MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Câte rachete moderne mai are Rusia?
Stocurile rusești de rachete au fost în mod clar subestimate, spun cercetătorii de la un prestigios institut n totuși, potrivit experților occidentali, rezerva rusă ar fi totuși aproape de punctul zero
Atacurile de la începutul săptămânii asupra orașelor ucrainene au surprins prin amploarea lor și se pune problema dacă Putin va putea desfășura și alte operațiuni de același tip, potrivit Le Monde. Deși era de așteptat un răspuns rusesc după atacul asupra podului Kerci, acest val de rachete îngrijorează prin amploarea sa.
În 2019, cercetătorii de la institutul suedez FOI, ale cărui studii de zece ani asupra armatei ruse sunt de referință, estimau la circa 1300 stocul Federației Ruse de rachete balistice și de croazieră moderne (Iskander, Totchka-U, Kh-101, Kh-555, Kalibr etc.). Cu toate acestea, rușii au tras aproape 3.000 de rachete în Ucraina din februarie și până acum.
„Stocurile rusești au fost în mod clar subestimate”, declară Vincent Tourret, cercetător la Fundația pentru Cercetare Strategică, dar atrage atenția că luarea în considerare a tirurilor de rachete non-balistice (Grad, Smerch etc.) poate distorsiona parțial cifrele.
Este dificil, în aceste condiții, să știm dacă Vladimir Putin are mijloacele de a efectua alte atacuri de aceeași amploare, după cum se teme guvernul ucrainean. „Stocul rusesc de rachete de croazieră moderne este în curs de epuizare, dar nu se pot da cifre exacte. Mai ales că există probabil o limită pe care armata rusă nu o va depăși, pentru a menține o cantitate acceptabilă în rezervă pentru cazul unui conflict militar împotriva NATO”, a declarat Dimitri Minic, specialist în Rusia la Institutul francez pentru Relații Internaționale.
Moscova trebuie, de asemenea, să-și păstreze forța de descurajare nucleară, care se bazează pe rachetele Kalibr, Iskander și Kh-101.
Poate înlocui rachetele trase
Folosirea de către Moscova a rachetelor trase de bateriile antiaeriene S-300 sau S-400 pentru a efectua lovituri la sol, așa cum s-a văzut în ultimele săptămâni în Ucraina, ar fi revelatoare în acest sens. „Există o utilizare nefiresc de frecventă a unui număr de rachete sol-aer sau de rachete antinavă, uneori chiar învechite, care sunt trimise către ținte terestre. Aceasta înseamnă că stocurile lor de rachete avansate au fost în mare măsură consumate”, mai spune Vincent Tourret.
Rusia are mijloacele necesare pentru a înlocui rachetele pe care le folosește în Ucraina. Potrivit Institutului FOI, Moscova avea înainte de război o capacitate anuală de producție de 120 până la 200 de așa-numite rachete „tactico-operative”. Dar acest ritm este, fără îndoială, afectat acum de sancțiunile occidentale.
„În cele din urmă, rachetele de croazieră rusești vor fi mai puțin eficiente, mai puțin inteligente, deoarece componentele esențiale ale armelor de nouă generație vor fi greu, dacă nu imposibil, de accesat. Asta dacă nu cumva Rusia și parteneri precum China reușesc să dezvolte astfel de componente sofisticate”, subliniază Dimitri Minic.
Între timp, Ucraina cere noi sisteme de apărare aeriană aliaților săi occidentali, ca să poată intercepta proiectilele rusești înainte ca acestea să-și atingă ținta.
Potrivit lui Volodimir Zelenski, 43 din cele 84 de rachete lansate de Moscova în ultimele două zile au fost distruse în zbor, precum și 13 drone din 24. Sunt multe, spun analiștii, dar nu este suficient în opinia armatei ucrainene.
Sprijinul german a sosit: IRIS-T
Germania a predat Ucrainei primul dintre cele patru sisteme de apărare aeriană Iris-T promise, iar predarea a avut loc marți în apropierea graniței polono-ucrainene.
