MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Arestări în Rusia înaintea manifestațiilor în susținerea lui Navalnîi
Un tribunal urmează să decidă dacă va clasifica drept „extremiste” organizațiile care îl sprijină pe opozant, ceea ce s-ar traduce prin pedepse mai dure pentru susținătorii acestuia
Poliția rusă a percheziționat ieri sedii ale opoziției cu legături cu opozantul politic rus Aleksei Navalnîi la Sankt Petersburg și a arestat mai mulți aliați ai activistului anticorupție, inclusiv pe purtătoarea de cuvânt a acestuia, Kira Iarmîș, înaintea unor manifestații în susținerea sa. Avocatul Vladimir Voronin a anunțat pe Twitter că polițiști au arestat-o pe Liubov Sobol, o reprezentantă a mișcării lui Navalnîi, care se află în greva foamei și spitalizat într-o colonie penitenciară. “Polițiștii au lansat un plan de interceptare și au scos-o pe Liubov Sobol dintr-un taxi. Ea spune că a fost arestată de mulți polițiști în uniformă. Nu știm unde o duc”, a scris el.
O purtătoare de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Iarmîș, a fost arestată în fața imobilului în care locuiește, a anunțat pe Twitter o avocată, Veronika Poliakova, într-un mesaj postat pe contul lui Iarmîș.
Potrivit ONG-ului OVD-Info, percheziții au avut loc marți și miercuri în cel puțin 20 de orașe, inclusiv la Sankt Petersburg, al doilea cel mai important oraș din țară, unde au loc de obicei cele mai mari manifestații ale opoziții, după cele de la Moscova.
„Ei cred că izolând «liderii» nu vor avea loc proteste”
Un tribunal de la Moscova urmează să înceapă săptămâna viitoare să examineze o cerere a parchetului vizând clasarea drept “extremiste” a organizațiilor care au legături cu Navalnîi, iar membrii acestora riscă astfel pedepse dure cu închisoarea. Aleksei Navalnîi a fost transferat luni la o unitate carcerală spitalicească în regiunea Vladimir, unde se află Colonia penitenciară numărul 2 de la pokrov, unde a fost încarcerat din martie.
Apropiați ai lui Navalnîi, aflat în greva foamei în închisoare pentru a denunța lipsa la un medic și tratamentul din detenție, au avertizat în weekend că opozantul poate muri oricând.
Echipa sa a anunțat că manifestații au avut loc ieri în peste 100 de localități, inclusiv într-o piață, la Moscova. Guvernul rus a avertizat că el consideră aceste amnifestații drept ilegale. Manifestații anterioare au fost reprimate dur.
Potrivit OVD-Info, cel puțin zece activiști au fost arestați în mai multe regiuni rusești înainte de manifestațiile de miercuri. Poliția a percheziționat sedii ale unor susținători ai lui Navalnîi la Sankt Petersburg, Krasnoiarsk și Ekaterinburg. La Sankt Petersburg a fost percheziționat, de asemenea, apartamentul unui jurnmalist.
“Ca de obicei, ei cred că izolând «liderii» nu vor avea loc proteste”, declară Leonid Volkov, un apropiat al lui Navalnîi. “Dar asta nu merge”, apreciză el.
“În prezent, în toată Rusia, ei arestează presupuși manifesatanți. Asta este represiune. Acest lucru nu poate fi acceptat. Trebuie să luptăm împotriva acestui obscurantism”, îndeamnă într-un mesaj postat pe Twitter alt aliat al lui Navalnîi, Ruslan Șavedinov. Gruparea de opoziție Open Rusia a anunțat că opt persoane au fost arestate în orașul Magadan, în estul extrem.
Putin, care nu a pronunțat niciodată în mod public numele lui Aleksei Navalnîi, a anunțat că discursul său în fața Camerelor reunite ale Parlamentului se concentrează asupra unor proiecte vizând o stimulare a creșterii economice, afectată de sancțiuni occidentale, prăbușirea cursului petrolului și pandemia COVID-19.
