat suprafața selenară.
În timpul întâlnirii National Space Council din 2019, vicepreședintele Mike Pence a cerut ca astronauții să ajungă pe Lună în cinci ani „prin orice mijloace”. NASA avea în plan o aselenizare în 2028, iar avansarea termenului cu patru ani a fost considerat atunci a fi extrem de ambițioasă, dacă nu improbabilă.
Congresul va trebui să mărească fondurile alocate, începând cu bugetul din 2023, a mai spus Nelson.
Agenția a cerut și un buget mai mare pentru capsulele Orion, de la 6,7 miliarde de dolari la 9,3 miliarde de dolari. Costurile de dezvoltare pentru rachetă de-a lungul primului zbor Artemis de anul viitor sunt de 11 miliarde de dolari.
Vicepreședintele Kamala Harris va participa la prima ei întâlnire a National Space Council, din poziția de coordonator, pe 1 decembrie. Nelson a confirmat că i-a comunicat noul calendar și costurile, vineri, în timpul vizitei lor la Goddard Space Flight Center din Maryland.
Grecia înregistrează o „explozie” a cazurilor de Covid, care pune în dificultate spitalele
Autoritățile santare elene au anunțat că au înregistrat 8.613 de cazuri de covid-19, un nou „record” de la apariția epidemiei în februarie 2020 în Grecia, unde spitalele încep din nou să fie copleșite, relatează AFP.
De la sfârșitul lui octombrie, numărul contaminărilor crește neîncetat, de la 3.600 la 29 octombrie la 6.150 în numai o săptămână și la 7.330 luni, potrivit bilanțului zilnic stabilit de către Organismul Național grec de Sănătate Publică (Eody).
Zeci de persoane mor zilnic din cauza covid-19, iar Eody a înregistrat luni 65, iar marți 46 de morți.
„Ne confruntăm cu valul patru”, care „îi privește în principal pe nevaccinați”, a subliniat marți seara premierul grec Kyriakos Mitsotakis, în urma unei întâlniri cu premierul olandez Mark Rutte, aflat într-o vizită oficială la Atena, a cărui țară se confruntă, de asemenea, cu o intensificare a pandemiei.
Mitsotakis a subliniat că Guvernul „pune accentul pe creșterea numărului vaccinărilor” și pe „adoptarea unor măsuri fără să recurgem la carantină”.
Peter Jackson își vinde studioul de efecte speciale pentru 1,38 miliarde de euro
Regizorul neozeelandez Peter Jackson, cunoscut pentru trilogia „Stăpânul Inelelor”, a anunțat miercuri vânzarea studioului lui de efecte speciale, Weta Digital, unul dintre cele mai renumite din industria de cinema, unei companii americane de software care vrea să dezvolte „metavers-ul”, universul digital paralel.
Unity Software, al cărui sediu social este la San Francisco, a indicat că această achiziție, de 1,6 miliarde de dolari (1,38 de miliarde de euro) îi va permite să „elaboreze viitorul metavers-ului”, combinația dintre meta și univers, un fel de dublură digitală a lumii fizice, accesibilă prin intermediul internetului, scrie AFP.
Potrivit acestei companii americane, tehnologia pe care o deține Weta - folosită în superproducții precum trilogia „Stăpânul Inelelor” și „Avatar” - ar trebui să permită abonaților să-și creeze propriul univers ultrarealist al unei lumi virtuale.
„Suntem încântați să democratizăm aceste instrumente de ultimă oră (de tehnologie) și de a da viață geniului lui Sir Peter Jackson și incredibilului talent în inginerie al Weta pentru artiștii din lumea întreagă”, a declarat John Riccitiello, președinte al Unity, în comunicat.
În cadrul acestui acord, Unity Software va deține tehnologia și activele de inginerie ale Weta Digital, cu sediul în Wellington, în timp ce regizorul va rămâne proprietar al majorității unei societăți independente de efecte cinematografice, numită WetaFX. El a afirmat că posibilitatea de a putea folosi programele revoluționare ale Weta Digital va schimba datele pentru persoanele care lucrează în domeniul creației.
„Împreună, Unity și Weta Digital pot deschide o cale ce va permite oricăui artist, oricare ar fi domeniul său de activitate, să profite de aceste instrumente incredibil de creative și puternice”, a declarat el.
Universul digital paralel stârnește multe dorințe, deoarece ar trebui să facă posibilă multiplicarea interacțiunilor umane, eliberându-le de constrângerile fizice. Considerat următorul mare salt în evoluția Internetului, acest „Graal”, imaginat de science fiction de aproape treizeci de ani, a devenit un nou orizont de dezvoltare.
