MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Doi afgani, uciși de talibani la o nuntă, din cauză că ascultau muzică
Guvernul a condamnat crima, fără să anunțe măsuri
Combatanți talibani au ucis prin împușcare doi invitați și au rănit alți doi, la o nuntă, la Sorkhood, în estul Afganstanyului, din cauză că au pus muzică, au anunțat sâmbătă oficiali locali și martori, o faptă condamnată de către Guvernul taliban. Un apropiat al uneia dintre victime a declarat că milițieni talibani au deschis focul în timpul unei nunți organizate în orașul Sorkhood, pentru că invitați au fost prinși în timp ce ascultau muzică afgană, omorând două persoane și rănind alte două. Orice muzică profană a fost interzisă de către talibani în timpul precedentului lor regim, în perioada 1996-2001.
Noul Guvern islamist nu a legiferat încă cu privire la acest subiect, însă consideră ascultarea muzicii nereligioase contrară viziunii sale a legii islamice, sharia. “Bărbați tineri au pus muzică în altă încăpere. Trei talibani au venit și au deschis focul împotriva lor. Cei doi răniți se află în stare gravă”, a declarat acest martor.
Un purtător de cuvânt al guvernoratului provinciei Nangarhar, Qazi Mullah Adel, a confirmat acest incident, însă nu a oferit detalii. Un purtător de cuvânt al Guvernului, Zabihullah Mujahid, nu a confirmat, la Kabul, autenticitatea incidentului, însă a precizat că talibanii se opun acestui tip de atrocități.
“Liderul suprem” taliban apare pentru prima oară în public
“Liderul suprem” al talibanilor, un personaj “invizibil”, mollahul Hibatullah Akhundzada, care nu a apărut niciodată în public în mod oficial de la numirea sa în funcție în 2016, a participat la o ceremonie la Kandahar, în sudul Afganistanului, au anunțat lideri talibani. “Comandorul credincioșilor, șeicul Hibatullah Akhundzada, a apărut la o mare adunare, la celebra madrassa Hakimiya, și a vorbit timp de zece minute cu vitejii soldați și discipoli”, a anunțat ieri, într-un comunicat, Guvernul taliban, care publică drept o dovadă o înregistrare audio. În acest clip audio se aude în mod foarte indistinct mollahul, spunând rugăciuni și dând binecuvântări.
Potrivit unei surse locale, mollahul Hibatullah Akhundzada a sosit la această școală coranică din Kandahar cu un convoi de două mașini, în condiții de securitate drastice, iar nicio fotografie nu a fost autorizată.
Talibanii, care au păstrat mult timp tăcerea asupra locului în care se află mollahul, au anunțat în septembrie că Hibatullah Akhundzada trăiește “de la bun început” la Kandahar și că urma să apară “în curând în public”.
Până când i-a succedat în 2016 lui Mansour - ucis într-un atac aerian american cu dronă în Pakistan -, Hibatullah Akhundzada era relativ necunoscut, el fiind mai implicat în chestiuni judiciare și religioase decât în manevre militare. Odată ajuns la putere, mollahul Akhundzada a obținut rapid loialitatea egipteanului Ayman al-Zawahiri, liderul Al-Qaida, care l-a catalogat drept “emirul credincioșilor” și i-a consolidat, astfel, credibilitatea în lumea jihadistă și sunnită.
În funcția de “lider suprem”, mollahul Akhundzada este însărcinat să mențină unitatea în cadrul mișcării islamiste, o misiune complexă în contextul unor lupte interne care au fracturează puternic mișcarea jihadistă de ani de zile și care persistă după revenirea la putere a talibanilor în Afganistan, la jumătatea lui august.
Servicii secrete: Originea COVID-19, posibil să nu poată fi identificată vreodată
Serviciile secrete americane au spus că e posibil să nu poată vreodată să identifice originea COVID-19, dar au concluzionat că boala nu a fost creată ca armă biologică. Într-o evaluare actualizată a cercetării, Office of the US Director of National Intelligence (ODNI) a spus că transmiterea de la animal la om și un accident de laborator sunt două ipoteze plauzibile legat de felul în care s-a răspândit boala. Nu au existat suficiente informații pentru a ajunge la o concluzie definitivă. China a criticat raportul.
Noutățile au fost publicate într-un raport declasificat ce reprezintă o actualizare a unei analize de 90 de zile emisă de administrația președintelui Joe Biden în luna august.
