MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: România, graniță cu Rusia?
Medvedev a prezentat o hartă cu Ucraina sfâșiată de vecini
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și un aliat fidel al președintelui Vladimir Putin, care adesea dă glas unei propagande radicale a Kremlinului, a susținut luni, la un eveniment public, un discurs belicos în care a afirmat că Ucraina este parte a Rusiei și a spus că „regiunile istorice ale Rusiei trebuie să revină acasă". În timp ce și-a susținut prezentarea, în spatele lui era afișată o hartă în care mare parte din Ucraina era colorată în aceeași culoare cu Rusia, în timp ce alte părți din Ucraina ar reveni, potrivit hărții, României, Ungariei și Poloniei. În respectiva hartă, Rusia s-ar învecina cu România la Gurile Dunării.
Într-o prezentare belicoasă care a sugerat că obiectivele militare ale Rusiei în Ucraina sunt de anvergură, Medvedev, care a fost președinte al Rusiei în perioada 2008-2012, a lăudat, după modelul șefului său, Vladimir Putin, Imperiul Rus și Uniunea Sovietică și a declarat că Moscova își va continua "operațiunea militară specială" până când conducerea ucraineană va capitula.
Medvedev a vorbit la un forum pentru tineret găzduit de orașul rusesc Soci, de la Marea Neagră, la care a venit și o delegație din Republica Moldova, formată din 200-300 de persoane trimise de partidele proruse de aici, notează NewsMaker.
"Unul dintre foștii lideri ucraineni a spus la un moment dat că Ucraina nu este Rusia", a declarat Medvedev, un radical care, potrivit diplomaților, reprezintă o interfață a modului de gândire din interiorul Kremlinului. "Acest concept trebuie să dispară pentru totdeauna. Ucraina este cu siguranță Rusia", a spus el în aplauzele audienței. "Părțile istorice ale țării trebuie să se întoarcă acasă", a continuat Medvedev.
Reuters a remarcat că Medvedev a vorbit în fața unei hărți gigantice a Ucrainei care arăta țara ca fiind o bucată de pământ fără ieșire la mare, mult mai mică decât teritoriul său recunoscut la nivel internațional. Harta părea să descrie un scenariu în care Ucraina ar fi redusă la un mic teritoriu lângă Polonia, cu Kievul rămânând drept capitală. În schimb, Rusia ar controla o mare parte din orașele ucrainene, estul, sudul și întreaga coastă a Mării Negre, în timp ce nordul și vestul actualei Ucraine ar fi împărțit între Polonia, România și Ungaria. Potrivit hărții, Rusia ar lua Odesa și Gurile Dunării și s-ar învecina direct cu România. Republica Moldova este reprezentată într-o culoare distinctă de cea a Rusiei sau României, ceea ce ar sugera că ar fi o entitate separată, în viziunea Moscovei.
În prezent, Rusia controlează aproape o cincime din estul și sudul teritoriului ucrainean, pe care l-a revendicat ca fiind al său, și, deși Moscova are în prezent inițiativa pe câmpul de luptă, situația din teren este net diferită de scenariul teritorial prezentat pe harta lui Medvedev.
Medvedev exclude negocierile de pace
Medvedev, pe care Occidentul îl vedea cândva ca pe un reformator liberal, a declarat că "spațiul geostrategic" al Rusiei este indivizibil față de Ucraina și că orice încercare de a schimba acest lucru prin forță este sortită eșecului. "Toți adversarii noștri trebuie să înțeleagă o dată pentru totdeauna un fapt simplu: că teritoriile de pe ambele maluri ale râului Nipru (care taie Ucraina în două) sunt parte integrantă a frontierelor strategice și istorice ale Rusiei", a declarat el.
Medvedev a exclus orice negocieri de pace cu actuala conducere ucraineană. El a declarat că orice viitor guvern ucrainean care dorește să poarte discuții va trebui să recunoască ceea ce el a numit noua realitate.
Referindu-se la relațiile Est-Vest, Medvedev a declarat că legăturile dintre Moscova și Washington sunt acum mai rele decât în timpul crizei rachetelor din Cuba din 1962, când cele două țări păreau în pragul unui conflict nuclear.
"Voi spune un lucru amar", a declarat el. "Situația actuală este mult mai rea decât cea din 1962. Acesta este un război în toată regula împotriva Rusiei cu arme americane și cu participarea forțelor speciale americane și a consilierilor americani. Așa stau lucrurile", a afirmat Medvedev, în timp ce retorica antioccidentală a Moscovei a fost inflamată în ultimele zile de declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron, care nu a exclus trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, și de o interceptare a unei convorbiri între oficiali militari germani care discută cum să sprijine Ucraina ca să lupte împotriva Rusiei.