Mark Zuckerberg, patronul platformelor Facebook și Instagram, a anunțat că societatea sa se va numit de acum Meta după cuvântul grecesc pentru „dincolo”, dar ca și metavers.
Potrivit lui Zuckerberg, metavers reprezintă viitorul internetului, după calculatoare și telefoane portabile, la care publicul va avea acces pentru a interacționa, a lucra sau a se distra prin intermediul tehnologiilor (ochelari de realitate augmentată, căști de realitate augmentată).
Valneva obține un contract cu UE cu privire la furnizarea a până la 60 de milioane de doze de vaccin anticovid
Laboratorul farmaceutic franco-austriac Valneva și Comisia Europeană (CE) au aunțat miercuri că au încheiat un acord cu privire la furnizarea a până la 60 de milione de doze de vaccin împotriva covid-19 până în 2023, care prevede ca toate statele membre UE să poată cumpăra 27 de milioane din acest vaccin inactivat în 2022 și 33 de milioane de doze în 2023, relatează AFP.
Un acord cu Uniunea Europeană (UE) urmează să fie încheiat „după o examinare finală cu privire la volumele cerute de către fiecare dintre statele membre UE”, precizează într-un comunicat Valneva.
Aceasta este o veste bună pentru laboratorul farmaceutic, zguduit puternic în septembrie, după ce Guvernul britanic a reziliat un contract cu prvire la achiziționarea a 100 de milioane de doze de vaccin anticovid, singura sa comandă la acea vreme.
În privința calendarului, livrarea de vaccin anticovid către UE este prevăzută în 2022, în urma unei eventuale aprobări a vaccinului de către autorități euroene.
Comitetul Medicamentelor de Uz Uman din cadrul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) urmează să înceapă în curând evaluarea treptată a datelor cu privire la VLA2001, numele vaccinului împotriva covid-19 al Valneva, precizează agenția.
În prezent, „acesta este singurul vaccin-candidat (anticovid) cu virus inactivat care este supus unor teste clinice” din Europa, subliniază într-un comunicat CE, care a încheiat șapte contracte de livrare de vaccinuri împotriva covid-19 cu alți producători.
„Statele membre ar putea decide să doneze vaccin țărilor cu venituri slabe și intermediare sau să-l direcționeze către alte țări europene”, adaugă CE.
Valneva a anunțat la jumătatea lui octombrie rezultate „inițiale pozitive” ale testelor sale clinice din faza 3 - ultima înante de punerea pe piață - a acestui vaccin-candidat anticovid, în comparație cu vaccinul AstraZeneca-Oxford.
În urma anunțului de miercuri, acțiunile societății au crescut cu 23%, la aproape 22,50 euro, pe Bursa din Paris, către ora locală 13.00 (14.00, ora României), revenind astfel la nivelul din septembrie, înaintea rezilierii contractului de către Regatul Unit.
Brățări cu diamante ale reginei Marie-Antoinette, vândute la Geneva pentru 7 milioane de euro
Două brățări de diamante atribuite cu certitudine reginei Franței Marie-Antoinette, estimate între 1,8 și 3,7 milioane de euro, au fost vândute cu 7 milioane de euro de casa Christie's, la Geneva, scrie Le Figaro.
În ciuda formidabilei proveniențe, brățările nu au atins recordul absolut de 32 de milioane de euro pentru un excepțional colier de perle, vândut la Sotheby's.
Marie-Antoinette este figura istorică cea mai scumpă la licitații după recordul de 32 de milioane de euro, în 2018, a pandantivului în diamant ornat cu o perlă în formă de pară.
„Aceste diamante sunt extraordinare nu doar datorită provenienței, ci și pentru că ele conțin 112 diamante vechi. Dimensiunea lor variază de la aproximativ un carat pentru cel mai mic până la peste patru carate pentru cele mai mari diamante din mijloc”, a declarat pentru AFP Marie-Cécile Cisamolo, specialistă în bijuterie la Christie's.
Cele două brățări plasate într-o cutie delicată au fost vândute în același lot.
Fiecare dintre cele două brățări vândute de Christie's este compusă din trei rânduri de diamante. Cele două brățări pot fi de altfel asamblate pentru a fi purtate în colier.
Casa a estimat că pe brățări sunt în total diamante între 140 și 150 de carate.
Potrivit Christie's, brățările au fost comandate bijutierului Charles Auguste Boehmer la Paris, în 1776, de Marie-Antoinette, devenită regină a Franței doi ani mai devreme.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