Comunitatea serviciilor secrete rămâne împărțită privitor la originea coronavirusului. Patru agenții au apreciat „neîncrezătoare” că provine de la un animal infectat sau de la un virus înrudit. Însă o agenție a spus că are „încredere moderată” că prima contaminare apărută la om a fost rezultat al unui accident de laborator, probabil implicând un experiment ori manipulare animală la Wuhan Institute of Virology.
Raportul arată că oficialii chinezi nu știau de existența virusului înainte de apariția focarului în orașul Wuhan, la finalul anului 2019. Totuși, este remarcat faptul că Beijingul continuă să împiedice o anchetă globală și să împărtășească informații.
De la descoperirea coronavirusului, la nivel global au fost înregistrate mai mult de 240 de milioane de cazuri de infectare și în jur de 5 milioane de decese asociate COVID-19.
Coreea de Nord: Cupoane în loc de bani și creșterea de lebede pentru carne
De la tipărirea de cupoane valorice în loc de bani și până la creșterea de lebede negre ornamentale pentru a fi mâncate, Coreea de Nord este forțată să inoveze pentru a face față problemelor economice și penuriei de alimente, în contextul blocajelor de la frontieră provocate de pandemia de COVID-19.
În timp ce sezonul recoltărilor se apropie de sfârșit, observatorii internaționali spun că situația alimentară și economică a Coreei de Nord este periculoasă și că există semnele unei intensificări a comerțului și ajutoarelor umanitare prin China. Agenția de informații din Coreea de Sud a declarat, în cadrul unei audieri parlamentare cu ușile închise de joi, că liderul nord-coreean Kim Jong Un a emis ordine ca fiecare bob de orez să fie asigurat și eforturi totale dedicate agriculturii, potrivit parlamentarilor prezenți la un briefing.
Totuși, agenția de spionaj a evaluat că această recoltă ar putea fi mai bună decât cea de anul trecut, datorită vremii mai însorite, și a spus că Coreea de Nord ia măsuri pentru a-și redeschide granița cu China și Rusia în lunile următoare. Coreea de Nord suferă de multă vreme din cauza insecurității alimentare, observatorii spunând că gestionarea defectuoasă a economiei este exacerbată de sancțiunile internaționale privind armele sale nucleare, dezastrele naturale și acum de pandemia de COVID-19, care a determinat o blocare fără precedent a granițelor.
Kim Jong Un a recunoscut o situație alimentară “tensionată” și și-a cerut scuze pentru sacrificiile pe care le-au făcut cetățenii pentru a preveni epidemia de coronavirus. Dar el a mai spus că economia s-a îmbunătățit în acest an, iar Coreea de Nord a negat un raport al anchetatorilor ONU în această lună care spunea că mii dintre cei mai vulnerabili oameni riscă să moară de foame.
Coreea de Nord nu a raportat oficial niciun caz de coronavirus.
Agențiile ONU au declarat că Coreea de Nord a început recent să permită intrarea de ajutoare în țară, iar cifrele publicate de China arată o creștere lentă a comerțului.
Potrivit diverselor informații din mass-media, care citează surse neidentificate din Coreea de Nord, banca centrală a tipărit cupoane în valoare de aproximativ 1 dolar, din cauza lipsei de bancnote de woni nord-coreean. Rimjin-gang, un site din Japonia, operat de dezertori nord-coreeni, a relatat că cupoanele circulă cel puțin din august, în parte pentru că hârtia și cerneala pentru moneda oficială nu au mai sosit din China. Lipsa de bancnote ar putea fi, de asemenea, exacerbată de o combatere guvernamentală a utilizării valutei străine, în special a dolarului american și a yuanului chinez, care erau utilizate pe scară largă înainte.
Săptămâna aceasta, presa de stat nord-coreeană a promovat consumul de carne de lebădă neagră ca o sursă de hrană valoroasă. “Carnea de lebădă neagră este delicioasă și are valoare medicinală”, a scris luni ziarul partidului de guvernământ Rodong Sinmun.
Cercetările privind creșterea păsărilor ornamentale pentru hrană au început la începutul anului 2019, iar autoritățile au spus școlilor, fabricilor și întreprinderilor să cultive hrană și să crească pești și alte animale pentru a crește autosuficiența.
