MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: O cincime din generalii ruși din Ucraina, asasinați deja?
Patru din cei 20 de șefi ai armatei implicați în invazie ar fi fost lichidați de ucraineni n presa internațională speculează pe seama unei echipe speciale care îi vizează pe generalii ruși n între timp, aliați strategici ai Moscovei fac declarații publice în favoarea Ucrainei, iar Kremlinul se luptă cu „trădătorii” de acasă
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că încă un general rus a fost ucis în timpul luptelor de pe teritoriul țării sale. Zelenski nu i-a dat numele, însă un consilier al Ministerului de Interne ucrainean a declarat că general maior Oleg Mitiaev a fost ucis de batalionul ultranaționalist Azov. Presa ucraineană a scris că generalul Mitiaev a fost ucis în apropiere de orașul-port Mariupol (sud).
Ar fi al patrulea general rus ucis în Ucraina, ceea ce i-a făcut pe unii să se întrebe de ce ofițeri de rang înalt din armata rusă ajung atât de aproape de linia frontului. Analiștii sunt de părere că circa 20 de generali conduc operațiunile ruse în Ucraina, ceea ce înseamnă că, dacă toate decesele sunt confirmate, o cincime din generalii Rusiei desfășurați în Ucraina au fost uciși în acțiune.
Fiind vorba despre pierderi atât de mari, unii experți cred că nu este posibil ca toți acești generali să se fi aflat în locul nepotrivit la momentul nepotrivit, ci că mai degrabă Ucraina are ca țintă ofițeri ruși de rang înalt. “Nu cred că este un accident. Unul este un accident, dar când sunt atât de mulți, e clar că sunt vizați”, a declarat pentru BBC Rita Konaev, de la Universitatea Georgetown.
Într-o discuție cu Wall Street Journal, o persoană din anturajul lui Zelenski a declarat că Ucraina are o echipă de informații militare care are ca obiectiv țintirea comandanților armatei ruse în Ucraina. “Se uită după generali de rang înalt, piloți, comandanți de artilerie”, a declarat persoana cotidianului american.
Dat fiind că forțele armate ucrainene sunt depășite numeric de cele ruse, vizarea unor comandanți de rang înalt ar putea fi o parte importantă a războiului informațional, spune Konaev. “Presupunând că sunt într-adevăr vizați intenționat, aceasta alimentează moralul Ucrainei. Apare sentimentul de victorie. Care inspiră”, explică Konaev.
Dar pentru ca Ucraina să poată lua la țintă ofițeri ruși, trebuie ca mai întâi să știe unde se află aceștia. Analiștii spun că Rusia a folosit canale deschise de comunicații care ar fi putut oferi indicii despre locul în care se află anumite ținte. “Dacă rușii folosesc telefoane mobile sau aparate de radio analog pentru a comunica cu ofițeri de rang înalt, atunci ucrainenii primesc totul pe tavă”, explică analistul în probleme de apărare Konrad Muzyka de la Rochan Consulting.
Ce caută pe front
Este neobișnuit ca ofițeri de rang înalt să se pună în pericol apropiindu-se atât de mult de câmpul de luptă, însă surse occidentale cred că au făcut acest lucru pentru a avea un oarecare control asupra operațiunilor care, cel puțin în anumite zone, s-au împotmolit serios.
Totodată, armata rusă este în mod tradițional prost structurată, în sensul că numărul de cadre de conducere depășește numărul de subalterni, iar ofițerii conduc adesea activitățile de zi cu zi. Cu toate că această situație începe să se schimbe, ea ar putea explica de ce generalii au simțit nevoia să conducă operațiunile direct de pe front.
“În ultimii ani a existat o schimbare majoră pentru a-i forța pe comandanții de batalioane să gândească independent pentru a avea libertatea de a lua decizii. Dar această abordare a fost introdusă abia acum trei ani, deci este posibil să nu fi avut încă efect asupra performanțelor lor”, apreciază Muzyka.
