MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Experți: Rusia va da asaltul asupra Kievului în următoarele patru zile
Volodimir Zelenski a transmis ieri că se poate negocia statutul regiunilor separatiste Luhansk și Donețk. În câteva orașe au început să funcționeze coridoarele umanitare, dar ucrainenii au spus că rușii au atacat unele convoaie de civili. Forțele ruse continuă bombardamentele și tot mai mule evaluări arată că adună resurse pentru a încerca zilele următoare un asalt asupra Kievului. Între timp, armata ucraineană raportează noi daune produse forțelor de invazie și spune că acestea sunt demoralizate și și-au încetinit avansul.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste din estul Ucrainei și despre peninsula Crimeea anexată de Rusia. Într-un interviu transmis luni seară de postul american de televiziune ABC, Zelenski a spus clar în același timp că nu va ceda solicitărilor Moscovei de a recunoaște independența autoproclamatelor “republici populare” sau controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea. “Sunt pregătit de dialog, dar nu suntem pregătiți de capitulare”, a declarat el. “Putem discuta și găsi un compromis despre cum ar putea merge mai departe aceste teritorii”, a adăugat Zelenski.
El a spus că este important să se acorde atenție felului în care trăiesc oamenii de acolo care vor să facă parte din Ucraina, astfel că această chestiune este mai complicată decât simpla recunoaștere. Zelenski a făcut din nou apel la președintele rus Vladimir Putin să negocieze direct. “Este nevoie ca președintele Putin să înceapă să discute, să înceapă dialogul, în loc să trăiască într-o bulă de informații fără oxigen”, a afirmat Zelenski.
De asemenea, președintele ucrainean a denunțat ieri “promisiuni” pe care Occidentul le-a făcut Ucrainei de a o apăra de atacuri ruse și pe care nu le-a respectat. “Au trecut 13 zile de când auzim numai promisiuni. 13 zile în care ni se spune că vom fi ajutați în spațiul aerian, că vor fi avioane, că nu se vor livra”, declară el în această înregistrare video publicată pe Telegram.
“Însă responsabilitatea pentru asta le revine și celor care nu au fosta capabili să ia o decizie, în Occident, de 13 zile. Celor care nu au securizat spațiul aerian ucrainean împotriva asasinilor ruși”, denunță Zelenski.
El cere sus și tare Occidentului să implementeze o zonă de excludere aeriană în spațiul aeran al Ucrainei. Însă această cerere a fost exclusă - în mod categoric - atât de către Statele Unite, cât și de către NATO.
Putin a avertizat sâmbătă că va considera instituirea unei astfel de zone de interdicție aeriană “drept o participare la conflictul armat”.
Armata ucraineană: Avansul trupelor ruse a încetinit “semnificativ”
Avansul trupelor ruse în Ucraina a încetinit “semnificativ”, iar trupele sale sunt “demoralizate”, potrivit celei mai recente informări privind situația, furnizată de armata ucraineană. Într-o postare pe Facebook, marți dimineață, șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene a transmis că acestea continuă să riposteze la invazie pe întreg teritoriul țării. Printre acestea se numără apărarea “eroică” care continua la Cernihiv, luptele în curs de desfășurare în suburbiile din Nikolaev, iar forțele aeriene resping loviturile cu rachete. În postare se spune: “Adversarul continuă operațiunea ofensivă, dar ritmul de promovare a trupelor sale a încetinit semnificativ.
“Ocupanții sunt demoralizați și tind din ce în ce mai mult spre jafuri și încălcări ale dreptului umanitar internațional”, mai transmite armata ucraineană.
Asaltul decisiv
Think-tank-ul american The Institute of War, care a documentat constant mișcările armatei ruse, arată într-o analiză că trupele militare ruse s-au regrupat și ar putea da asaltul decisiv asupra capitalei Kiev în următoarele 24-96 de ore. Organizația americană arată că forțele ruse se concentrează în periferiile de la est, nord-vest și vest ale Kievului pentru un asalt asupra capitalei. Trupele ruse au adus provizii și întăriri și efectuează constant atacuri cu artilerie, din aer și cu rachete pentru a slăbi apărarea și a intimida forțele ucrainene înaintea unui astfel de asalt.
The Institute of War arată că e încă prea devreme pentru a evalua eficacitatea a unui asalt rusesc. Dacă trupele ruse au fost capabile să aprovizioneze, să reorganizeze și să planifice operațiuni simultane deliberate și coordonate de-a lungul mai multor axe de avans în jurul și în capitală, ele pot avea mai mult succes în această operațiune decât au avut în întreprinderile anterioare, arată organizația americană.
