Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cu ce s-a ales România în urma acordului istoric de la Bruxelles

Ziarul de Vrancea
19 iul 2020 908 vizualizări

După patru zile și patru nopți cu negocieri tensionate, liderii europeni au bătut palma pe un plan de redresare economică fără precedent pentru UE n granturile destinate repornirii economice sunt mai mici decât cele propuse inițial de Germania și Franța n România s-a “pricopsit” cu circa 80 miliarde de euro, din care aproximativ 63,2 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Șefii de state și de guverne ale țărilor membre Uniunii Europene au căzut de acord marți dimineață asupra planului prin care sunt împrumutați 750 de miliarde de euro ca răspuns la pandemia care a ucis 135.000 de oameni în Blocul Comunitar și a afectat economia pe continent. Fondul de relansare economică a UE, compus din granturi în valoare de 390 de miliarde de euro și împrumuturi de 360 miliarde de euro, se adaugă bugetului pentru următorii șapte ani, Cadrul Financiar Multianual, de 1.074 de miliarde de euro, pentru care, de asemenea, liderii au ajuns la un acord comun. Astfel, pachetul financiar este de 1.820 de miliarde de euro. Înțelegerea a fost încheiată marți, la ora locală 05.30. La conferința de presă care a urmat, Michel a spus: „Am reușit! Europa este puternică! Europa este unită”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat ieri dimineață, după ce liderii UE au ajuns la un acord, că România a obținut fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro. “Iată că, după discuții foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere, am obținut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare”, a anunțat președintele. Această sumă de 80 de miliarde de euro va fi folosită pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice, dar o parte semnificativă din acești bani vor fi folosiți pentru relansare, pentru revigorare economică, a precizat șeful statului.

Cele cinci puncte slabe ale acordului

Acordul încheiat ieri pentru un plan european de relansare finanțat pentru prima dată prin emiterea de datorie comună reprezintă o turnură istorică, dar el rămâne prea modest în unele aspecte, potrivit unor analiști citați de AFP. Aceștia sesizează cel puțin cinci imperfecțiuni ale acordului. Mai întâi, suma subvențiilor de care vor beneficia țările cele mai afectate de pandemie, precum Italia și Spania. Propunerea de dinaintea summitului prevedea un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărțit în 500 de miliarde subvenții și 250 de miliarde împrumuturi. Dar în fața opoziției grupului așa-numit al “frugalilor” - Austria, Olanda, Danemarca, Suedia, cărora li s-a alăturat și Finlanda - suma subvențiilor a fost diminuată la 390 de miliarde de euro. Un alt doilea punct slab al acordului este controlul modului în care beneficiarii vor cheltui banii alocați. Pentru a elimina reticențele frugalilor, care consideră că țările din Sud sunt prea risipitoare, a fost enunțat un mecanism. Acesta permite uneia sau mai multor state membre care consideră că nu sunt îndeplinite obiectivele fixate în cadrul programelor de reformă cerute în schimbul accesării acestor fonduri să solicite studierea dosarului la un summit european. Este un mecanism “destul de complex”, notează Marta Pilati, care se teme că aceste analize vor dura prea mult timp, iar Anne-Laure Delatte, consilieră la centrul de studii CEPII, crede că “vom deveni și mai dependenți de calendarul alegerilor naționale”. De pildă, lideri cum ar fi olandezul Mark Rutte, care anul viitor se va confrunta cu un scrutin complicat, ar putea să se arate foarte duri în astfel de situații. Un subiect discutat la summit a fost și condiționarea accesării fondurilor europene de statul de drept, iar Ungaria și Polonia au dus o mare bătălie pentru a atenua dispozițiile pe această temă. Mecanismul convenit “rămâne prea vag” pentru a fi descurajator, potrivit co-liderului Verzilor din Parlamentul European, Philippe Lamberts. În al patrulea rând, cei 27 de șefi de stat sau de guvern au ratat ocazia de a moderniza modul în care sunt cheltuite fondurile europene. Pentru a ajunge la un acord, programele destinate inovației, economiei digitale și mediului au scăzut în anvergură.“Euforicii zilei vor deveni cu siguranță mai discreți atunci când vor trebui să explice reducerile substanțiale de fonduri pentru politica agricolă, ErasmusÂ, precum și programele de cercetare și cvasi-abandonarea ambițiilor privind securitatea și apărarea”, remarcă eurodeputatul francez Arnaud Danjean, din grupul PPE. În fine, în fața rezistenței frugalilor, care consideră că plătesc contribuții prea mari la bugetul UE, liderii europeni au acceptat mărirea semnificativă a rabaturilor de care aceste țări deja beneficiau. “Dintr-odată, celelalte țări vor trebui să bage mai adânc mâna în buzunar”, avertizează Marta Pilati.

