Internațional

Germania: Liberalii și ecologiștii se visează împreună la guvernare

Ziarul de Vrancea
25 sep 2017 176 vizualizări

 

Merkel nu a renunțat însă la ideea de a-i convinge pe social-democrați să rămână în executiv n apar primele conflicte în tabăra extremei-dreapta

Cancelarul german Angela Merkel a anunțat, ieri, că CDU, partidul său conservator, va discuta despre o posibilă coaliție atât cu Democrații Liberi (FDP, liberali) și cu Verzii, cât și cu Social-Democrații (SPD), de centru-stânga, care sunt, însă, reticenți. “Cred că toate partidele au o responsabilitate să se asigure că va fi un Guvern stabil”, le-a spus Merkel reporterilor, după victoria înregistrată ce CDU/CSU în alegeri. Ea a adăugat că politicile bugetare sustenabile și securitatea internă vor fi prioritățile ei pe parcursul negocierilor pentru o coaliție.

Pe de altă parte, liderul SPD, Martin Schulz, a promis o ”opoziție puternică” și a anunțat că va părăsi coaliția stânga-dreapta pe care o SPD o formase cu CDU. Conservatorii lui Angela Merkel - care a obținut al patrulea mandat de cancelar - au obținut o victorie mult mai redusă decât se aștepta, în urma alegerilor legislative naționale de duminică, marcate de o ascensiune a dreptei naționaliste. Astfel, CDU a obținut 33%.

Democrații Liberi (FDP), formațiunea liberală din Germania, cred că pot colabora cu Verzii în domenii precum educația și informatizarea, a declarat ieri liderul formațiunii, Christian Lindner. “Există puncte în comun cu Verzii privind reforma educației, privind drepturile civile și privind extinderea rețelelor de fibră optică, pentru care este nevoie de mai multe fonduri”, le-a spus el jurnaliștilor, la o zi după alegerile naționale din Germania. FDP a obținut 10,7% din sufragii, iar Verzii 8,9%, potrivit rezultatelor finale anunțate ieri.

Se scindează AfD?

Liderul partidului Alternativa pentru Germania (AfD, dreapta populistă), Alexander Gauland, ''nu a exclus'', ieri, posibilitatea ca partidul să se rupă.

''Nu exclud ca unii s-o urmeze în deșertul politic'', a declarat Gauland la N-TV, referindu-se la refuzul copreședintei partidului, Frauke Petry, de a se alătura grupului parlamentar al AfD. Frauke Petry a făcut ieri un anunț surpriză, spunând că nu se va alătura grupui parlamentar al AfD din Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal), invocând declarațiile agresive ale partidului în contextul alegerilor. Ea a vrut să protesteze astfel împotriva radicalizării din ultimele săptămâni a AfD, care și-a înmulțit atacurile împotriva migranților și musulmanilor. Unii membri ai partidului s-au pronunțat chiar pentru renunțarea la atitudinea de regret pentru crimele naziste. La alegerile legislative de duminică, AfD a obținut 12,6% din voturi, ceea ce înseamnă că partidul va avea peste 90 de mandate în Bundestag. Va fi pentru prima dată în ultimii 60 de ani când un partid de extrema dreaptă intră în Bundestag.

Elevii din România, fruntași la studiul limbilor străine

Aproape 19 milioane de elevi de școală primară din Uniunea Europeană (respectiv 84% din numărul total de școlari de la acest nivel) studiau cel puțin o limbă străină în 2015, iar un milion dintre aceștia (aproximativ 5%) învățau două limbi străine sau mai mult, arată datele publicate ieri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Engleza este de departe cea mai populară limbă străină studiată în învățământul primar, fiind învățată de 17,5 milioane de elevi (83,5%), urmată de franceză, 0,8 milioane de elevi (4,8%), germană, 0,7 milioane de elevi (3,9%), spaniolă, 0,1 milioane de elevi (0,6%), rusă, 54.000 de elevi (0,3%) și italiană, 33.000 de elevi (0,2%). Mai puțin de jumătate dintre elevi învățau în 2015 o limbă străină în Portugalia (35,4%), Belgia (36,7%), Olanda (42,9%) și Slovenia (49,8%), dar aproape toți copiii din învățământul primar din Cipru, Luxemburg, Malta și Austria (toate cu 100%), Croația (99,9%), Spania (99,4%), Franța (99,2%), Italia (98,6%), România (98,3%) și Polonia (97,6%) studiau o limbă străină. La nivelul UE, acesta procent se situează la 84,3%.

În 2015, aproape toți copiii din învățământul secundar învățau cel puțin două limbi străine în Luxemburg (83,7%), Estonia (30,7%) și Grecia (28,9%). Mai puțin de jumătate dintre elevi învățau o limbă străină în Portugalia, Belgia, Olanda și Slovenia. În România, engleza este cea mai studiată limbă străină de 82,7% dintre elevii din învățământul primar, urmată de franceză (15,2%). Franceza este a doua cea mai populară limbă străină studiată la nivel secundar în șapte state membre ale UE, cele mai mari procentaje fiind înregistrate în Luxemburg (83,5%), Grecia (15,8%) și România (15,2%). Germana este cea mai studiată limbă străină de către elevii din Luxemburg și este a doua cea mai populară limbă străină studiată în învățământul primar în alte opt state membre ale UE, cele mai mari procente fiind înregistrate în Croația (20,9%) și Ungaria (20,2%). Statisticile publicate de Eurostat marchează Ziua Europeană a Limbilor, celebrată în fiecare an în data de 26 septembrie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.