Fenomenul meteo din luna martie care îl sperie pe Putin
Factorul climatic ar putea juca un rol decisiv în invazia rusească din Ucraina, odată cu apariția „Rasputița”, un fenomen sezonier în care multe drumuri devin impracticabile, ca urmare a topirii zăpezilor, scrie Le Journal de Montreal. Acest termen rusesc, care semnifică „vremea drumurilor proaste”, este o realitate cunoscută în Ucraina, în Rusia și în Belarus, când vremea mai caldă și topirea zăpezii, în primăvară, ca și ploile puternice din toamnă, transformă multe drumuri și terenuri în adevărate mări de noroi, de două ori pe an. Chiar înainte de venirea rasputița, imagini cu tancuri și vehicule militare rusești blocate în Ucraina circulă abundent pe rețelele sociale. „Există deja multe situații în care tancuri rusești și alte vehicule au trecut prin câmpuri și au rămas blocate. Soldații au fost obligați să le abandoneze și au plecat pe jos”, declară, pentru agenția AFP, analistul militar ucrainean Mykola Beleskov. „Această problemă există și ea se va agrava”, a adăugat el.
Trupele lui Napoleon s-au confruntat și ele cu această experiență, în timpul retragerii din 1812. În al Doilea Război Mondial, pe frontul de est, marile operațiuni mecanizate erau aproape complet oprite în dezghețul de primăvară sau în perioada ploilor de toamnă, pentru a fi reluate iarna, când solul îngheață, explica istoricul Laurent Henninger în revista Apărarea națională, în 2015. Doar la sosirea iernii din 1941 a putut Hitler să lanseze marea ofensivă – ratată – care avea ca obiectiv cucerirea Moscovei, sublinia acesta, în articolul care analiza impactul factorului climatic asupra războiului. În sens invers, rasputița a frânat contraofensiva sovietică în 1943. „Să ne reamintim istoria: dezghețul generează un sezon noroios (rasputița) care durează 3-4 săptămâni și care urcă din sud (Crimeea) spre nor, în câteva zile, până în Belarus. În 1942, a început în 21 martie. În 1943, în 18 martie. În 1944, în 17 martie”, a notat, pe Twitter, istoricul militar Cédric Mas. „Timpul nu lucrează în favoarea lui Putin”, a comentat el.
„Începutul primăverii este un moment prost pentru a invada Ucraina”, crede și profesorul de strategii privind securitatea națională Spencer Meredith, într-un articol publicat cu câteva zile înainte de începutul invaziei de Modern War Institute al prestigioasei academii militare americane West Point. „În mod normal, la jumătatea lui februarie, drumurile sunt acoperite de pături de gheață și zăpadă compacte, care apoi se topesc pentru a dezvălui un câmp de gropi”, subliniază el.
În acest an, potrivit previziunilor meteo, acest fenomen ar urma să înceapă să se manifeste la jumătatea lui martie.
Patriarhul Chiril, despre crimele din Ucraina: „Mântuirea omului”
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Chiril, a afirmat că paradele comunității gay au fost unul dintre motivele pentru care Rusia a invadat Ucraina. Conflictul din Donbas este despre “o respingere fundamentală a presupuselor valori oferite astăzi de cei care pretind că au puterea mondială”, a declarat Patriarhul Chiril. “Testul” la care sunteți supuși, a spus Chiril, este dacă țara voastră este dispusă să organizeze parade ale comunității gay. “Pentru a intra în clubul acelor țări, este necesar să se organizeze o paradă a comunității gay”, a spus Chiril în timpul unei predici la Moscova. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a catalogat războiul drept o luptă cu “semnificație metafizică”, pentru ca omenirea să urmeze legile lui Dumnezeu. “Ceea ce se întâmplă astăzi în sfera relațiilor internaționale nu are doar semnificație politică. Vorbim despre ceva diferit și mult mai important decât politică. Vorbim despre mântuirea omului”, a spus el.
Patriarhul Chiril este o figură religioasă importantă în Rusia, unde religia ortodoxă este considerată parte integrantă a identității ruse. El a fost supus presiunii din cadrul propriei Biserici de la începutul războiului să denunțe agresiunea lui Putin, dar nu a făcut acest lucru în cadrul declarațiilor sale publice. Dimpotrivă, a susținut viziunea președintelui Rusiei referitoare la un imperiu rus spiritual și temporal.
Cum vor Statele Unite să evite un al Treilea Război Mondial
SUA consideră că războiul declanșat de Rusia va fi unul de durată și sunt pregătite să ajute Kievul să reziste, dar având totuși grijă să limiteze conflictul la Ucraina pentru a evita extinderea lui peste granițele acesteia, ceea ce ar provoca un “al Treilea Război Mondial”, notează AFP într-o amplă analiză.
