MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Vara 2023, cea mai caldă înregistrată vreodată
“Colapsul climatic a început”, spune șeful ONU
Vara 2023 (iunie-iulie-august) a înregistrat cele mai ridicate temperaturi medii globale măsurate vreodată, a anunțat miercuri observatorul european Copernicus, care prognozează că 2023 va fi probabil cel mai cald an din istorie.
Valuri de căldură, secetă, inundații și incendii de vegetație au lovit Asia, Europa și America de Nord în această perioadă, în proporții dramatice și adesea fără precedent, cu prețul plătit în vieți omenești și daune pentru economii și mediu. Nici emisfera sudică, unde mai multe recorduri de căldură au fost doborâte în mijlocul iernii australe, nu a fost cruțată. "Sezonul iunie-iulie-august 2023, care corespunde verii în emisfera nordică, unde trăiește marea majoritate a populației mondiale, a fost de departe cel mai cald înregistrat vreodată în lume, cu o temperatură medie globală de 16,77°C", a anunțat Copernicus. Aceasta este cu 0,66°C peste media pentru perioada 1991-2020, care a fost deja marcată de o creștere a temperaturii medii globale din cauza încălzirii globale cauzate de activitatea umană. De asemenea, noua valoare medie din vara 2023 este cu mult - cu 2 zecimi - peste recordul precedent stabilit în 2019.
"Colapsul climatic a început", a declarat șeful ONU, António Guterres, într-un comunicat. Iulie a fost cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, iar august 2023 este acum a doua cea mai fierbinte, potrivit Copernicus.
În primele opt luni ale anului, temperatura medie globală este cu doar 0,01°C în urma anului 2016, cel mai cald an măsurat vreodată. Dar acest record atârnă de un fir de ață, având în vedere previziunile sezoniere și revenirea fenomenului climatic El Niño în Pacific, care este sinonim cu o nouă încălzire.
Cel mai cald an din istorie?
"Având în vedere excesul de căldură de la suprafața oceanelor, este probabil ca 2023 să fie cel mai cald an (...) pe care omenirea l-a cunoscut vreodată", a declarat Samantha Burgess, șefa adjunctă a serviciului Copernicus pentru schimbări climatice. Baza de date Copernicus datează din 1940, dar poate fi comparată cu climatele din mileniile trecute, stabilite cu ajutorul inelelor arborilor sau al carotelor de gheață și rezumate în ultimul raport al grupului de experți pentru climă al ONU (IPCC).
Pe această bază, "cele trei luni prin care tocmai am trecut sunt cele mai calde din ultimii 120.000 de ani, cu alte cuvinte de la începutul istoriei umane", spune Burgess. În ciuda a trei ani succesivi de La Niña, fenomenul opus lui El Niño care a temperat parțial încălzirea, anii 2015-2022 au fost deja cei mai calzi măsurați vreodată.
Supraîncălzirea mărilor lumii, care continuă să absoarbă 90% din excesul de căldură provocat de activitatea umană începând cu era industrială, joacă un rol major în acest fenomen. Începând cu luna aprilie, temperatura medie de suprafață a acestora a crescut la niveluri fără precedent. De la 31 iulie la 31 august, aceasta a depășit chiar în fiecare zi recordul precedent, stabilit în martie 2016, notează Copernicus, atingând pragul simbolic fără precedent de 21°C, cu mult peste toate recordurile.
"Încălzirea oceanelor duce la o încălzire a atmosferei și la o creștere a umidității, ceea ce duce la ploi mai intense și la mai multă energie disponibilă pentru ciclonii tropicali", subliniază Samantha Burgess.
Supraîncălzirea afectează de asemenea biodiversitatea. Există mai puțini nutrienți în ocean și mai puțin oxigen, ceea ce amenință supraviețuirea florei și a faunei, adaugă cercetătoarea, care citează de asemenea albirea coralilor, proliferarea algelor dăunătoare și potențialul colaps al ciclurilor de reproducere. "Temperaturile vor continua să crească atâta timp cât nu închidem robinetul emisiilor", provenite în principal din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor, subliniază Samantha Burgess cu trei luni înainte de reunoiunea COP28 de la Dubai. Această Conferință a Națiunilor Unite privind clima, unde se așteaptă o luptă acerbă pentru sfârșitul combustibililor fosili, ar trebui să readucă omenirea pe calea Acordului de la Paris: limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C și, dacă este posibil, la 1,5°C, față de era preindustrială.
Fostul lider Proud Boys, condamnat la 22 de ani de închisoare pentru atacul de la Capitoliu
Fostul lider al Proud Boys Enrique Tarrio a fost condamnat la 22 de ani de închisoare pentru orchestrarea revoltei de la Capitoliul Statelor Unite, cea mai lungă sentință de până acum pentru un lider al atacului asupra sediului democrației americane.