Rusia: Un partid comunist cere o anchetă asupra posibilei implicări a Occidentului în moartea lui Stalin
Partidul Comuniștii Rusiei (KPKR) a cerut serviciului de securitate FSB și procurorilor să investigheze posibila implicare a serviciilor de informații occidentale în moartea liderului sovietic Iosif Stalin în 1953, a relatat marți agenția de presă RIA. "Partidul a depus la Parchetul General al Federației Ruse și la FSB o solicitare de a verifica posibila implicare a serviciilor de informații occidentale în moartea lui Iosif Vissarionovici Stalin", a declarat președintele partidului, Serghei Malinkovici. "Multe mărturii ale contemporanilor lui Stalin vorbesc despre posibila otrăvire a liderului națiunilor sovietice de către agenți de influență occidentală", a spus Malinkovici.
Nu a fost imediat clar dacă FSB sau Parchetul General au răspuns la cererea partidului.
Marți, s-au împlinit 71 de ani de la moartea lui Stalin, care a fost liderul Uniunii Sovietice din 1924 până în ziua în care a murit. Cauza morții sale a fost un accident vascular cerebral hemoragic, potrivit guvernului.
El a supervizat industrializarea rapidă a Rusiei, dar și moartea a milioane de oameni în epurări, lagăre de muncă din Gulag și foamete.
Președintele rus Vladimir Putin, care se prezintă ca un moștenitor al țarilor din trecut, a adoptat un ton moderat în legătură cu Stalin, lăudând leadership-ul acestuia în timpul războiului, în timp ce a condamnat politicile sale interne ca "totalitare".
Partidul Comuniștii Rusiei a fost înregistrat în 2012. Principalul său rival din stânga spectrului politic al Rusiei este Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF, condus de Ghennadi Ziuganov n.r.), care se consideră succesorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS).
Cel puțin 834 de persoane executate în Iran, un ”record” din 2015 încoace
Iranul a executat cel puțin 834 de persoane în 2023 - 471 în dosare legate de traficul de droguri, iar 282 cu privire la crime -, cele mai numeroase execuții din 2015 încoace, reprezentând o creștere ”alarmantă” cu 43% față de nivelul din 2022, denunță într-un raport anual organizațiile nonguvernamentale (ONG) Iran Human Rights (IHRNGO) și ”Împreună împotriva pedepsei cu moartea”, relatează AFP.
”Numărul execuțiilor a explodat literalmente în 2023”, denunță ONG-urile în acest al 16-lea raport privind pedeapsa cu moartea în Iran.
”Este a doua oară în 20 de ani când nunmărul execuțiilor depășește pragul de 800 pe an. Este un număr îngrozitor”, denunță ele.
Execuțiile în Iran, una dintre țările cu cele mai numeroase execuții alături de China și Arabia Saudită, au loc prin spânzurare.
În 2023, cel puțin 22 de femei au fost executate în republica islamică - cel mai mare număr din ultimii zece ani, potrivit ONG-urilor.
În 2015, autoritățile iraniene au procedat la execuția a 972 de persoane, potrivit Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia și Ensemble contre la peine de mort (ECPM), cu sediul la Paris.
În acest raport de 100 de pagini, cele două ONG-uri acuză Iranul de faptul că recurge la pedeapsa cu moartea ca la un ”instrument de represiune politică”, în urma unei vaste contestări.
Această contestare a fost declanșată de moartea în septembrie 2022 a lui Mahsa Amini, o kurdă în vârstă de 22 de ani, la trei zile după ce a fost arestată de Poliția Moravurilor din cauză că nu a purat corect vălul.
Familia tinerei și activiști ai drepturilor omului susțin că aceasta a fost bătută până la moarte, o acuzație respinsă de către autorități.
”Insuflarea fricii în societate este singurul mijloc prin care regimul se agață de putere, iar pedeapsa cu moartea este cel mai important instrument al său”, denunță într-un comunicat directorul IHRNGO Mahmood Amiry-Moghaddam. În statisticile din raport nu sunt incluse cele ”cel puțin 551 de persoane ucise în timpul unor manifestații sau alte execuții extrajudiciare înăuntrul sau în afara închisosrilor”.
Potrivit celor două ONG-uri, cel puțin opt manifestanți se află între persoanele executate în 2023, dintre care șase au fost arestate în contextul manifestațiilor, condamnate pe plan internațional.