Pe de altă parte, generalul Roman Gavrilov, adjunctul șefului Gărzii Naționale din Rusia, Rosgvardia, ar fi fost reținut de serviciul secret FSB (ex-KGB), au declarat trei surse pentru site-ul de investigații Bellingcat.
Rosgvardia a suferit pierderi semnificative în Ucraina, potrivit raportărilor din presă.
Una dintre sursele citate a declarat că generalul a fost reținut pentru „scurgeri de informații militare care au dus la pierderi de vieți omenești”. Celelalte două surse invocă „risipă de combustibil”.
Servicii britanice: Invazia rusă, oprită pe toate fronturile
Invazia rusă în Ucraina a fost în mare parte oprită pe toate fronturile, forțele ruse suferind în ultimele zile pierderi grele și avansând foarte puțin la sol, pe mare sau în spațiul aerian, a anunțat ieri Serviciul Militar de Informații al Regatului Unit. “Rezistența ucraineană rămâne fermă și bine coordonată”, a anunțat Ministerul Apărării britanic. “Vasta majoritate a teritoriului ucrainean, inclusiv toate orașele mari, rămân în mâinile ucrainenilor”, a adăugat ministerul.
Cartierul general al armatei ucrainene a afirmat miercuri că Rusia a pierdut până la 40% din forțele de invazie. Unități ruse fie au fost nimicite, fie și-au pierdut capacitatea de luptă, arată un ordin de zi, fără a oferi alte cifre.
Autoritățile de la Moscova afirmă că acțiunile din Ucraina nu au scopul de a ocupa un teritoriu, ci de a “demilitariza” și de a “denazifica” țara vecină.
Estimări SUA: 7.000 de soldați ruși uciși
Peste de 7.000 de soldați ruși au fost uciși în mai puțin de trei săptămâni de lupte, potrivit unei estimări conservatoare a serviciilor secrete americane.
Acest bilanț minimal este, pentru comparație, echivalent cu cei 7.000 de pușcași marini americani uciși în timpul sângeroasei bătălii de 36 de zile de la Iwo Jima din al Doilea Război Mondial și mai mare decât numărul de soldați SUA uciși în 20 de ani în Afganistan și Irak.
Pe lângă cei uciși, se estimează că între 14.000 și 21.000 de oameni din armata de invazie trimisă de Vladimir Putin sunt răniți, numărul total al celor scoși din luptă fiind enorm ca procent din totalul de circa 150.000 de soldați ruși aflați în Ucraina. Rob Lee, expert în politica de apărare a Moscovei, a spus într-o postare pe Twitter că “armata rusă va avea nevoie de o perioadă de timp pentru a-și reveni și a se reîntregi după asta. Pierderile sale sunt disproporționate în unitățile de elită, iar armata rusă se luptă deja să recruteze militari prin contract.”
Ultima estimare a ucrainenilor (ieri dimineață) privind daunele provocate părții ruse, vorbea de circa 14.000 de soldați morți, răniți, prizonieri sau dezertați.
“China nu va ataca niciodată Ucraina”
China și-a exprimat, ieri, sprijinul pentru declarațiile făcute de ambasadorul statului chinez în Ucraina, după ce diplomatul chinez a promis Ucrainei sprijin politic și economic din partea Beijingului. “China sprijină cu desăvârșire observațiile făcute de ambasador”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Zhao Lijian. Cu toate acestea, oficialul chinez a refuzat să spună dacă sprijinul înseamnă că Beijingul nu va oferi arme sau alt tip de asistență Rusiei pentru a sprijini invazia militară în Ucraina. “Aceasta este propria ta interpretare”, a spus el, răspunzând la întrebarea unui reporter pe această temă. “China a făcut declarații repetate. Nu există niciun motiv pentru care să faci o astfel de conexiune”, a subliniat oficialul chinez.