Enrique Tarrio a fost condamnat în luna mai pentru conspirație sedicioasă, o acuzație din perioada Războiului Civil american, și pentru alte capete de acuzare.
Tarrio, în vârstă de 39 de ani, nu se afla la Washington în timpul revoltei, dar a ajutat la organizarea implicării grupului de extremă dreapta. Peste 1.100 de persoane au fost arestate sub acuzațiile de revoltă de la Capitoliu.
Înainte de a-și afla sentința, marți, Tarrio și-a cerut scuze poliției și locuitorilor din Washington DC pentru rolul său în revolta din 6 ianuarie 2021, când susținătorii președintelui american de atunci Donald Trump au luat cu asalt Congresul în timp ce legislatorii certificau victoria electorală a lui Joe Biden. "Sunt extrem de rușinat și dezamăgit de faptul că li s-a cauzat durere și suferință", a declarat el în fața tribunalului federal din Washington. "Va trebui să trăiesc cu această rușine pentru tot restul vieții mele", a adăugat el.
Tarrio, care purta o uniformă portocalie de pușcărie, a adăugat: "Am fost cel mai rău dușman al meu. Orgoliul meu m-a convins că am fost o victimă și că am fost vizat în mod nedrept". Recunoscând că Trump a pierdut alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, Tarrio a spus: "Am pierdut alegerile prezidențiale. Nu sunt un fanatic politic”. "A provoca prejudicii sau a schimba rezultatele alegerilor nu a fost scopul meu. Nici măcar nu credeam că este posibil să schimbăm rezultatele alegerilor", a mai afirmat el.
La un moment dat, mai devreme, el a putut fi văzut ștergându-și lacrimile din ochi în timp ce mama sa îi cerea judecătorului clemență.
Tarrio a fost președintele național al Proud Boys, grup înființat în New York în 2016. Membrii grupului de extremă dreapta s-au descris ca fiind un club de băutură exclusiv masculin. Ei se considerau soldații de bază ai lui Donald Trump și au fost adesea implicați în ciocniri de stradă cu activiști antifasciști de extremă stânga.
Avocatul lui Tarrio a susținut marți în instanță că clientul său era un "ninja al tastaturii" și un "patriot rătăcit" care avea tendința de a "vorbi prostii", dar nu avea intenția de a răsturna guvernul.
Cu toate acestea, judecătorul districtual american Timothy Kelly, un candidat desemnat de Trump, a remarcat că Tarrio nu și-a exprimat în multe ocazii anterioare nicio remușcare pentru acțiunile sale.
Procurorii numiseră acțiunile sale "un act calculat de terorism", meritând o pedeapsă de 33 de ani de închisoare. Apărarea nu dorea mai mult de 15 ani.
Femeile din Olanda, îndemnate să lucreze mai mult
Guvernul olandez a lansat o campanie pentru a îndemna femeile cu vârste între 30 și 60 de ani să lucreze mai multe ore pe săptămână, deoarece Olanda are cel mai mare număr de lucrători cu fracțiune de normă din Europa - o medie de 26 de ore pe săptămână - și multe sectoare în care predomină angajații femei se confruntă cu lipsa de personal.
Este o campanie ciudată într-o lume în care datele vorbesc despre numărul mare de ore neremunerate pe care femeile le lucrează, în profesia lor sau la domiciliu, însă, în Regatul Țărilor de Jos, a cincea economie ca mărime din Uniunea Europeană (UE), o treime dintre femeile adulte nu sunt autosuficiente din punct de vedere economic și câștigă în medie cu 36% mai puțin decât bărbații, scrie EFE.
Pe de altă parte, sectoare precum sănătatea și educația se confruntă cu o lipsă mare de personal, pe o piață în care numărul locurilor de muncă neocupate este mai mare decât cel al populației șomere în căutarea unui loc de muncă. În același timp, numărul de locuri în creșe nu este suficient, iar îngrijirea copiilor continuă să cadă în mare parte în seama femeilor, care aleg să renunțe la carieră sau să lucreze cu jumătate de normă, ceea ce înseamnă că ele câștigă și cotizează la sistemul de pensii mai puțin decât bărbații.
În acest context, deputata liberală Judith Tielen a cerut guvernului această campanie pentru a îndemna femeile să se gândească la cariera lor și la independența financiară, cu videoclipuri care includ sfaturi despre cum să abordeze problema cu compania și mărturii despre femeile care se dedică fericite carierei.
"Cel mai important este ca femeile să devină conștiente de diferențele lor de venit față de bărbații, în cariera lor profesională și în calculul pensiilor. Nici nu m-aș limita la cele cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani, deoarece pentru multe femei acest lucru începe imediat după absolvire", a declarat Tielen presei.