Studiu: Doza booster de vaccin anti-COVID, eficiență 92% în prevenirea simptomelor grave
Studiul realizat de cel mai mare trust de sănătate Clalit Health Services din Israel, cu finanțare de la Harvard Medical School, a fost publicat în jurnalul medical Lancet pe baza unui studiu pe 728.321 de persoane care au primit a treia doză, comparativ cu un grup de control dintr-un număr similar care a primit doar două. doze cu cel puțin cinci luni înainte. Este cel mai mare studiu de eficacitate a dozei booster efectuat până acum în lume în condiții reale. Potrivit studiului, a treia doză de 93% eficientă în prevenirea admiterii în spital, serviciul de sănătate înregistrând 231 de cazuri de spitalizare pentru grupul cu două doze, față de 29 pentru cei cărora li s-a administrat doza booster.
În mod similar, rata a fost de 92% pentru boala severă, cu 157 de cazuri în grupul de control, comparativ cu 17 dintre cei din categoria a treia vaccinare. Studiul a constatat, de asemenea, că doza booster a fost eficientă cu 81% în prevenirea deceselor legate de COVID, doar șapte fiind înregistrate printre cei care au primit a treia doză, comparativ cu 44 de decese pentru cei fără booster.
Perioada de studiu a fost 30 iulie 2020 până la 23 septembrie 2021, iar participanții aveau o vârstă medie de 51 de ani. Israelul a folosit aproape exclusiv vaccinul Pfizer.
Ambele grupuri au raportat un număr semnificativ mai mic de spitalizări și decese decât cei care nu au fost vaccinați deloc.
Israelul a fost prima țară care a adoptat pe scară largă doza booster, iar sfârșitul celui de-al patrulea val al Israelului a fost atribuit, cel puțin parțial, campaniei sale de vaccinare de rapel, care a început printre cei peste 65 de ani în august și a fost rapid difuzat către restul populației. De vineri, aproape 4 milioane de israelieni – mai mult de 42% din populația totală – au primit o a treia doză de vaccin COVID. Aproape 67% din populația totală a primit cel puțin o lovitură.
Merkel, “foarte îngrijorată” de intensificarea epidemiei în Germania
Cancelarul în exercițiu Angela Merkel își exprimă “îngrijorarea” față de o intensificare a epidemiei COVID-19 în Germania și avertizează împotriva unei “anumte nepăsări”, în contextul în care campania de vaccinare bate pasul pe loc. Evoluția actuală în spitale și cu privire la numărul morților din cauza COVID-19 “mă îngrijorează foarte mult”, declară cancelarul ediției de duminică a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Ea apără faptul că nu a impus vaccinarea obligatorie, însă se declară “foarte întristată” de faptul că “două, trei milioane de germani în vârstă de peste 60 de ani nu s-au vaccinat încă”. “Acest lucru ar putea face o diferență pentru aceste persoane și pentru întreaga societate”, apreciază Merkel.
Infectările cu noul coronavrus au început să crească din nou în Germania odată cu venirea toamnei.
Institutul Robert Koch (RKI) a înregistrat sâmbătă 21.543 de îmbolnăviri în 24 de ore și 90 de morți din cauza COVID-19. Incidența bolii a crescut la 145,1 la 100.000 de locuitori în decurs de o săptămână, de la 100,00 în urmă cu șapte zile.
Campania de vaccinare bate pasul pe loc, iar potrivit RKI, 55,5 de milioane de germani au fost complet vaccinați împotriva noului coronavirus, reprezentând 66,7% din populație.
Angajați din sănătate au anunțat în ultimele zile un nou aflux de bolnavi de COVID-19 la spitale - majoritatea persoane nevaccinate.
Potrivit președintelui Societății Spitalelor Germane Gerald Gass, spitalizările bolnavilor de COVID-19 au crescut cu 40% în decurs de o săptămână.
La terapie intensivă, numărul bolnavilor de COVID-19 a crescut cu 19%.
“Dacă această evoluție continuă, vom avea în curând 3.000 de bolnavi la terapie intensivă”, a avertizat el recent, iar acest lucru va antrena “restricții cu privire la funcționarea normală” a instituțiilor spitalicești, precum o amânare a operațiilor programate.
Potrivit unui sondaj realizat de Forsa, comandat de către Ministerul Sănătății și publicat joi, o convingere a persoanelor reticente față de vaccinare nu este ușoară. Astfel, 65% dntre persoanele nevaccinate intervievate au declarat că nu vor “în niciun caz” să se vaccineze, iar 23% se declară “puțin dispuse”. De asemenea, 89% dintre persoanele nevaccinate declară că pericolul saturării secțiilor de terapie intensivă din spitale nu are nicio influență asupra dispoziției lor de a se vaccina.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