Macron și Merkel salută o zi “istorică” pentru UE

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au salutat, într-o conferință de presă comună, la Bruxelles, o zi “istorică” pentru Uniunea Europeană. Europa “poate arăta în continuare ca acționează împreună”, a declarat Macron. “Aceasta este o schimbare istorică a Europei noastre și a zonei euro”, a subliniat el. “Am depășit o etapă majoră”, și-a exprimat satisfacția Merkel. “În două luni, am reușit să construim un consens pentru ca acest plan de relansare fără precedent să devină o decizie și, astfel, realitate”, a subliniat ea. Merkel s-a declarat “foarte ușurată” de faptul că, în urma acestor negocieri dificile, UE a arătat că “poate încă acționa împreună”. Este vorba despre “un semnal important în afara Europei”, “un răspuns la cea mai mare criză a UE de la înființarea sa”, a subliniat cancelarul.

Câte împrumuturi și câte fonduri nerambursabile primim

România va primi în total 79,9 miliarde euro prin cele două mari instrumente agreate ieri dimineață de Consiliul European (Bugetul multianual pe 7 ani, plus Fondul de realnsare numit Next Generation EU). Totalul de 79,9 miliarde de euro este defalcat astfel, potrivit surselor europene consultate de site-ul G4Media.ro: 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021- 2027 și 33,5 miliarde euro din NextGenerationEU (fondul pentru relansare economică). Din aceștia, granturi nerambursabile vor fi 16,8 miliarde de euro, iar împrumuturile rambursabile vor fi de 16,7 miliarde euro.

Mai departe, în ce privește cele 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual, acestea sunt defalcate astfel:

În ceea ce privește cele 33,5 miliarde euro din NextGenerationEU, fondurile vor fi defalcate astfel:

Constituirea fondului NextGenerationEU este o premieră în istoria UE, pentru că se va baza pe împrumuturi făcute de Comisia Europeană în numele întregii Uniuni, la dobânzi mult mai bune decât ar fi putut atrage majoritatea statelor membre de pe piețele financiare.

Vastă operațiune împotriva mafiei calabreze 'Ndrangheta în Italia și Eleveția

Garda Financiară italiană (GDF) a anunțat ieri o vastă operațiune împotriva mafiei în Italia și Elveția, în cadrul căreia au fost arestate 75 de persoane și au fost sechestrate bunuri în valoare de 159 de milioane de euro. “Șaptezeci și cinci de persoane au fost arestate simultan în Italia și Elveția, acuzate de infracțiuni grave între care asociere mafiotă, asociere în vederea traficului internațional de stupefiante, spălare de bani, corupție”, a anunțat într-un comunicat GDF. Garda nu a precizat repartizarea geografică a acestor arestări, însă a dat asigurări că, din partea italiană, la operațiune au participat 700 de oameni. Potrivit parchetului elvețian, percheziții au fost efectuate în cantoanele Aargau, Solothurn, Zug și Ticino, în cursul cărora s-a confiscat armament și muniție. Ancheta penală elvețiană vizează șase persoane, majoritatea rezidenți în Elveția, și vizează un presupus trafic cu bani falși și armament. Poliția italiană a precizat că această operațiune viza membri ai 'Ndrangheta, mafia calabreză. “Dacă mai există cineva care crede că 'Ndrangheta este doar o problemă italiană, această operațiune demonstrează contrariul”, a comentat președintele Comisiei parlamentare antimafia Nicola Morra. 'Ndrangheta este reputată prin faptul că a devenit cea mai importantă mafie italiană, devansând Cosa Nostra siciliană și Camorra napolitană prin trafic cu cocaină provenind din America Latină. Bazată pe o strctură puternic familială, 'Ndrangheta a apărut în Calabria, în sudul extrem al Italiei, însă a devenit influentă în nord și în alte regiuni ale lumii. Potrivit unor experți, 'Ndrangheta este singura mafie prezentă pe toate continentele.