Fan Xianrong, ambasadorul Chinei în Ucraina, a promis sprijinul economic al Beijingului și a lăudat curajul poporului ucrainean în cadrul unei întâlniri desfășurate luni la Liov. “China nu va ataca niciodată Ucraina. Vom ajuta, mai ales din punct de vedere economic... În această situație, pe care o aveți acum, vom acționa responsabil”, a precizat Fan Xianrong.
Un aliat al Moscovei, mesaj puternic anti-război
Uzbekistanul, o republică din Asia Centrală care are legături strânse cu Rusia, a cerut ieri o rezolvare diplomatică a conflictului din Ucraina și a anunțat că nu va recunoaște regiunile separatiste susținute de Moscova.
În cea mai puternică declarație anti-război venită până acum din partea aliaților Rusiei din rândul țărilor foste sovietice, ministrul uzbec Abdulaziz Kamilov a afirmat în fața parlamentului că, deși Tașkentul dorește să mențină relații bune atât cu Moscova, cât și cu Kievul, se opune războiului.
Economia Uzbekistanului se bazează în mare măsură pe exporturile către Rusia, precum și pe remitențele de la uzbecii care lucrează în Rusia. Uzbekistanul a devenit observator în blocul economic condus de Rusia în 2020, dar a rămas în afara blocului militar post-sovietic similar.
Nici unul dintre ceilalți aliați ai Rusiei din Asia Centrală care au făcut parte din vechea Uniune Sovietică nu a susținut invazia, deși au fost mai puțin direcți în a se exprima împotriva ei.
Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a declarat săptămâna trecută că „toate țările trebuie să respecte cu strictețe normele și principiile Cartei Națiunilor Unite” și că „trebuie căutate noi oportunități diplomatice pentru a rezolva situația conflictuală pe cale pașnică”.
Atât Uzbekistanul, cât și Kazahstanul au declarat că vor oferi ajutor umanitar Ucrainei.
Kremlinul, îngrijorat de numărul mare de „trădători” ruși
Kremlinul a declarat ieri că foarte mulți oameni din Rusia se arată a fi „trădători”, dându-i drept exemplu pe cei care demisionează de la locul de muncă și părăsesc țara. Comentariile au fost făcute de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, la o zi după ce președintele Vladimir Putin i-a acuzat pe rușii pro-occidentali că sunt „trădători naționali” din „coloana a cincea”. Mulți oameni își arată adevărata față în asemenea momente dificile. Foarte mulți oameni se arată a fi, după cum spunem noi în rusă, trădători”, le-a declarat Peskov jurnaliștilor după ce a fost întrebat cu privire la afirmația lui Putin potrivit căreia Rusia va trece printr-un proces „natural și necesar” de „autocurățire”.
Putin afirmase de asemenea că oamenii pot să „facă distincție între patrioții adevărați și scursuri și trădători”. Peskov a explicat joi că „ei (trădătorii) dispar din însăși viețile noastre. Unii oameni își părăsesc posturile, unii lasă în urma viața de muncă activă, unii părăsesc țara și se mută în alte țări. Așa are loc această curățire”.
Discursul de miercuri al lui Putin a fost salutat de Ghennadi Ziuganov, liderul Partidului Comunist din Rusia, nominal de opoziție dar în realitate un susținător al Kremlinului în multe probleme. „Trebuie să înfrângem a cincea coloană care s-a înrădăcinat înăuntru și este pregătită să ne înfingă cuțitul în spate în orice minut”, a declarat Ziuganov. „Toate aceste probleme au început în 1991 când (Boris) Elțîn și clica sa au vândut și trădat această țară”, a adăugat liderul comuniștilor ruși.
Zelenski, în Bundestag: “Vă protejați în spatele unui zid”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat ieri, Bundestagului german, la Berlin. El a îndemnat Germania să adopte “rolul de leadership pe care îl merită”, a făcut referire explicită la Holocaust. De asemenea, Zelenski a criticat alegerea Germaniei de a continua relațiile economice cu Rusia, argumentând că “pacea este mai importantă decât veniturile” și că statul german se ascunde în spatele unui “zid” care nu îi permite să vadă dezastrul din Ucraina.
