MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Macedonia de Nord: 14 morți într-un incendiu la un spital
Cauzele exploziei nu au fost stabilite deocamdată
Autoritățile din Macedonia de Nord au promis ieri că vor face lumină în legătură cu originile exploziei urmate de un incendiu violent care a devastat o unitate COVID-19 în orașul Tetovo, în nord-vestul țării, provocând moartea a 14 persoane. Deplasat la Tetovo, prim-ministrul Zoran Zaev a vorbit joi despre o “tragedie imensă”, survenită în chiar ziua în care fosta republică iugoslavă sărbătorea 30 de ani de la obținerea independenței.
“O explozie a provocat un incendiu. Acesta a fost stins, dar s-au pierdut numeroase vieți”, a scris pe Facebook șeful guvernului, promițând că vor fi identificate cauzele catastrofei. “Instituțiile judiciare sunt pe teren”, a transmis el. Parchetul a anunțat că a ordonat autopsierea trupurilor a 14 persoane decedate, dar, pentru identificarea unora dintre victime, vor fi necesare analize ADN.
Incendiul s-a produs în noua unitate COVID-19 a centrului spitalicesc din Tetovo, la puțin timp după festivitățile organizate la Skopje pentru sărbătorirea independenței Macedoniei de Nord, care au inclus o defilare a armatei și poliției, precum și un concert al orchestrei filarmonice naționale.
La Tetovo, flăcările au distrus o parte din structurile modulare construite recent în fața ansamblului spitalicesc pentru primirea bolnavilor de COVID-19. Numărul pacienților care se aflau spitalizați în această unitate cu o capacitate de 35 de locuri nu era cunoscut în primă fază. Nici cauzele exploziei nu au fost stabilite deocamdată. Cinci magistrați ai parchetului erau la fața locului pentru a încerca să determine cauzele tragediei.
Serviciile de pompieri, care au fost alertate miercuri, în jurul orei 19:00 GMT, au explicat că au stins focul în 45 de minute, dar fără a reuși să evite victime. “Incendiul a fost uriaș pentru că spitalul este modular, exista plastic”, a relatat comandantul adjunct al pompierilor din Tetovo, Saso Trajcevski. “Scoteam victimele în timp ce stingeam flăcările”, a adăugat el.
Răniții au fost evacuați spre spitalele din capitală.
Doisprezece pacienți care erau spitalizați în structurile modulare au putut fi transferați în clădirile principale ale spitalului din Tetovo, potrivit site-ului cotidianului Sloboden Pecat. “Toți pacienții care au supraviețuit tragediei când centrul COVID-19 a ars au fost salvați grație personalului medical”, a declarat doctorul Ilber Besimi pentru cotidianul menționat.
Număr mare de infectări
Premierul Zoran Zaev le-a transmis “profunde condoleanțe familiilor și apropiaților celor decedați”, urându-le “însănătoșire rapidă” răniților.
Unitatea modulară își deschisese porțile în luna aprilie în acest oraș cu 52.000 de locuitori, un mare număr dintre ei aparținând minorității albaneze.
Macedonia de Nord, unde salariul mediu este de 460 de euro, înregistrează de ceva timp o creștere a numărului de infectări cu coronavirus, provocată de varianta Delta și de ridicarea restricțiilor în timpul verii. Spitalele nu mai fac față numărului de pacienți în unele localități, mai ales acolo unde ratele de vaccinare sunt scăzute. Zilnic se înregistrează în jur de 30 de decese. În total, epidemia a făcut peste 6.100 de morți în Macedonia de Nord.
Topul celor mai bune orașe din lume, în 2021
San Francisco a fost desemnat cel mai bun oraș din lume, în 2021, într-un clasament realizat de revista de turism Time Out, care a analizat părerile a 27.000 de locuitori din întreaga lume. Pentru a realizarea topului celor mai bune orașe de pe planetă din 2021, s-au luat în considerare mai multe aspecte, respectiv viața de noapte, restaurantele și atracțiile culturale ale fiecărui oraș, precum și sentimentul de comunitate care în urma COVID-19 este probabil mai important ca niciodată, scrie CNN.