Atacatorul care a ucis fiul unei judecătoare din SUA, un procesoman anti-feminist

Bărbatul care a atacat duminică familia unei judecătoare federale din SUA era cunoscut pentru procesele intentate și pierdute împotriva feminismului, transmite dpa. Roy Den Hollander s-a costumat în șofer-curier de la firma FedEx și a sunat la ușa locuinței judecătoarei Esther Salas din New Brunswick, statul New Jersey. El l-a împușcat mortal pe cel care i-a deschis - Daniel Anderl, student în vârstă de 20 de ani, fiul magistratei. Soțul acesteia, avocatul Mark Anderl, fost procuror, a fost și el rănit. Salas a scăpat nevătămată. Hollander, în vârstă de 72 de ani, s-a sinucis ulterior prin împușcare, în apropiere de Liberty, în statul New York. El atrăsese atenția presei din 2007 pentru procesele intentate în numele “drepturilor bărbaților” - printre altele, împotriva organizării de seri exclusiv pentru cliente în cluburi pentru femei, sau Universității Columbia, pentru programul de studii feministe. În interviuri, el își proclama deschis misoginia. “Dacă mă dau la o tânără într-un club - și nu la o femeie mai matură, fiindcă acestea nu arată la fel de bine - iar ea știe ce vârstă am, nu pot exploata capacitatea ei infinită de a se iluziona că sunt mai tânăr”, explica el în 2013 publicației New York Daily News de ce nu spune câți ani are. În același an, el declara: “încep să cred că e vremea pentru dreptate făcută de justițiari - pentru nesupunere civică” și amenința că ar putea “face figura cu Carrie Nation” la cluburile pentru femei. Carrie Nation, decedată în 1911, a fost o militantă radicală pentru interzicerea consumului de alcool, care ataca și distrugea barurile cu o secure. Hollander avea și un site de internet în care vitupera împotriva “feminazismului”; el publicase acolo o diatribă la adresa unei rusoaice cu care se căsătorise în 2000. Ulterior, el a dat-o în judecată susținând că aceasta s-a angajat la un club de striptease și că s-a folosit de el doar pentru a obține cetățenia americană.

“Cei 101 grizonați” împotriva lui Erdogan

O sută de intelectuali turci, printre care și scriitorul Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, au cerut ieri opoziției să dea dovadă de mai multă unitate în fața a ceea ce ei au numit opresiunea Partidului Justiție și Dezvoltare (AKP, islamist), aflat la guvernare în Turcia. Într-o scrisoare trimisă mass media, acești intelectuali, care s-au autointitulat “Cei 101 grizonați”, pledează pentru depășirea diferendelor în interiorul opoziției și formarea unei alianțe împotriva problemelor de politică internă și externă ale țării, cerând totodată tineretului turc să pună capăt guvernării “nedrepte și opresive” exercitate de președintele Recep Tayyip Erdogan. “Ne-au divizat. S-a creat discordie între noi, între persoanele religioase și cele laice, între dreapta și stânga, între turci și kurzi. Trebuie să spunem «ajunge» cu această tendință”, scriu intelectualii menționați în scrisoarea lor. Ei avertizează totodată că “ultimele fărâme de democrație au fost șterse pe fondul unei atmosfere arbitrare și opresive” și semnalează drept una dintre principalele probleme reforma constituțională din 2017, când s-a trecut de la un sistem parlamentar la unul prezidențial, în cadrul căruia Erdogan deține o putere enormă. Scrisoarea a fost semnată de academicieni și membri ai societății civile precum muzicianul Zulfi Livaneli, activista Rakel Dink, soția jurnalistului de origine armeană Hrant Dink, asasinat în 2007, și fostul judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, Riza Turmen. Inițiativa s-a bucurat și de sprijinul principalelor mass media de opoziție din țară.