Potrivit autorilor raportului, cel puțin 471 de persoane, reprezentând 56% din totalul execuțiilor, au fost executate în dosare legate de droguri - de peste 18 ori numărul execuțiilor din 2020 -, iar cel puțin 282 de persoane (34%) au fost executate cu privire la omor.
Chișinău: Cererile pentru cursurile de limbă română depășesc de peste două ori numărul de locuri alocat
Numărul cererilor pentru cursurile de limbă română organizate gratuit în Republica Moldova este de peste două ori și jumătate mai mare decât cel al locurilor disponibile, iar câteva sute de cereri pentru acest program au venit din regiunea transnistreană, a anunțat luni Ministerul Educației și Cercetării de la Chișinău. Numărul de locuri disponibile este 5 000, iar în Programului național de studiere a limbii române, ediția 2024, s-au înscris 12.700 de persoane. Dintre acestea, 622 de cereri sunt din regiunea transnistreană, relatează NewsMaker. Cele mai multe cereri au fost depuse de persoane care locuiesc în Chișinău - 6.911. Urmează cererile din Găgăuzia - 1.586, orașul Bălți – 682 și Tiraspolul cu 622. Restul de 2.971 cereri sunt depuse de persoane din celelalte raioane ale țării.
Din numărul total de solicitanți, peste 9 000 au cerut să studieze nivelul începător (A1) sau nivelul elementar (A2).
Persoanele înscrise activează în domeniile: educație – 3.284; economie – 2.244; medicină – 867; administrație publică centrală și locală – 759; arte – 682; justiție – 446; altele – 4.484. În ceea ce privește forma de organizare a cursurilor, mai mult de jumătate (56 %) au cerut să le facă online, iar restul 44% cu prezență fizică.
Cursurile de limba română sunt gratuite și vor fi organizate în perioada martie-decembrie 2024. Durata unui curs va fi în medie de 120 de ore, în funcție de nivelul de competență lingvistică, comparativ cu cursul din 2023 care avea 60 de ore.
La final, participanții vor obține un certificat cu indicarea nivelului de competență lingvistică de cunoaștere a limbii române, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi.
Grecia: Prima căsătorie între persoane de același sex a avut loc sub protecția poliției
Prima căsătorie între persoane de același sex a avut loc în weekend în Grecia sub protecția poliției, iar luni poliția a anunțat că cuplul a primit "amenințări", relatează AFP. "Căsătoria noastră, care a avut loc în prezența celor trei copii ai noștri, s-a desfășurat fără teamă sau stres, așa cum ar trebui", a scris cuplul proaspăt căsătorit într-o scrisoare publicată de poliție pe X.
Cuplul, care a declarat că a primit "amenințări la adresa siguranței" sale, a mulțumit poliției pentru ajutorul acordat "în timpul și după ceremonie", potrivit comunicatului poliției.
La 16 februarie, Grecia, țară profund ortodoxă, a adoptat o lege care autorizează căsătoria între persoane de același sex și adopția de copii de către cupluri de același sex. Aproximativ 4.000 de opozanți ai legii, conduși de Niki, partidul de extremă dreapta cu legături strânse cu Rusia, au manifestat în fața parlamentului, fluturând icoane ale Fecioarei Maria și cruci.
Această țară mediteraneană, în care influenta Biserică Ortodoxă s-a opus cu înverșunare reformei, a devenit astfel a 37-a țară din lume, a 17-a din Uniunea Europeană și prima țară creștin-ortodoxă care legalizează adopția pentru părinții de același sex.
Liderul partidului de stânga Syriza, principala forță de opoziție din parlament, Stefanos Kasselakis, a anunțat că se va căsători cu partenerul său american, Tyler McBeth, în Grecia, în această vară.
Ucraina: O gară din regiunea rusă Kursk, vizată de lovituri aeriene
O gară din regiunea rusă Kursk, la granița cu Ucraina, a fost vizată marți de lovituri aeriene care nu au provocat răniți, a declarat guvernatorul regional Roman Starovoit. "Gara din Glușkovo a fost ținta unor lovituri aeriene lansate de Ucraina", a scris Starovoit pe Telegram.
Loviturile aeriene au provocat un incendiu care a fost stins rapid și care au deteriorat liniile de înaltă tensiune, privând de electricitate gara din Glușkovo și satul din apropiere Kulbaki, potrivit aceleiași surse.
La rândul său, Ministerul Apărării rus a anunțat marți că a distrus trei drone ucrainene în cursul nopții deasupra regiunii Belgorod, aflată la frontieră cu Ucraina. De la începutul ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022, teritoriul rus a fost vizat cu regularitate de lovituri și atacuri cu drone atribuite Kievului.