Au fost luate în calcul și proiectele locale pentru protecția mediului. Potrivit Time Out, “o combinație imbatabilă de progres, acceptare și durabilitate” a orașului San Francisco îl clasează în fruntea acestui top.
San Francisco a fost, de asemenea, apreciat pentru modul în care a gestionat pandemie și pentru că are una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare din SUA. Chiar și pe fondul unor restricții dure, locuitorii din San Francisco au găsit modalități de a se sprijini reciproc, spune Time Out, care menționează și spiritul viu din metropola unde străzile orașului trimit cu gândul la “o mare petrecere în aer liber”.
De asemenea, au fost apreciate spațiile verzi ale orașului, la fel și pașii făcuți pentru legalizarea canabisului. “Lista celor mai bune orașe din lume din acest an scoate în evidență orașele care s-au adaptat într-o perioadă în care distracția și socializarea au fost puse la grea încercare. Ați crede că o pandemie ar putea învinge stilul de viață dintr-un oraș, dar rezultatele arată că spiritul comunității este mai puternic ca niciodată, oamenii se susțin unii pe alții, precum și afacerile și inițiativele locale”, a spus Caroline McGinn, redactor șef global al Time Out.
Pe locul doi se află Amsterdam, iar pe trei Manchester din nordul Angliei. Paradisul ciclist danez din Copenhaga și centrul cultural al orașului New York completează primele cinci pe lista Time Out.
Angela Merkel: Toate trebuie să fim feministe
Cancelarul german Angela Merkel se definește drept o “feministă” și afirmă că a evoluat în problema egalității între bărbați și femei, către care consideră că este necesar să se tindă, relatează AFP. “În esență, (feminismul constă) în principal în a spune că bărbații și femeile sunt egali, în sensul unei participări la viața socială, la întreaga viață. Iar în acest sens, eu post să spun azi, că sunt o feministă”, a declarat miercuri, la o discuție cu scriitoarea nigeriană Chimamanda Ngozi Adichie, Angela Merkel.
“Pentru mine, cuvântul feminism este într-adevăr legat de o anumită mișcare care a luptat foarte puternic pentru a înscrie (echitatea) pe agenda socială”, a declarat ea.
Aceasta este prima oară când Angela Merkel - care urmează să plece de la putere, după 16 ani la Cancelarie, în urma alegerilor legislative de la 26 septembrie - este atât de deschisă în această problemă, pe care a reușit să o ocolească până în prezent.
Angela Merkel era întrebată pe această temă de către jurnalista germană Miriam Meckel, care i-a adresat aceeași întrebare în urmă cu mai mulți ani, când nu i-a dat un răspuns atât de clar. “La acea vreme eram un pic timidă pe scena (intrviului), însă azi am reflectat mai bine. Așadar, în acest sens, pot să spun că, da, trebuie să fim toate feministe”, a declarat ea.
“Trebuie să spun că ceva s-a schimbat în țara noastră, cel puțin în Germania. Nu aș fi remarcat acest lucru acum 20 de ani, dacă numai bărbații ar fi participat la o masă de discuții. În prezent cred că acest lucru ar fi inacceptabil. Ar lipsi ceva”, apreciază ea, salutând o evoluție a societăților.
Angela Merkel, în vârstă de 67 de ani, nu candidează la un al cincilea mandat, însă tabăra sa conservatoare este fragilizată înaintea alegerilor generale de la sfârșitul lui septembrie, în care candidatul Uniunii Creștin Democrate (CDU, conservatori), partidul său, Armin Laschet, se află în mare dificultate în sondaje.
Vaccinarea cu a treia doză poate începe în Europa
Oficialii Agenției Europeane a Medicamentului (EMA) spun că statele membre ale Uniunii Europene pot începe, dacă doresc, administrarea celei de-a treia doze de vaccin. Recomandarea se referă la vaccinul împotriva COVID-19 produs de Pfizer/ BioNTech, dar există și o evaluare accelerată și pentru vaccinul produs de Moderna. Specialiștii agenției spun că această doză este necesară în primul rând pentru persoanele care au avut un răspuns imun slab la primele două doze, dar o recomandă și pentru persoanele care nu au avut o astfel de problemă.