O adolescentă din Afganistan a ucis talibanii care i-au omorât părinții

O adolescentă din Afganistan a ucis doi talibani și a rănit alți câțiva pentru a-și răzbuna părinții omorâți de insurgenți în fața casei familiei, au anunțat oficiali locali citați de AFP. Incidentul a avut loc săptămâna trecută când insurgenții au pătruns în casa lui Qamar Gul, adolescenta a cărui tată a fost șeful satului din provincia Ghor din centrul Afganistanului. Talibanii îl căutau pe tatăl fetei deoarece acesta susținea forțele guvernamentale, potrivit șefului poliției locale. Insurgenții l-au târât pe bărbat afară din casă iar când soția acestuia a opus rezistență i-au împușcat pe amândoi în fața locuinței familiei. „Qamar Gul, care era în casă, a luat apoi o mitralieră care aparținea familiei. I-a ucis pe cei doi talibani care i-au împușcat părinții și a rănit alți câțiva”, a relatat șeful poliției. Adolescenta are între 14 și 16 ani, fiind comun pentru mulți afgani să nu își cunoască vârsta exactă, potrivit AFP. Alți talibani au apărut ulterior să atace casa dar sătenii și milițiile pro-guvernamentale au reușit să îi alunge fără un schimb de focuri. Adolescenta și fratele mai mic al acesteia au fost escortați ulterior într-o locație sigură de către forțele de securitate afgane, a anunțat un purtător de cuvânt al guvernatorului provinciei. Afganii au salutat actul „eroic” al fetei pe platformele social media, o fotografie a acesteia cu mitraliera în poală viralizându-se pe Twitter și Facebook.

Cum a plătit Olanda salariile a doi teroriști palestineni

Statul olandez a plătit o parte din salariile a doi teroriști implicați în uciderea Rinei Shnerb, în ​​vârstă de 17 ani, după cum au admis ieri în Parlament ministrul olandez de externe Stef Blok și ministrul dezvoltării, Sigrid Kaag. Ucigașii sunt membri ai Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei, un grup desemnat ca terorist în UE, și angajați ai Comitetului Palestinei pentru Lucrări Agricole (UAWC), căruia Olanda i-a alocat aproape 20 de milioane de dolari pentru perioada 2013 – 2021. Salariile lor au fost plătite parțial de fonduri olandeze care acoperă cheltuielile generale ale UAWC, deși teroriștii nu au fost direct implicați în programul de gestionare a terenurilor și a apei sponsorizat de Olanda. Statul batav a anunțat ieri că își suspendă donațiile către UAWC pentru o perioadă nedeterminată, în așteptarea unei anchete. Cei doi miniștri au precizat că Olanda nu avea informații despre legăturile UAWC cu grupurile teroriste, deși mai multe ONG-uri au avertizat Haga în această privință încă din luna mai. Teroriștii care lucrează pentru UAWC au ucis-o pe Rina Shnerb pe 23 august 2019, într-un atac cu bombă, rănindu-l și pe tatăl ei, rabinul Eitan Shnerb și pe fratele ei Dvir. Samer Arbid era contabil pentru UAWC la momentul arestării sale din 2019. În octombrie, a fost inculpat pentru 21 de acuzații, în calitate de comandant al celulei teroriste PFLP care a pregătit și a detonat bomba care a ucis-o pe Rina Shnerb. Abdul Razeq Farraj a fost directorul de finanțe și administrație al UAWC și a fost pus sub acuzare pentru patru acuzații legate de implicarea în atentat. De precizat că și alte state figurează printre sponsorii UAWC, printre care Italia și Spania.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.