MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Disperare la Moscova
În timp ce Ucraina se îndreaptă spre un acord cu UE, Rusia a blocat unele importuri şi a trimis recent mii de soldaţi pentru exerciţii militare în apropierea graniţelor celor trei state baltice care au aderat la blocul comunitar în 2004. Pactul de asociere UE-Ucraina urmează să fie semnat luna viitoare în Lituania, alături de acorduri similare ale Uniunii cu Georgia şi Republica Moldova. Acordul ar fi un nou pas al Ucrainei în încercarea de a se elibera de fostul său stăpân sovietic şi implică riscuri pentru ambele părţi.
Pentru Putin, acordul este un pericol pentru planul său de a crea un bloc economic care să rivalizeze cu UE. Ucraina consideră că legăturile mai strânse cu UE vor compensa riscul unei riposte din partea Rusiei, care cumpără un sfert din exporturile sale şi îi livrează 60% din necesarul de gaze. "Fără Ucraina ar fi dificil de construit noul edificiu euroasiatic al lui Putin. Dacă Rusia poate convinge alte ţări să i se alăture doar prin forţă, şi nu prin puterea de persuasiune, va fi foarte dificil să realizeze ceva", a declarat Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politică Economică Internaţională din Bruxelles.
Boicot pe ciocolată
Ucraina, care încearcă să depăşească o dispută cu UE legată de soarta fostului premier Iulia Timoşenko, aflată în închisoare, vrea să semneze un acord de asociere şi un acord de comerţ liber cu UE la un summit care va avea loc la Vilnius, capitala Lituaniei, pe 28-29 noiembrie. Acordul este în lucru din 2008 şi ar împiedica Ucraina să intre în uniunea vamală a Rusiei cu Kazahstan şi Belarus.
Rusia se opune acordului şi a impus în august, temporar, controale mai stricte asupra exporturilor ucrainene, după ce a interzis unele produse ale fabricii de ciocolată Roşen, deţinută de fostul ministru al economiei Petro Poroşenko, susţinător al apropierii de UE. Nu este primul conflict dintre cele două ţări din perioada post-comunistă, Rusia blocând de două ori, în timpul iernii, livrările de gaze care tranzitează Ucraina către consumatorii europeni.
Un sfert din exporturile Ucrainei merg în Rusia şi o proporţie similară în UE, potrivit institutului de statistică de la Kiev. Circa jumătate dintre ucraineni susţin ca ţara lor să intre în uniunea vamală cu Rusia, potrivit unui sondaj realizat în septembrie de Eurasian Development Bank.
Putin a avertizat Ucraina că legăturile mai apropiate cu Uniunea Europeană vor avea consecinţe. La începutul acestei săptămâni, Rusia a blocat şi importurile de lactate din Lituania, motivând că există probleme de siguranţă. Pe de altă parte, Rusia este pregătită să reducă cu 30% taxele vamale aplicate exporturilor de gaze în Armenia, ţară care a renunţat luna trecută la planurile de asociere cu UE, optând pentru uniunea vamală cu statul rus. Atragerea Armeniei este un succes palid faţă de perspectiva pierderii Ucrainei, a doua cea mai populată ţară din fosta URSS, cu 45 de milioane de locuitori şi un element major al obiectivului uniunii euroasiatice.
O organizaţie "fantomă" a luat Premiului Nobel pentru Pace
n activitatea OIAC apare rar în lumina reflectoarelor, deşi organizaţia a contribuit în ultimii 20 de ani la distrugerea a 80 la sută din arsenalul chimic mondial
Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2013 a fost atribuit, vineri, Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC). Comitetul Nobel a anunţat că a decernat acest premiu OIAC pentru "vasta sa activitate de eliminare a armelor chimice". OIAC nu a primit premiul pentru activitatea sa din Siria, a subliniat preşedintele Comitetului Nobel, Thorbjorn Jagland. "Ci pentru eforturile sale de lungă durată de eliminare a armelor chimice şi pentru că în prezent suntem aproape de a ne atinge scopul şi de a elimina o întreagă categorie de arme de distrugere în masă. Va fi un moment important în istorie, dacă vom ajunge acolo", a adăugat el.
Organizaţia, cu sediul la Haga, a fost înfiinţată în 1997 pentru a pune în aplicare Convenţia privind interzicerea armelor chimice, semnată la 13 ianuarie 1993. Convenţia privind interzicerea armelor chimice, din 1993, a contribuit la distrugerea a aproximativ 80 la sută din arsenalul chimic la nivel mondial.