Strategia militară a Washingtonului încearcă să țină cont de aceste cereri, potrivit declarațiilor publice ale unor lideri americani și interviurilor realizate de AFP cu mai mulți responsabili, sub rezerva anonimatului. Conflictul din Ucraina “s-ar putea să nu se încheie în curând”, a apreciat șeful diplomației americane Antony Blinken în cadrul unui turneu în Europa. Serviciile de informații americane s-au temut inițial de un război fulger care ar fi făcut ca Kievul să cadă în câteva zile. Dar Pentagonul a constatat rapid că armata rusă este în “întârziere” cu planul său de luptă, din cauza problemelor logistice și a “rezistenței” mult “mai creative” decât se așteptase.
Desigur, unii militari americani se arată destul de pesimiști pe termen scurt, apreciind că efectul masiv al asaltului rusesc va sfârși prin a cântări greu în cele din urmă. Potrivit unui responsabil american din domeniul apărării, “nu trebuie subestimată puterea de foc” a Moscovei. Situația “se va agrava probabil înainte de a se ameliora”, avertizează la rândul său Antony Blinken. Dar Vladimir Putin “este condamnat să piardă”, consideră șeful diplomației americane.
În privat, responsabili americani merg mai departe, fără a ezita să afirme că președintele rus a pierdut deja și își adaptează strategia lor în consecință.
Prima prioritate a SUA este să continue să ajute masiv această rezistență ucraineană pentru ca ea să reziste cât mai bine, chiar dacă orașele încep să cadă. Americanii au instituit “un schimb de informații și de date operative la nivelul serviciilor secrete cu Ucraina”, explică un diplomat, în special pentru a permite apărării antiaeriene să dejoace o parte a loviturilor rusești.
Un ajutor militar fără precedent de 350 de milioane de dolari anunțat la sfârșitul lunii februarie a fost livrat deja în mare parte armatei ucrainene sub formă de rachete antitanc Javelin și de rachete antiaeriene Stinger.
Washingtonul va debloca acum o nouă tranșă de cel puțin 10 milioane de dolari, cu o componentă economică și umanitară, dar care prevede livrări de arme și muniții. “Nicio limită” pentru această asistență militară, promite un înalt responsabil american atât timp cât nu este vorba de armament greu.
Căci ceea ce îi îngrijorează cel mai mult pe americani este că Vladimir Putin s-ar simți “provocat” să extindă conflictul dincolo de Ucraina cu riscul unei confruntări directe, potențial nucleară, cu SUA și aliații lor din NATO. Este vorba deci de “descurajarea președintelui rus” de la un astfel de pas, sugerează unii responsabili americani. Un alt responsabil rezumă sub altă formă situația:”Nu vrem al Treilea Război Mondial!”
Studiu: Efectele secundare ale vaccinurilor bazate pe ARNm sunt ușoare și temporare
O revizuire a efectelor secundare înregistrate după administrarea în SUA a 298 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 bazate pe ARNm arată că majoritatea au fost “ușoare și temporare”, potrivit unui studiu publicat de “The Lancet Infectious Diseases”. Dintre cele 340.522 cazuri de efecte secundare raportate între decembrie 2020 și iunie 2021 sistemului de evaluare a siguranței vaccinurilor, 92 % (313.499) “nu au fost serioase”, în timp ce sub 1 % dintre participanți la studiu au primit asistență medicală după vaccinare. Simptomele cele mai comune au fost durere de cap (20 % dintre cazuri), oboseală (17 %), febră (16 %), frisoane (16 %) și durere (15 %). Doar 6,6 % dintre efectele secundare raportate au fost clasificate drept “serioase”, cea mai comună dintre ele fiind “lipsa de respirație”, de care au declarat că au suferit 4.175 de participanți la studiu.
“Ritmul intens în care au fost administrate vaccinurile anti COVID-19 în sistem de urgență, mai ales la populațiile vârstnice a fost fără precedent”, a declarat autorul principal al studiului, David Shay, membru al Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. “Urmărirea siguranței vaccinurilor anti-COVID-19 a fost cea mai completă făcută vreodată în istoria SUA. Cele două sisteme de supraveghere complementare care au fost utilizate pentru acest studiu ar trebui să impulsioneze încrederea că vaccinurile cu ARNm sunt sigure”, a declarat la rândul său Hannah Rosenblum, coautoare a studiului.
Potrivit ei, “vaccinurile sunt instrumentul cel mai eficient” pentru a preveni formele severe de COVID-19. “Beneficiile imunizării în ceea ce privește prevenirea bolilor grave și a deceselor sunt puternic în favoarea vaccinării”, a subliniat Rosenblum.