Derek Chauvin, găsit vinovat pentru toate capetele de acuzare
n pentru cele trei capete de acuzare legate de uciderea lui George Floyd, polițistul riscă până 40, 25, respectiv 10 ani de închisoare
Derek Chauvin, fostul polițist din Minneapolis acuzat că l-a ucis anul trecut pe George Floyd, a fost găsit vinovat pentru toate capetele de acuzare. Juriul a ajuns la o decizie, după trei săptămâni de audieri și după mai puțin de o zi de deliberări. Chauvin a fost încătușat și preluat de Biroul Șerifului din Hennepin, urmând ca în termen de opt săptămâni să fie condamnat. Familia lui Floyd a dat publicității un comunicat în care afirmă că decizia este importantă pentru întreaga țară și chiar pentru întreaga lume și că Justiția pentru America oamenilor de culoare este justiție pentru întreaga Americă. “Dar lucrurile nu se termină aici.Nu am uitat că și ceilalți trei polițiști responsabili pentru moartea lui George Floyd trebuie să dea socoteală pentru faptele lor”, a transmis familia lui Floyd.
Cei 12 jurați l-au găsit vinovat de crimă de gradul doi, crimă de gradul trei și omor prin imprudență în legătură cu moartea lui George Floyd, în mai 2020.
Pedeapsa maximă pe care o poate primi pentru crimă de gradul doi este de 40 de ani de închisoare, pentru celelalte fapte pedepsele fiind de până la 25, respectiv 10 ani. Verdictul a fost primit cu urale de mulțimea adunată în fața clădirii în care s-a desfășurat procesul, oamenii scandând “Justiție” și “Black Lives Matter”.
„Un copil a înțeles, când o fată de 9 ani a spus «Dă-te jos de pe el»“,
Acuzarea a spus juraților că Chauvin l-a ucis pe Floyd, pe 25 mai 2020, iar apărarea a susținut că el a urmat corect antrenamentul polițienesc.
Luni, au fost susținute pledoariile finale în procesul care a durat trei săptămâni. Avocatul lui Chauvin, Eric Nelson, a spus despre clientul lui că a făcut ce „orice polițist rațional” ar fi făcut în situația „dinamică” și „fluidă” care implica un bărbat masiv care se confrunta cu trei ofițeri. Nelson a mai spus că Floyd era sub influența unei cantități „semnificative” de droguri, iar corpul reacționează la opioide mai ales în cazul unei persoane care a fost diagnosticată cu hipertensiune. Avocatul a mai susținut că Chauvin este puțin probabil să fi încălcat regulile de folosire a forței, fiind conștient că întreaga interacțiune era înregistrată. „Polițiștii știu că sunt înregistrați video”, a adăugat el.
Procurorul Steve Schleicher i-a îndemnat pe jurați să creadă ce văd, făcând referire la înregistrarea care îl arată pe Chauvin stând mai mult de 9 minute cu genunchiul pe pieptul lui Floyd. „Acesta nu era un act polițienesc, a fost crimă”, a spus el. Procurorul Jerry Blackwell a avut ultimul cuvânt luni. El a spus că problema este „atât de simplă, încât un copil o poate înțelege”. „De fapt, un copil a înțeles, când o fată de 9 ani a spus «Dă-te jos de pe el»“, a declarat Blackwell, referindu-se la un copil martor. „Atât de simplu a fost”.
Jurații au analizat cele 45 de mărturii în proces, făcute inclusiv de medici, experți în folosirea forței, polițiști, martori oculari și oameni apropiați lui Floyd.
Derek Chauvin a anunțat joi că refuză să fie audiat în proces și a invocat al Cincilea Amendament al Constituției americane, care îi dă dreptul să nu depună o mărturie prin care să se autoincrimineze.
Dintre cei 12 jurați, șase au fost albi, patru de culoare și doi, multirasiali.
La finalul lunii mai 2020, înregistrarea în care polițistul alb Derek Chauvin îl imobilizează pe George Floyd, bărbat de culoare în vârstă de 46 de ani, care striga „Nu pot respira”, a stârnit în Statele Unite și nu numai un val de proteste față de acțiunile violente ale poliției.