Potrivit guvernului federal, arma este cel mai modern sistem de apărare antiaeriană din Germania, fiind dezvoltată de compania germană Diehl Defence. Rachetele antiaeriene pot lovi ținte la o înălțime de până la 20 de kilometri și la 40 de kilometri distanță. Raza lor de acțiune este astfel semnificativ mai mare decât, de exemplu, a rachetelor antiaeriene lansate de umăr, cum ar fi rachetele antiaeriene Stinger, furnizate de asemenea de Germania Ucrainei.
Fiecare sistem costă 140 de milioane de euro.
Orban îl critică pe Biden că l-a numit pe Putin criminal de război. “Trump o să facă pace”
Premierul Viktor Orban a declarat că este „în favoarea încetării imediate a focului și a negocierilor de pace imediate” în cazul războiului din Ucraina. Șeful cabinetului de la Budapesta a declarat că președintele american, Joe Biden, a mers prea departe atunci când l-a numit pe Vladimir Putin criminal de război sau criminal în masă, speranța pentru pace, în opinia sa, fiind fostul președinte Donald Trump, transmite Hirado.hu. Viktor Orban a vorbit în cadrul unui eveniment consacrat războiului din Ucraina și crizei energetice internaționale, organizat de revista de afaceri publice Cicero și cotidianul Berliner Zeitung, intitulat „Furtună deasupra Europei”.
În ceea ce privește conflictul din Ucraina, premierul ungar a declarat că în primul rând are în vedere interesele Ungariei, iar țara se află în sfera de influență directă a războiului din Ucraina, motiv pentru care are un puternic sentiment de amenințare. Acesta a explicat că, în timp ce Ungaria face tot ce este posibil în vederea păcii, nu este dispusă să îi sprijine pe ucraineni, în așa fel încât, în același timp, să-i distrugă pe maghiari.
Politicianul consideră că dezbaterea internațională se concentrează prea mult asupra lui Putin. Acesta a adăugat că nu este deloc interesat de Putin. „Ceea ce mă interesează este Ungaria și Europa, și care sunt consecințele războiului asupra noastră”.
În opinia sa, resursele sunt esența războiului și, în timp ce Rusia are resurse aproape nelimitate în ceea ce privește energia, militarii și forța umană, Ucraina are suficiente resurse doar pentru că este ajutată de Occident și de Statele Unite.
Șeful cabinetului de la Budapesta a declarat că președintele SUA, Joe Biden, a mers prea departe atunci când l-a numit pe Vladimir Putin, printre altele, criminal de război sau criminal în masă. Speranța pentru pace, în opinia sa, este fostul președinte american, Donald Trump.
Moldovenii, sfătuiți să economisească energia electrică dimineața și seara
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, îndeamnă cetățenii să economisească energia electrică, „mai ales între orele 07:00 – 10:00 și 18:00 – 23:00”, pentru că asta va permite „să avem energie electrică fără a fi nevoiți să intervenim în activitățile zilnice”, transmite Ziarul de Gardă.
Apelul ministrului a fost lansat marți, 11 octombrie, după ce Ucraina a anunțat că oprește livrarea de energie electrică către Europa, iar Republica Moldova a început să primească integral energie electrică de la MGRES (Centrala termoelectrică de la Cuciurgan). „Astăzi vin cu o rugăminte foarte mare la voi – să ne străduim să economisim energia electrică în următoarea perioadă, mai ales între orele 07:00 – 10:00 și 18:00 – 23:00.
De ce este atât de important? Pentru că economisirea ne va permite să avem energie electrică fără a fi nevoiți să intervenim în activitățile zilnice. Acest lucru este esențial până găsim soluții potrivite sub aspect financiar.
Atât timp cât Ucraina este nevoită să oprească livrarea de energie electrică, iar noi suntem nevoiți să folosim economiile de gaze pentru a primi necesarul de energie de la MGRES, este esențial ca noi toți să economisim cât de mult putem”, a scris Andrei Spînu pe rețelele de socializare.
FSB a arestat opt suspecți în ancheta cu privire la explozia de pe podul din Crimeea
Serviciile de securitate ruse FSB anunță miercuri că au arestat opt persoane pe care le suspectează de faptul că au participat la organizarea atacului cu exploziv de sâmbătă de la podul care leagă Peninsula ucraineană Crimeea, anexată, și Rusia și că au dejucat două tentative de atentat în apropiere de Moscova și Brinansk, relatează AFP.
