MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Acord de securitate pe Lună
Șapte state au semnat cu SUA un acord privind explorarea satelitului natural al Terrei n China și Rusia nu se află printre semnatari
Șapte țări - Australia, Canada, Italia, Japonia, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Regatul Unit - au semnat, odată cu apropierea Misiunii Artemis 3, ceea ce numesc “acorduri Artemis” - un text care vrea să încadreze noul val de explorare a Lunii. Nici China și nici Rusia nu fac parte, până în prezent, din aceste acorduri, un lucru care alimentează temeri cu privire la apariția unui “Far West” în spațiu, întrucât marele tratat internațional care reglementează spațiul și care datează din 1967 rămâne vag în problema exploatării resurselor extraterstre. NASA se grăbește să impună un precedent prin crearea unui regim juridic care să autorizeze întreprinderile private să opereze pe alte astre, în mod protejat. Directorul agenției spațiale ruse, Dmitri Rogozin, aprecia luni că programul Artemis cu privire la o întoarcere pe Lună este prea “americanocentric”. Doi astronauți americani - inclusiv o femeie - urmează să pășească pe Lună în 2024, în cadrul Misiunii Artemis 3, iar NASA vrea să asocieze alte țări la construirea unei ministații, care să fie asamblată pe orbita lunii începând din 2023. “Artemis va fi programul internațional de explorare locuită cel mai larg și cel mai divers din istorie, iar acordurile Artemis vor fi vehiculul prin care se va înființa această coaliție mondială unică”, a declarat administratorul NASA Jim Bridenstine. Acordurile prevăd zece principii - precum transparența activităților, interoperabilitatea sistemelor naționale, obligația de a cataloga orice obiect spațial, asistarea unui astronaut aflat în pericol, împărtășirea datelor științifice și buna gestionare a fragmentelor spațiale. Însă textul devine mai controversat prin faptul că prevede posibilitatea înfiiințării unor “zone de securitate” de către țări, cu scopul de a-și proteja activitățile pe corpul celest, de exemplu extragerea unor resurse, precum apa la Polul Sud al Lunei. Tratatul din 1967 interzice orice “însușire națională prin proclamarea suveranității, pe cale de utilizare sau prin orice alt mijloc”. Însă NASA se bazează pe alt articol al tratatului, care interzice orice activitate care ar “cauza o jenă potențial dăunătoare”, cu scopul de a justifica înființarea acestor zone de securitate, reafirmând însă în același timp primatul tratatului.
Olanda legalizează eutanasia pentru copiii cu vârste între 1 și 12 ani
Guvernul olandez urmează să permită eutanasierea copiiilor bolnavi în stadiu terminal cu vârste cuprinse între 1 și 12 ani, informează BBC. Ministrul Sănătății, Hugo de Jonge, a declarat marți că noua lege îi va împiedica pe unii copii să “sufere mult fără rost”. Eutanasierea este legală în Olanda pentru copiii peste 12 ani, însă este nevoie de acordul pacientului și al părinților. Nu există însă clauze prevăzute pentru copiii între 1 și 12 ani aflați în stadiu terminal, subiectul fiind intens dezbătut în ultimele luni în coaliția de guvernare. După ce guvernul a susținut această inițiativa, ministrul Sănătății a declarat că va redacta noi reguli pentru această practică. Hugo de Jonge a pus că un studiu realizat de experți evidențiază nevoia unei schimbări. “Studiul arată că este nevoie de o încheiere activă a vieții în rândul doctorilor și părinților copiiilor bolnavi în stadiu terminal, care suferă foarte tare fără rost și vor muri în viitorul apropiat”, a scris de Jonge într-o scrisoare către parlamentul olandez. Ministrul olandez spune că studiul relevă că între 5 și 10 copii vor fi afectați de inițiativă în fiecare an. Legea curentă nu trebuie schimbată, a spus de Jonge, însă doctorii nu vor mai fi trimiși în judecată dacă realizează o eutanasie aprobată în rândul copiiilor între 1 și 12 ani. La fel ca în cazul copiiilor de peste 12 ani, acordul părinților va fi necesar, iar pacientul trebuie să îndure “o suferință fără sfârșit”. Totodată, procedura trebuie să fie aprobată de cel puțin doi doctori. Noua inițiativă urmează să fie implementată în următoarele luni. Eutanasia și sinuciderea asistată sunt legale în Olanda din 2002, iar Belgia a urmat exemplul țării vecine câteva luni mai târziu, ele fiind primele două țări din lume care au legalizat aceste practici, însă desfășurate sub condiții stricte. În 2014, Belgia a devenit prima țară din lume care a introdus eutanasia voluntară în rândul copiiilor bolnavi în stadiu terminal care au acordul părinților. Olanda a introdus aceeași regulă la scurt timp, însă doar pentru copiii de peste 12 ani.