După ce a fost aplaudat în picioare la începutul discursului său, Zelenski a repetat temele pe care le-a abordat în Parlament Regatului Unit și în Congresul SUA, îndemnând liderii să ia mai multe măsuri pentru a combate agresiunea Rusiei.
Zelenski a criticat, de asemenea, lipsa de măsuri luate de statele UE înainte de invazie, spunând parlamentarilor că sancțiunile au venit prea târziu.
Potrivit CNN, șeful statului ucrainean a făcut referire explicită la Holocaust, citând expresia “Nu se va mai repeta niciodată”. “În fiecare an, politicienii spun nu se va mai repeta niciodată. Acum văd că aceste cuvinte sunt fără valoare. În Europa, un popor este distrus”, a mai spus el. El a mulțumit Germaniei pentru ajutorul oferit, dar le-a spus parlamentarilor că sprijinul lor “a venit prea târziu pentru a opri războiul”, transmite BBC.
“De ce nu se aplică regula «nu se va mai repeta niciodată»? Care este astăzi responsabilitatea istorică a Germaniei față de Ucraina?”, a întrebat Zelenski. “Am putut vedea dorința dumneavoastră de a continua să faceți afaceri cu Rusia, iar acum suntem în mijlocul războiului rece”, a continuat el. “Și, din nou nu ați reușit să vedeți acest aspect. Încă vă protejați în spatele unui zid care nu vă lasă să vedeți prin ce trecem”, a mai subliniat el.
Acord de 127,5 milioane de dolari cu familiile victimelor masacrului de la Parkland
Departamentul american al Justiției a anunțat miercuri că a încheiat un acord cu familii ale victimelor masacrului de acum patru ani de la un liceu din Florida, care au acceptat să renunțe la urmăriri în schimbul a 127,5 milioane de dolari. “Acordul rezolvă 40 de plângeri, dar nu este o recunoaștere a vinovăției Statelor Unite”, a precizat ministerul într-un comunicat, fără a da alte detalii.
Avocații familiilor, care acuzaseră poliția federală că nu a anchetat informații ce ar fi putut preveni drama, au indicat în noiembrie anul trecut că sunt gata de un “acord istoric”.
La 14 februarie 2018, Nikolas Cruz, în vârstă de 19 ani, a deschis focul cu o armă semiautomată AR-15 în liceul Marjory Stoneman Douglas din Parkland, de unde fusese exclus în anul precedent, omorând 17 oameni și rănind alți 17. Acesta și-a recunoscut vina în octombrie anul trecut și își așteaptă sentința. Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea.
În paralel cu dosarul penal, câteva dintre familiile victimelor și supraviețuitori ai atacului au declanșat o acțiune civile împotriva SUA, acuzând poliția federală FBI de neglijență, întrucât dispunea de indicii privind periculozitatea tânărului. Cu 40 de zile înainte de masacru, o femeie care îl cunoștea pe Cruz a sunat la FBI, spunând că adolescentul este “pe cale să explodeze”. Femeia a spus atunci că se teme că acesta “se va strecura într-o școală și va începe să tragă”. “FBI nu a făcut nimic” cu aceste informații”, iar “din cauza neglijenței sale Cruz a fost capabil să ucidă 17 elevi și profesori”, au afirmat reclamanții.
De asemenea, cu cinci luni înainte de dramă, proprietarul unui canal de YouTube a semnalat un comentariu postat sub unul din clipurile sale în care un internaut cu numele “nikolas cruz” susținea că vrea să ajungă “lunetist școlar profesionist”. Agenți ai FBI l-au interogat atunci pe proprietarul canalului, fără a stabili o legătură cu Cruz.