Activitatea Organizaţiei se află în centrul atenţiei după ce a fost însărcinată printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU să supervizeze distrugerea, până pe 30 iunie 2014, a impozantului arsenal chimic deţinut de regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
Doar patru state nu au semnat Convenţia
OIAC acţionează pentru anihilarea armamentului chimic în lume, o activitate periculoasă care se desfăşoară, de obicei, departe de lumina proiectoarelor. Astfel, de la intrarea în funcţiune, OIAC a lucrat mult timp în umbră, distrugând 57.000 de tone de arme chimice în ţări ca Irakul, Libia, Rusia sau Statele Unite. Activitatea OIAC "a fost subiectul a ani şi ani de răbdare şi diplomaţie", declara recent Michael Luhan, un purtător de cuvânt al organizaţiei. "Persistenţa noastră, fără surle şi trâmbiţe, constă într-o muncă de distrugere lentă care, sperăm noi, va fi mai apreciată cu timpul", adăuga el. OIAC oferă de asemenea asistenţă şi protecţie oricărui stat parte vizat de ameninţări sau atacuri cu arme chimice.
Bărbaţi şi femei, inspectorii OIAC muncesc zilnic cu produse periculoase. Simplul contact al gazului sarin cu pielea blochează transmiterea influxului nervos şi antrenează moartea prin stop cardio-respirator. Ei îşi efectuează misiunile purtând combinezoane de protecţie. Pentru prima dată, în Siria, o ţară aflată în conflict, ei poartă veste antiglonţ şi căşti. Până în prezent, OIAC numără 189 de ţări membre, reprezentând peste 98% din populaţia lumii. Doar patru state - Coreea de Nord, Angola, Egiptul şi Sudanul de Sud - nu au semnat sau ratificat Convenţia. Israelul şi Myanmarul au semnat-o în 1993, dar nu au ratificat-o nici până acum, potrivit site-ului organizaţiei.
Cum se pedepseşte corupţia în Occident
Primarul din Detroit, condamnat la 28 de ani de închisoare
Primarul demis al oraşului Detroit, din statul american Michigan, a fost condamnat joi la 28 de ani de închisoare pentru implicare într-un vast sistem de corupţie în această localitate în faliment din nordul Statelor Unite. Kwame Kilpatrick, în vârstă de 43 de ani, a fost găsit vinovat, în martie, de 12 capete de acuzare, printre care deturnare de fonduri publice, extorcare şi fraudă fiscală, după o anchetă federală asupra conturilor şi contractelor încheiate de primăria oraşului Detroit. De asemenea, 33 de persoane, printre care consilieri şi angajaţi municipali, au fost condamnate pentru că au participat la acest vast sistem de corupţie publică. Fostul primar a fost acuzat că a împărţit cu un subcontractant al oraşului comisioane în valoare de peste 83 de milioane de dolari, plătite de promotori pentru a obţine şantiere municipale. Ancheta a mai stabilit că primarul ales în 2002 a cheltuit cu 840.000 de dolari mai mult decât valoarea salariului său şi că a deturnat fonduri ale diverselor asociaţii create pentru a-i ajuta pe locuitorii oraşului. "În această caz nu este vorba atât de o condamnare a unor acte din trecut, cât despre schiţarea unui nou viitor pentru oraş", a declarat procurorul Barbara McQuade. "O asemenea pedeapsă îi va descuraja pe alţi oficiali să fure poporul şi va atrage servitori cinstiţi ai statului", a adăugat ea.
Supranumit "primarul hip-hop", din cauza unui mic diamant pe care îl purta la ureche, Kwame Kilpatrick a fost constrâns să demisioneze în 2008, după condamnarea sa la patru luni de închisoare pentru sperjur. Edilul a minţit pentru a-şi ascunde o relaţie adulteră cu principala sa consilieră în cursul unui proces pentru concedierea abuzivă a trei poliţişti, care a costat oraşul 8,4 milioane de dolari. Cei trei funcţionari au fost concediaţi după ce au anchetat organizarea unei petreceri la reşedinţa sa oficială.
Mont Blanc "intră la apă"
Altitudinea Mont Blanc, cel mai înalt vârf din Europa occidentală, a fost revizuită la 4.810,02 metri, cu 42 de centimetri mai puţin decât arătau măsurătorile în 2011, a anunţat Institutul naţional francez de informaţii geografice şi forestiere. Pe 14 septembrie, specialiştii francezi spuneau că muntele are o înălţime de 4.810,06 metri, după o expediţie efectuată pe cel mai înalt vârf al Alpilor. Însă, după încheierea măsurătorilor, institutul a anunţat că a determinat cu precizie altitudinea Mont Blanc, la 4.810,02 metri.