Putin transmite Occidentului să nu “treacă linia roșie” în relațiile cu Rusia
Președintele rus Vladimir Putin le-a transmis ieri rivalilor săi externi să nu “treacă linia roșie” în relațiile cu Rusia, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Occidentul într-o mulțime de dosare. “Sper că nimănui nu-i va veni ideea de a trece linia roșie cu Rusia”, a afirmat președintele rus, avertizându-i pe cei care vor lua “intențiile noastre bune drept slăbiciune”. “Dar noi vom stabili singuri pe unde trece aceasta”, a adăugat Vladimir Putin în discursul său anual către Adunarea Federală (parlamentul bicameral), în aluzie la numeroasele divergențe cu Occidentul, însă fără a specifica despre ce limite este vorba.
El a avertizat Occidentul că va “regreta” orice provocare împotriva intereselor Rusiei și a spus că răspunsul Moscovei va fi unul “rapid și dur”.
În același timp, Putin a denunțat ceea ce el a numit acte nefondate și neprietenoase continue la adresa Rusiei. Pentru unele țări “a devenit un fel de sport să atace Rusie din nimic”, a spus președintele rus. Cu toate acestea, Putin nu a făcut referiri precise la marile dosare asupra cărora Rusia are poziții divergente față de SUA și UE.
“Ne comportăm în ansamblu cu reținere și într-o manieră modestă, adeseori fără să răspundem acțiunilor neprietenoase sau chiar unor grosolănii flagrante”, a afirmat președintele rus în discursul său anual către Duma de Stat (camera inferioară) și Consiliul Federației (camera superioară).
Vorbind în fața celor două camere reunite ale Adunării Federale, Putin a insistat că Moscova s-a străduit dintotdeauna să aibă relații bune cu alte țări și speră că niciun stat străin “nu va trece liniile roșii” în relația cu Rusia.
Putin a denunțat totodată tăcerea Occidentului cu privire la ceea ce el a prezentat ca fiind drept o “tentativă de lovitură de stat” în Belarus, unde președintele Aleksandr Lukașenko a declarat anterior că a dejucat un asasinat împotriva sa. Evocând această “tentativă de organizare a unei lovituri de stat și de asasinare a președintelui belarus”, Putin a spus că în Occident “toată lumea pretinde că nimic nu s-a întâmplat”, adăugând că asupra Belarus se pregătea un atac cibernetic de amploare.
Totuși, președintele rus nu a spus niciun cuvânt despre disidentul Aleksei Navalnîi și nici despre comasarea a zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina sau acuzațiile de spionaj și ingerință în alegerile din SUA ori despre recentul scandal cu Cehia, după ce Praga a acuzat agenți ai Serviciului militar de informații (GRU) de explozia provocată într-un depozit de muniții de pe teritoriul său.
Adolescentă de culoare, ucisă prin împușcare în Ohio
Poliția americană a ucis prin împușcare o adolescentă de culoare la Columbus, în Ohio, în nordul Statelor Unite, în timp ce aceasta părea să atace cu un cuțit altă tânără, cu mai puțin de o oră înainte de condamnarea fostului polițist Derek Chauvin.
Manifestații au izbucnit în oraș după acest incident, care are loc într-o atmosferă de indignare tot mai mare față de brutalitățile poliției și rasism în Statele Unite. Potrivit șefului poliției din oraș, Michael Woods, polițiști au intervenit în urma unui apel de urgență marți după-amiaza, la ora locală 16.30 (23.30, ora României), al unei persoane care se temea de faptul că era atacată cu lovituri de cuțit. Poliția a publicat o parte a înregistrării camerei purtate de către polițistul care a ucis adolescenta. Minora, în vârstă de 16 ani, a fost identificată ca fiind Ma'Khia Bryant, de către serviciile însărcinate cu minori din comitatul Franklin. “Considerăm că este important să împărtășim cu comunitatea, să fim transparenți în acest incident, să le oferim anumite răspunsuri”, a declarat Michael Woods. În imaginile video publicate apar polițiști care sosesc la locul unei cerți, la care asistă câteva persoane. O adolescentă o atacă pe alta cu ceea ce pare să fie un cuțit.