Drama de la liceul din Parkland a generat un val de emoție în SUA, culminând pe 24 martie acel an cu un “Marș pentru viețile noastre” la care au participat 1,5 milioane de oameni în întreaga țară.
O a doua doză de rapel împotriva COVID-19 oferă o protecție suplimentară redusă adulților tineri
O a doua doză de rapel de vaccin pe bază de ARN mesager poate avea doar un “beneficiu marginal” împotriva infecțiilor cu COVID-19 la adulții tineri sănătoși, potrivit unui studiu israelian publicat miercuri în New England Journal of Medicine.
Studiul a fost realizat în rândul a circa 600 de angajați sanitari de la centrul medical Sheba, dintre care 270 au primit o a doua doză de rapel (a patra doză de vaccin) cu serurile anti-COVID-19 de la Pfizer sau Moderna, la patru luni după ce au primit a treia doză de vaccin. Restul au primit doar trei doze de vaccin de la Pfizer. În general, a patra doză este sigură și aduce nivelul de anticorpi neutralizanți, care blochează infectarea celulelor cu coronavirus, la nivelul de după cea de-a treia doză, potrivit studiului.
Studiul, care a fost realizat în momentul în care varianta Omicron circula la scară largă în Israel, sugerează totuși că a patra doză oferă puțina protecție suplimentară împotriva infecției, în pofida scăderii treptate a nivelurilor de anticorpi pentru cei care au primit trei doze.
A patra doză cu serul Pfizer scade riscul de a fi infectat cu COVID-19 cu 30% față de trei doze, iar cea de la Moderna scade riscul cu 18%.
Protecția împotriva formelor simptomatice ale bolii este într-o oarecare măsură mai bună decât în cazul celor care au primit trei doze: 43% cu Pfizer și 31% cu Moderna. Aceste rezultate sugerează beneficii minore însă ar trebui considerate cu prudență, având în vedere numărul mic de participanți la studiu.
Pianistul rus Boris Berezovski, părăsit de agentul său
Agentul celebrului pianist rus Boris Berezovski a anunțat ieri că a decis să nu-l mai reprezinte pe artist în străinătate, după ce acesta a cerut într-o emisiune televizată întreruperea electricității la Kiev pentru a accelera cucerirea Ucrainei. “Biroul nostru l-a reprezentat de aproape 20 de ani pe pianistul Boris Berezovski, un artist de geniu și om paradoxal, urmărindu-l pas cu pas în cariera sa”, a afirmat Productions Sarfati într-un comunicat.
“Acesta a vorbit la un canal de televiziune rus în timpul unui talk-show de propagandă și a făcut declarații care au șocat, rănit și i-au uimit pe toți cei care îl cunosc pe artist. Pentru noi a fost de neînțeles”, au adăugat producătorii, care au organizat din 1948 turnee pentru numeroși artiști, mulți din Rusia, Franța și din întreaga lume. “Condamnăm ferm declarațiile făcute în timpul emisiunii și suntem, din păcate, obligați să suspendam reprezentarea lui Boris Berezovski în cadrul biroului nostru”, a se arată în comunicat.
Boris Berezovski, în vârstă de 53 de ani, un invitat obișnuit al festivalurilor și sălilor de concerte din Europa a mai afirmat în cadrul emisiunii că “ceea ce spun mass-media occidentale sunt pure minciuni”. “Înțeleg că ne este milă de ei, că facem lucrurile cu delicatețe, dar nu am putea să nu ne mai pese de ei, să-i asediem și să le tăiem electricitatea?”, a declarat Berezovski.
Declarațiile artistului au provocat un val de indignare în lumea muzicală.
Pianistul și dirijorul Lars Vogt, directorul muzical al Orchestrei de cameră din Paris, a reacționat ferm pe Twitter: “Nu-mi vine să cred aceste declarații ale fostului meu prieten Boris B. Dar le aud chiar din gura lui. Prietenia noastră s-a încheiat oficial”.