EMA nu a dat un raport final pe acest subiect, dar oficialii spun că statele membre pot merge înainte cu administrarea celei de-a treia doze.
Suprarapelul trebuie administrat la cel puțin 6 luni de la a doua doză, la persoane care au cel puțin 16 ani.
Autoritățile din România au spus că, în funcție de decizia EMA, administrarea celei de-a treia doze de vaccin ar putea începe în octombrie.
Franța a naturalizat peste 12.000 de lucrători străini aflați “în prima linie” contra epidemiei
Franța a naturalizat mai mult de 12.000 de lucrători străini care s-au aflat “în prima linie” în timpul epidemiei de COVID-19, a anunțat ieri Ministerul de Interne, potrivit AFP.
În septembrie 2020, ministerul a simplificat procedura de dobândire a cetățeniei franceze pentru profesioniștii din sănătate, agenți de securitate sau de întreținere, casieri sau îngrijitori la domiciliu mobilizați în timpul crizei sanitare. Durata minimă cerută de rezidență în Franța a fost redusă de la cinci la doi ani. În interval de un an, au fost depuse 16.381 de dosare la prefecturi pe întreg teritoriul țării, iar 12.012 de străini au devenit cetățeni francezi, a precizat cabinetul ministrului delegat pentru cetățenie de pe lângă Ministerul de Interne, Marlene Schiappa. “Acești lucrători din prima linie au răspuns prezent pentru națiune. Este normal ca națiunea să facă un pas spre ei. Le urez bun-venit în naționalitatea franceză noilor noștri compatrioți și le mulțumesc în numele Republicii: țara a rezistat și grație lor!”, a declarat ministrul Schiappa.
În total, în 2020 au dobândit cetățenia franceză 61.371 de persoane, cu 20% mai puține decât în anul precedent.
Fostul președinte prezintă scuze afganilor după ce a fugit din țară
Fostul președinte Ashraf Ghani a prezentat scuze afganilor după ce a fugit din țară pentru a se refugia în Emiratele Arabe Unite. Ghani a părăsit Afganistanul pe 15 august, în timp ce talibanii au ajuns în Kabul și au preluat conducerea țării. La acel moment, pe Twitter, el a spus că nu a dorit o nouă vărsare de sânge. „Să părăsesc Kabulul a fost cea mai dificilă decizie din viața mea”, a spus el, citat de BBC.
El a afirmat că nu a avut intenția de a-și părăsi poporul, dar „a fost singura cale”. Ghani a negat din nou acuzațiile „fără fond” potrivit cărora a plecat din țară cu 169 de milioane de dolari.
Într-o declarație publicată pe Twitter, Ghani a spus că nu a avut de ales decât să plece din țară, pentru a evita răspândirea violențelor, fiind sfătuit de securitatea palatului prezidențial. El a evitat astfel lupte de stradă similare celor din războiul civil din anii 1990, după cum a declarat, și a adăugat că a acționat în acest fel pentru a salva Kabulul și cei 6 milioane de locuitori.
Ghani a subliniat că și-a dedicat 20 de ani pentru a ajuta Afganistanul să devină „un stat suveran democrat, prosper și suveran” și că regretă profund că „propriul capitol s-a încheiat într-o tragedie similară predecesorilor mei”.
Fostul președinte, în vârstă de 72 de ani, criticat aspru pentru că și-a părăsit țara în criză, a mai spus că va detalia evenimentele care au dus la plecarea lui în viitorul apropiat. Pe 18 august, într-un live pe Facebook, Ghani a spus că a fost forțat să plece de către echipa sa de securitate pentru că „exista un risc real să fiu prins și ucis”.
Săptămâna aceasta, talibanii au anunțat un guvern format exclusiv din bărbați, contestat în stradă miercuri de zeci de femei, care au spus că nu acceptă un Executiv fără femei ministru.