Președintele partidului neonazist Zori Aurii a fost condamnat la 13 ani închisoare
Liderul partidului neonazist grec Zori Aurii, Nikos Michaloliakos – negaționist și admirator al național-socialismului – a fost condamnat ieri la 13 ani de închisoare cu executare de Curtea penală din Atena, care l-a găsit vinovat de „conducerea unei organizații criminale”, relatează AFP și ANA. Tot la 13 ani de închisoare au mai fost condamnați eurodeputatul Ioannis Lagos, fost membru al Zorilor Aurii, fostul purtător de cuvânt al formațiunii paramilitare, Ilias Kassidiaris, deputatul Hristos Pappas, considerat mâna dreaptă a lui Michaloliakis, precum și alți doi foști deputați, Ilias Panagiotaros și Giorgos Germenis. Fostul ginere al lui Michaloliakis, Artemis Matthaiopoulos, a fost condamnat în ce-l privește la 10 ani, tot pentru participare la conducerea unei organizații criminale. Procuroarea Curții penale din Atena ceruse marți o pedeapsă de 13 ani de închisoare pentru toți șapte. În privința eurodeputatului Ioannis Lagos, Parlamentul European va trebui să-i ridice imunitatea, la solicitarea Greciei, după emiterea mandatului de arestare. Curtea penală din Atena l-a condamnat tot miercuri la închisoare pe viață pe un alt membru al Zorilor Aurii, Giorgos Roupakias, pentru asasinarea rapperului antifascist Pavlos Fyssas, în 2013. La această pedeapsă se adaugă încă 10 ani pentru apartenență la formațiunea neonazistă. Alți membri ai partidului au fost condamnați la pedepse între cinci și șapte ani de închisoare pentru apartenență la o organizație criminală. Luni, Curtea a respins toate circumstanțele atenuante care ar fi putut să ușureze pedepsele cu închisoarea riscate de liderii partidului neonazist. Procesul Zori Aurii este considerat unul dintre cele mai importante din istoria politică a Greciei și a dus progresiv la declinul partidului, a treia forță politică din Grecia în 2015, dar care nu a obținut niciun loc în Parlament la ultimele alegeri legislative din iulie 2019. După cinci ani și jumătate de audieri, Curtea a ajuns săptămâna trecută la verdictul unanim că partidul paramilitar este „organizație criminală”, decizie calificată drept „istorică” de președinta Republicii și de o mare parte a clasei politice din Grecia.
Facebook va bloca reclamele care descurajează oamenii să se vaccineze
Facebook va începe să blocheze reclamele care descurajează în mod explicit oamenii să se vaccineze, potrivit celei mai mari rețele de socializare din lume, care a mai anunțat o nouă campanie de informare pentru vaccinarea împotriva gripei. Reclamele care susțin sau se opun legislației sau politicilor guvernamentale referitoare la vaccinuri, inclusiv pentru un vaccin destinat Covid-19, vor fi permise în continuare, a anunțat compania într-o postare pe blog. Noua politică va fi implementată în următoarele câteva zile. Facebook, care are 2,7 miliarde de utilizatori activi zilnici, a fost presată de parlamentari și de grupuri din domeniul sănătății să combată conținutul anti-vaccinare și dezinformările de pe platforma sa. Compania a afirmat că, deși un vaccin pentru Covid-19 nu va fi disponibil pentru ceva timp, pandemia a scos în evidență importanța unui comportament preventiv în domeniul sănătății. Prevederile anterioare ale Facebook interziceau reclamele care conțineau dezinformări legate de vaccinuri, dar permiteau reclame care se opuneau vaccinurilor, dacă acestea nu conțineau afirmații false. Facebook va începe din această săptămână să direcționeze utilizatorii către informații despre vaccinul pentru gripă și modul în care poate fi obținut, potrivit directorului pentru sănătate al companiei.
Cazul Nalvanâi: UE a căzut de acord asupra sancțiunilor
Uniunea Europeană a convenit să sancționeze șase persoane și o companie din Federația Rusă în urma otrăvirii opozantului rus Aleksei Navalnâi. Acordul a fost înregistrat în cadrul unei întâlniri a ambasadorilor UE la Bruxelles și urmează deciziei de a iniția noi sancțiuni luată luni de miniștrii de externe ai țărilor din blocul comunitar. Sancțiunile ce prevăd înghețarea de active și interdicții de călătorie urmează să fie finalizate printr-o procedură scrisă și ar putea fi implementate în următoarele câteva zile. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat ieri că Federația Rusă va răspunde cu măsuri similare la sancțiunile impuse de UE, potrivit Reuters. Aleksei Navalnâi, critic fervent al președintelui rus Vladimir Putin și proeminent militant anticorupție, și-a pierdut cunoștința într-un zbor intern din Siberia pe 20 august și două zile mai târziu a fost transportat în Germania în comă. Săptămâna trecută, Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a confirmat că Aleksei Navalnâi a fost otrăvit cu agent neurotoxic Noviciok a cărui utilizare este interzisă.
Sprijin record în Scoția pentru independența de Marea Britanie
Sprijinul în favoarea independenței Scoției de Marea Britanie a ajuns la nivelul record de 58% în această provincie, conform unui sondaj Ipsos MORI dat publicității ieri. În cazul unui nou referendum, doar 42% dintre scoțieni s-ar opune declarării independenței. La referendumul din 2014, scoțienii au decis, cu un scor de 55%-45%, să rămână sub coroana britanică, însă, potrivit directorului executiv al institutului Ipsos MORI, Ben Page, sondajul actual “sugerează că este posibil ca Scoția să se fi înclinat în mod decisiv în favoarea părăsirii Regatului Unit”. În 2016, la referendumul la care s-a decis Brexit-ul, în Scoția s-a votat în proporție de 62% pentru rămânerea în Uniunea Europeană.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