Pianista venezueleană Gabriela Montera a vorbit pe Twitter despre “o dezamăgire uriașă”, adăugând că “măreția muzicală și empatia nu merg întotdeauna mână în mână”.
Reprezentanta Poloniei, încoronată Miss World 2021
Reprezentanta Polonia, Karolina Bielawska, a fost încoronată miercuri seară Miss World 2021, într-o gală desfășurată în Puerto Rico, în care nicio concurentă latino-americană nu a fost premiată și care a fost înconjurată de controverse. Prima finalistă a fost Shree Saini, candidata Statelor Unite, iar cea de-a doua, Olivia Yace, din Cote d' Ivoire, una dintre favoritele celei de-a 70-a ediții a concursului internațional de frumusețe.
Gala desfășurată în sala Coca Cola Music Hall din San Juan a fost presărată de problemele legate de organizatori, care au determinat publicului să fluiere și să profereze insulte în lipsa candidatelor “latino” neincluse în Top 12 al finalistelor, precum reprezentanta Venezuelei, Alejandra Conde.
Gala era prevăzută să se desfășoare pe 16 decembrie la sala Coliseo din Puerto Rico, dar a fost amânată trei luni după ce au fost depistate 38 de cazuri de COVID-19, în rândul concurentelor și personalului echipei tehnice.
Topul 12 a fost format de 13 concurente, după ce două s-au aflat la egalitate, și a inclus reprezentantele din Vietnam, Mexic, Irlanda de Nord, Filipine, Polonia, Somalia, Statele Unite, Columbia, Republica Cehă, Franța, India, Indonezia și Cote d' Ivoire.
Marea Britanie trimite un sistem modern de apărare aeriană în Polonia
Marea Britanie urmează să desfășoare sistemul de apărare aeriană cu rachete cu rază medie de acțiune Sky Sabre în Polonia, împreună cu 100 de soldați, pentru a proteja spațiul aerian polonez de “o agresiune ulterioară a Rusiei”, a declarat ministrul britanic al Apărării Ben Wallace.
La începutul acestei săptămâni, cel puțin 35 de persoane au fost ucise într-un atac aerian rusesc asupra bazei de antrenament Iavoriv, în apropierea unui punct de trecere în Polonia folosit de refugiații ucraineni.
Această decizie are rolul de a consolida securitatea Flancului Estic după invazia Rusiei în Ucraina.
Descris de guvernul Regatului Unit drept “un sistem de apărare aeriană de ultimă generație”, se spune că sistemul de apărare aeriană Sky Sabre este capabil să lovească un obiect de dimensiunea unei mingi de tenis care se deplasează cu viteza sunetului.
Potrivit armatei britanice, sistemul include trei componente: un radar de supraveghere 3D, o unitate de gestionare a luptei și de informații, precum și un lansator de rachete.
Patru morți în urma cutremurului din Japonia
Zeci de mii de locuințe din Japonia au rămas fără curent joi dimineață, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade a avut loc la 23.36, ora locală (16.36, ora României). Seismul s-a soldat cu moartea a 4 persoane, curentul electric a fost întrerupt în nord-estul țării, iar activitatea principalelor mijloacelor de transport a fost sistată.
Premierul Fumio Kishida a declarat că 4 persoane au murit, iar guvernul va fi în alertă maximă pentru următoarele 2-3 zile. De asmemenea, cel puțin 107 persoane au fost rănite, iar 4.300 de locuințe au rămas fără apă.
Părți din clădiri s-au prăbușit pe străzi în unele zone. Imaginile transmise la TV au arătat un acoperiș căzut pe o mașină parcată, precum și autostrăzi deazfectate.
O avertizare de tsunami a fost emisă în urma seismului, dar a fost anulată joi dimineață devreme. Unele zone au raportat o creștere a nivelului mării, dar nu au fost înregistrate pagube grave.