Se aud focuri de armă, iar tânăra se prăbușește la pământ. Polițistul aruncă, apoi, un cuțit departe de adolescentă. Primarul din Columbus Andrew Ginther a denunțat moartea tinerei drept o “situație oribilă și tulburătoare”, a evocat “o zi tragică pentru orașul Columbus” și le-a cerut locutorilor să se roage pentru familia adolescentei. Potrivit primarului, polițistul, al cărui nume nu a fost dezvăluit, “a acționat pentru a proteja altă fată a comunității noastre”. Mama adolescentei ucise, Paula Bryant, a declarat pentru filiala locală a postului CBS că fiica sa era “foarte iubitoare, liniștită” și “apăra pacea”.
Un studiu arată că Tyrannosaurus Rex se deplasa mai încet decât oamenii
Tyrannosaurus Rex a fost un vânător de temut, însă în ceea ce privește viteza de deplasare, el a cutreierat Pământul într-un ritm mai lent decât oamenii, susține un studiu. Pe baza analizelor anatomice, o echipă de cercetători olandezi a calculat viteza normală de deplasare a giganților Tyrannosaurus Rex la aproximativ 1,28 metri pe secundă - echivalentul a 4,6 kilometri pe oră. Prin comparație, viteza medie de deplasare pe jos a oamenilor este de aproximativ 1,34 până la 1,42 metri pe secundă - echivalentul a 4,8 până la 5,1 kilometri pe oră.
Viteza normală de deplasare poate fi determinată, în general, analizând părțile corpului implicate în mers, ritmurile naturale ale respectivelor animale, dată fiind structura lor generală și respectiv necesitatea ca animalele să-și conserve energia, susține echipa lui Pasha van Bijlert de la Universitatea din Amsterdam.
În cazul lui T-Rex, care avea până la 13 metri lungime, o greutate de nouă tone și se deplasa pe două picioare, mersul implica în principal cele două picioare și coada, care se ridica și se cobora odată cu fiecare pas.
Viteza de deplasare determinată la 1,28 metri pe secundă este mai mică decât estimările anterioare, scriu autorii. Cu toate acestea, ei subliniază că aceasta nu era cea mai mare viteză cu care se putea deplasa gigantul, ci viteza de deplasare preferată de T-Rex. Studiile anterioare arătaseră că T-Rex nu ajungea nici măcar la 30 de kilometri pe oră când alerga. Prin comparație, fosta legendă a sprintului Usain Bolt alerga cu o viteză medie de aproape 38 kilometri pe oră pe 100 de metri.
Schimbările climatice, nu pandemia, principala îngrijorare a tinerilor europeni
Principala îngrijorare a tinerilor din Europa o constituie schimbările climatice, chiar și în contextul unei pandemii care a lovit economia mondială și a bulversat viața de zi cu zi peste tot în lume, arată rezultatele unui sondaj de opinie, date publicității ieri.
Aproape jumătate dintre respondenți acestui sondaj, la care au participat peste 22.000 de tineri din 23 de țări europene, au spus că ei consideră încălzirea globală drept cea mai gravă problemă a omenirii. Degradarea mediului a fost plasată pe locul al doilea în topul îngrijorărilor, cu 44% dintre răspunsuri, urmată de răspândirea de boli infecțioase și de sărăcie, cu câte 36% dintre răspunsuri fiecare. Respondenților li s-a cerut să indice cel mult trei probleme.
Sondajul, realizat în mare parte online de institutul Ipsos în octombrie-noiembrie 2020, a relevat că mai mult de opt din zece persoane între 15 și 35 de ani se declară destul de, foarte sau extrem de îngrijorate de schimbările climatice. Doar 3% dintre cei intervievați au spus că nu sunt deloc îngrijorați, în vreme ce 8% au declarat că nu cred în schimbările climatice.