Bărbații pensionari din Olanda primesc o pensie medie de 34.000 de euro pe an, iar femeile de aproape 20.000 de euro, cu peste 40% mai puțin, ceea ce face ca această diferență de gen să fie cea mai mare din UE, potrivit grupului de experți în pensii Netspar.
În plus, independența financiară a femeilor depinde de faptul dacă au copii, potrivit agenției olandeze de statistică (CBS). Înainte de a deveni mame, există o diferență mică între bărbații și femeile cu vârste sub 45 de ani, dar "45% dintre femei lucrează mai puțin sau încetează să lucreze dacă au un copil, comparativ cu mai puțin de 7% dintre bărbați".
Din cele peste 1,6 milioane de femei dependente economic în 2021, doar 32% aveau un loc de muncă plătit, cu alte cuvinte, câștigau sub minimum social pentru că lucrau mai puține ore sau aveau un salariu mic. Din cei 912.000 de bărbați dependenți economic, 27% aveau un loc de muncă plătit, dar nu câștigau suficient. Circa 64% primeau ajutor social, comparativ cu 47% dintre femeile care au solicitat acest tip de asistență.
Două din trei mame care lucrează cu jumătate de normă doresc să lucreze mai multe ore, dar realitatea este că nici măcar unul din zece cupluri nu împarte munca și îngrijirea la domiciliu în mod egal, astfel că în marea lor majoritate femeile lucrează mai puțin la locul de muncă, avertizează campania.
Cei mai critici consideră că această campanie nu face decât să pună presiune tot pe femei. "Se acordă puțină atenție lucrurilor precum îngrijirea copiilor, concediul de paternitate, rolul angajatorilor și cultura din jurul muncii și activităților casnice", a declarat Mara Yerkes, profesoară de politică socială la Universitatea din Utrecht.
Normele sociale continuă să facă legea: patru din cinci olandezi consideră că mamele cu copii de până la 4 ani nu ar trebui să lucreze mai mult de 28 de ore pe săptămână pentru că femeile "pot avea grijă mai bine" de copii decât bărbații, potrivit CBS. Concediul de paternitate în Olanda este de o săptămână plătită cu salariul integral și alte cinci săptămâni cu un procent de 70% din salariu.
Ministrul muncii, Karien van Gennip, consideră că scopul acestei campanii este de a începe o dezbatere cu angajatorii și în fiecare cămin. "Cum putem împărți mai bine aceste sarcini între viața privată și locul de muncă pentru a ne asigura că persoanele care doresc să lucreze mai multe ore pot face acest lucru? În cele din urmă, este vorba despre a organiza toată această îngrijire informală și creștere a copiilor", a explicat ea.
Van Gennip le îndeamnă pe femei să se gândească la poziția lor financiară și subliniază că "a lucra cu fracțiune de normă este bine, dacă asta vreți să faceți". Însă ministrul muncii le-a cerut totodată femeilor "să țină cont de modul în care aceasta vă afectează pensia sau independența financiară în caz de divorț, de deces, nu știți ce se va întâmpla în viitor".
Rusia recunoaște retragerea de la Robotîne, dar spune că este de natură tactică
Un oficial numit de Rusia a recunoscut că forțele Moscovei au abandonat satul ucrainean Robotîne, la mai mult de o săptămână după ce Kievul a anunțat recucerirea acestuia.
Evgheni Balițki, oficialul cu rangul cel mai înalt instalat de Moscova în regiunea Zaporojie, a declarat într-un interviu televizat că armata rusă s-a retras din ceea ce el a numit motive tactice. "Armata rusă a părăsit - a părăsit din punct de vedere tactic - această așezare, deoarece a rămâne pe o suprafață expusă atunci când nu există nicio modalitate de a te pune la adăpost complet nu are sens în general. Prin urmare, armata rusă s-a retras pe dealuri", a declarat acesta.
Rusia nu recunoscuse anterior pierderea Robotîne, a cărei recucerire a fost anunțată de Ucraina la 28 august. În actualizarea sa zilnică de marți, Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au respins două atacuri ucrainene în apropiere de Robotîne.
La mai bine de 18 luni de la invazia Rusiei, Ucraina afirmă că a câștigat teren și a străpuns prima linie de fortificații a Rusiei în mai multe locuri de pe linia frontului, în ciuda declarațiilor repetate ale Moscovei potrivit cărora contraofensiva ucraineană, care durează de trei luni, este un eșec.
Armenia va organiza săptămâna viitoare un exercițiu militar comun cu SUA
Armenia a anunțat miercuri că va găzdui săptămâna viitoare un exercițiu militar comun cu Statele Unite, un demers care ar putea irita Rusia.