FSB anunță într-un comunicat că cinci ruși și “trei cetățeni ucraineni și armeni” au fost arestați, fără să facă alte precizări cu privie la naționalitatea exactă a acest trei ultimi suspecți. “Dispozitivul exploziv a fost ascuns în 22 de paleți de role de folie plastic cu o greutate totală de 22.770 de kilograme”, precizează FSB.
Biden: “Cred că îl pot învinge din nou pe Trump”
Președintele american Joi Biden a declarat, marți, la CNN că va lua o decizie cu privire la o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2024 după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie.
“Cred că îl pot învinge din nou pe Donald Trump”, a declarat, președintele american, repetând că nu a luat încă o decizie finală cu privire la o candidatură la alegerile prezidențiale din 2024.
Întrebat despre vârsta sa, cel mai în vârstă președinte ales vreodată în Statele Unite, care va împlini anul acesta 80 de ani, s-a apărat: “Cred că pot face treaba asta. Numiți-mi un singur președinte din istoria recentă care să fi făcut atât de mult cât am făcut eu în primii doi ani”.
Joe Biden, care a spus întotdeauna că vrea să candideze pentru un nou mandat, și-a temperat în ultimele săptămâni declarațiile pe această temă.
El a explicat, recent, într-un alt interviu, că intenționa cu siguranță să candideze pentru un al doilea mandat, dar că nu a luat o decizie finală.
Democratul a subliniat în repetate rânduri că este convins că poate câștiga din nou alegerile dacă se va confrunta cu fostul președinte republican Donald Trump.
Aflat la coada sondajelor înainte de vară, Joe Biden a cunoscut o ușoară revenire în popularitate în ultimele luni.
A murit actrița Angela Lansbury, starul serialului “Verdict crimă”
Actrița Angela Lansbury, starul serialului polițist american “Verdict crimă”, a murit la vârsta de 96 de ani. Actrița Angela Lansbury a murit în somn, cu doar 5 zile înainte de a împlini 97 de ani, potrivit comunicatului transmis de familia acesteia.
Angela Lansbury a avut o carieră de opt decenii, timp în care a jucat în numeroase seriale și filme de succes. Starul serialului “Verdict crimă” a fost unul dintre actorii celebri ai Epocii de Aur a cinematografiei de la Hollywood.
Angela Lansbury a fost de trei ori nominalizată la Oscar, pentru rolurile din filmele “Lumina de gaz”, “Portretul lui Dorian Grey” și “Candidatul manciurian”, și a fost recompensată cu un Oscar onorific în 2014.
Mai mult decât atât celebra actriță a câștigat șase Globuri de Aur și a primit 15 nominalizări la premiile Primetime Emmy, potrivit BBC.
Cel mai populat stat din Mexic a aprobat căsătoriile între persoane de același sex
Congresul statului mexican cu cel mai mare număr de locuitori, Mexic, a votat marți pentru legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, devenind al 29-lea dintre cele 32 de state ale Mexicului care a adoptat o astfel de legislație, relatează miercuri Reuters.
“Căsătoria egală este o instituție publică, în care două persoane decid în mod liber să-și împartă viața”, a anunțat Congresul într-un mesaj pe Twitter, după ce parlamentarii au adoptat proiectul de lege cu 50 de voturi pentru și 16 împotrivă. Statul Mexic, care se învecinează cu capitala țării, este cel mai populat stat mexican, unde trăiesc aproximativ 17 milioane de locuitori - de aproape cinci ori mai mult decât populația Uruguay-ului.
Votul din Congresul statului Mexic are loc după legalizarea recentă a căsătoriilor între persoane de același sex în statele Sonora și Sinaloa.
Mexico City a fost prima zonă a țării care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex în 2009, iar anul următor Argentina a devenit prima țară din America Latină care le-a legalizat la nivel național.
Căsătoria între persoane de același sex rămâne ilegală sau nu este recunoscută în Paraguay, Bolivia, Peru,Venezuela, cea mai mare parte a Americii Centrale și regiuni din Caraibe.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