Un vietnamez a dăruit unei femei un buchet de “flori din aur” în valoare de peste 300.000 de dolari
Un bărbat din Vietnam a cumpărat pentru o femeie un buchet de flori realizat din 100 de foițe de aur, în valoare de peste 300.000 de dolari, pe care i l-a dăruit cu prilejul Zilei internaționale a femeii, au informat marți medii locale.
Luong Thi Giau, patroana florăriei Ngoc Diep din orașul Can Tho, din sudul țării, a declarat că bărbatul originar din orașul Danang, situat la peste 1.000 kilometri distanță, a adus el însuși cele 100 de foițe de aur pentru confecționarea buchetului și pentru a fi livrat unei femei pe care a descris-o ca o rudă a sa. Fiecare foiță de aur cântărește un “tael”, unitate de măsură utilizată în unele țări din Asia orientală pentru aur și echivalează cu 37,50 de grame. La valoarea aurului s-a adăugat și suma de 20 de milioane de dong (875 de dolari sau 804 de euro) pe care bărbatul a plătit-o pentru confecționarea buchetului, a cărui imagine a fost preluată de rețelele de socializare din Vietnam.
Cadourile costisitoare și extravagante sunt obișnuite pentru zilele festive din Vietnam, unde anul trecut un american a devenit popular pe rețelele de socializare după ce a dăruit unei vietnameze un aranjament floral în valoare de 3.000 de dolari.
Iowa: Un adolescent ucis și doi răniți într-un atac armat la un liceu
Un adolescent a fost ucis, iar alți doi au fost grav răniți într-un atac armat, în fața Liceului East High School, la Des Moines, în Iowa, iar “potențiali suspecți” au fost arestați, a anunțat poliția. Acest atac armat a avut loc luni, la ora locală 14.48 (20.48, ora României), potrivit unui comunicat trimis AFP de către un purtător de cuvânt al Poliției din Des Moines, Paul Parizek.
Trei adolescenți atinși de tiruri au fost descoperiți la fața locului de către forțe de ordine și au fost spitalizați. Unul dintre adolescenți a murit din cauza rănilor, iar ceilalți doi primeau îngrijiri, potrivit poliției. “Focuri de armă par că au fost trase dintr-un vehicul care trecea”, se arată în comunicat.
Atacuri armate se soldează cu numeroase victime și rămân un flagel în Statele Unite, în instituții de învățământ, supermarketuri sau la locul de muncă.
Proteste pentru drepturile femeilor în Pakistan
Mii de femei s-au adunat marți în marile orașe din Pakistan pentru a-și apăra drepturile, în marșuri care s-au desfășurat pașnic, dată fiind și prezența unor impresionante dispozitive ale poliției. Într-o societate rămasă foarte conservatoare și patriarhală, marșurile de 8 martie sunt primite prost în fiecare an, de la prima ediție, desfășurată în 2018 în această țară.
Defilările de Ziua internațională a femeii au fost organizate în capitala Islamabad, în marele oraș din sudul Pakistanului Karachi, dar și în capitala culturală Lahore (est), unde autoritățile au încercat zadarnic să anuleze evenimentul.
Calmul a prevalat anul acesta, deși mai multe mișcări islamiste au denunțat în prealabil manifestațiile.
Femeile din Pakistan continuă să fie ucise cu arme de foc, cuțite, pietre, strangulate sau arse de vii dacă se consideră că au “pângărit” onoarea familiei, iar cei care le iau apărarea sunt acuzați de conservatori că promovează valorile liberale ale Occidentului și nu respectă sensibilitățile religioase și culturale locale.
În Lahore, administrația locală le-a cerut organizatorilor să anuleze marșul pentru drepturile femeilor, invocând temeri pentru securitatea manifestantelor și amenințând să nu asigure securitatea marșului. Un tribunal din oraș a ordonat într-un final ca marșul să aibă loc, la sesizarea organizatoarelor.
Circa 2000 de persoane au participat la defilarea din Lahore, sub o puternică protecție din partea poliției și într-o ambianță mai curând liniștită, la fel și la Karachi, unde s-au reunit circa 1000 de femei.
În aceleași orașe au fost organizate și o serie de contramanifestații, așa-zise “marșuri hijab”, de către grupuri religioase conservatoare, care au chemat la salvgardarea valorilor islamice pe care le consideră amenințate de mișcările feministe. În 2020, manifestantele din Islamabad au fost atacate de islamiști cu bastoane și pietre, înainte ca poliția să intervină.