Ministerul armean al Apărării a declarat că scopul exercițiului "Eagle Partner 2023", care va avea loc în perioada 11-20 septembrie, este de a-și pregăti forțele pentru a participa la misiuni internaționale de menținere a păcii. Ministerul nu a precizat cât de mult personal american și armean va fi implicat în acest exercițiu.
Rusia are o bază militară în Armenia și se consideră puterea predominantă în regiunea Caucazului de Sud, care până în 1991 a făcut parte din Uniunea Sovietică. Moscova are o forță de menținere a păcii în regiune pentru a susține un acord ce a pus capăt unui război între Armenia și Azerbaidjan în 2020, al doilea pe care aceste două țări vecine l-au purtat de la prăbușirea Uniunii Sovietice.
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat într-un interviu acordat în weekend unui ziar italian că Rusia nu a reușit să protejeze Armenia împotriva a ceea ce el a numit agresiune continuă din partea Azerbaidjanului. El a sugerat că războiul Rusiei din Ucraina a făcut ca Moscova să nu mai fie în măsură să satisfacă toate nevoile de securitate ale Armeniei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți reporterilor că nu este de acord cu remarcile lui Pașinian. "Rusia este o parte absolut integrantă a acestei regiuni", a spus el.
Linda Evangelista s-a luptat cu cancerul de sân de două ori în ultimii cinci ani
Linda Evangelista, unul dintre cele mai cunoscute top-modele din anii '90, a dezvăluit joi, într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, că a supraviețuit în ultimii cinci ani la două episoade de cancer la sân. Fostul simbol al modei, care va fi în curând în centrul seriei documentare Netflix „The Super Models”, nu a vorbit niciodată până acum în public despre problemele sale de sănătate.
Cancerul ei a fost diagnosticat pentru prima dată în 2018. Linda Evangelista, care avea 53 de ani la acea vreme, a luat imediat decizia de a face o mastectomie bilaterală. „Cancerul de sân nu avea să mă omoare”, povestește ea astăzi.
Patru ani mai târziu, în 2022, Linda Evangelista a descoperit că boala revenise, de data aceasta cancerul era localizat într-unul dintre mușchii pectorali. Ea își amintește că i-a spus chirurgului ei: „Sapă o gaură în pieptul meu. Nu vreau să fie drăguță. Vreau să sapi. Vreau să văd o gaură în pieptul meu când termini. Mă înțelegeți? Nu o să mor din cauza asta”.
Linda Evangelista a dat asigurări pentru The Wall Street Journal că starea ei de sănătate este „bună”" în acest moment. Cu toate acestea, medicul ei i-a spus că ar putea recidiva. „Știu că sunt cu un picior în mormânt, dar profit la maximum de viață”, a glumit modelul.
Actrița Emmanuelle Béart mărturisește că în copilărie a fost victima unui incest
Actrița franceză Emmanuelle Béart a fost victima unui incest în copilărie, a declarat ea într-un documentar prezentat marți, fără a-și identifica agresorul, scrie The Guardian. Béart, care a jucat în zeci de filme și producții de televiziune în ultimii 50 de ani, este co-regizoarea documentarului care a fost prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă la Paris. Acesta va fi difuzat pe canalul francez M6 pe 24 septembrie.
Actrița în vârstă de 60 de ani este celebră în Franța datorită interpretărilor din „Manon of the Spring”, „A Heart in Winter” și „Nelly and Mr Arnaud”, și cunoscută la nivel mondial pentru roluri în „Mission: Impossible” și „8 Women”. Béart a câștigat un premiu César pentru rolul din filmul „Manon of the Spring” din 1986 și a mai fost nominalizată de șapte ori pentru cea mai înaltă distincție cinematografică din Franța.
Atacatorul nu a fost tatăl ei, celebrul cântăreț Guy Béart, a declarat marți, la Paris, co-regizoarea documentarului, Anastasia Mikova. Vorbind în numele actorului, care nu a fost prezent, Mikova a declarat că Béart nu va da numele agresorului ei, deoarece aceasta nu este „abordarea filmului”. Incestul a început când Béart avea 10 ani și a continuat până la vârsta de 14 ani, a spus ea.
Documentarul, intitulat „Such a Resounding Silence”, include poveștile a patru victime ale incestului, precum și contribuția proprie a lui Béart. Într-un mesaj video prezentat la conferința de presă, Béart a declarat că inițial nu a vrut să vorbească despre ea însăși, ci doar despre alte victime ale incestului. „Dar onestitatea și curajul lor m-au făcut să vreau să vorbesc și eu”, a spus ea.
În documentar, vocea ei se aude în afara ecranului, adresându-se agresorului ei: „Din moment ce tatăl meu, mama mea și prietenii mei nu au observat nimic, puteai să faci asta din nou, și ai făcut-o, timp de patru ani”. A fost „salvată” de bunica ei, a spus Béart.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