Altitudinea Mont Blanc, situat între Franţa şi Italia, este măsurată o dată la doi ani, din 2001. Altitudinea celui mai înalt vârf al Alpilor variază din cauza condiţiilor meteorologice - vânturi şi precipitaţii. Cu cât precipitaţiile sunt mai abundente, iar viteza vântului mai slabă, cu atât gheţurile se acumulează, iar stratul glaciar care acoperă vârful stâncos (cu o înălţime de 4.792 de metri) creşte în grosime. Altitudinea Mont Blanc a variat astfel de la 4.808 metri, în 2003, la 4.811 metri, în 2007.
Hoţi romani, recrutaţi direct din orfelinate?
Un oficial din cadrul poliţiei franceze a emis ipoteza potrivit căreia tinerii implicaţi în jefuirea unui magazin de bijuterii şi ceasuri de lux din Paris ar fi fost recrutaţi din orfelinate, relata vineri postul de televiziune TF1. Astfel, directorul poliţiei judiciare din cadrul prefecturii Paris, Christian Flaesch, evocă "o acţiune violentă", desfăşurată de către "tineri recrutaţi probabil din orfelinate pentru o singură spargere". "Aceştia sunt probabil orfani care au fost atraşi de posibilitatea unor zile mai bune", apreciază el.
În urmă cu o săptămână, aproximativ zece persoane înarmate au comis un jaf la un magazin de bijuterii şi ceasuri de lux din Paris, după care au fugit şi s-au dispersat, unii dintre ei intrând la metrou. Cinci români suspectaţi că au participat la comiterea acestui jaf au fost plasaţi, miercuri, în arest preventiv. Modul de operare, rapid şi inedit, i-a surprins pe poliţiştii francezi, care descriu un jaf organizat profesionist şi minuţios. Astfel de jafuri de bijuterii au avut loc, de asemenea, în Bulgaria, Danemarca, Italia, Spania, Belgia şi Marea Britanie, potrivit TF1.
Ankara acceptă vălul şi cenzurează decolteul
Anularea interdicţiei de a purta vălul islamic pentru funcţionarele turce a coincis cu concedierea unei prezentatoare de televiziune pentru că a purtat un decolteu prea adânc, o coincidenţă care redeschis dezbaterea privind tendinţa guvernului islamist de a impune principii morale.
La câteva zile după ce premierul turc Recep Tayyip Erdogan a susţinut că interdicţia de a purta văl încalcă dreptul la libertatea de gândire şi de religie, purtătorul de cuvânt al partidului său islamist moderat AKP califica drept inacceptabil decolteul pe care prezentatoarea Gozde Kansu l-a purtat vineri seara în programul unei televiziuni private apropiate regimului.
"Nu cred că a fost nimic neobişnuit cu decolteul meu. Este jignitor să se discute despre decolteul unei persoane", a declarat Gozde Kansu ziarului Hurriyet. Prezentatoarea, care a fost înlocuită de un bărbat, s-a declarat "sătulă" de dezbaterea privind corpul femeii în această ţară euroasiatică. "Este un amestec în viaţa privată", a denunţat ea. Aceasta este şi acuzaţia pe care o aduc cercurile laice premierului Erdogan. Şi tocmai acesta a fost argumentul invocat de el pentru ca profesoarele să poată purta vălul la ore şi ca funcţionarele publice să poarte veşmânt islamic la locul de muncă.
La fel ca teme precum consumul de alcool, relaţiile dintre fete şi băieţi sau educaţia religioasă, acum şi vestimentaţia a ajuns un subiect de dezbatere în Turcia. În urmă cu câteva luni, decizia companiei aeriene Turkish Airlines de a interzice stewardeselor să folosească lac de unghii sau ruj de buze a suscitat o asemenea polemică încât compania a fost nevoită să bată în retragere şi să spună că a fost o neînţelegere. Recent a apărut în presă şi cazul directorului unui institut din Antalya care le-a interzis elevelor sale să vină la ore în fustă scurtă. Colegii lor băieţi au protestat împotriva acestei măsuri, venind în clasă în fuste. Deşi interdicţia de a purta văl a fost inclusă de militari în legislaţie în 1982, încă de la fondarea Turciei laice şi republicane în 1923, acest obiect vestimentar a dispărut de facto din instituţiile publice.
SUA va depăşi Rusia în 2014 la producţia de petrol
Statele Unite vor deveni anul viitor cel mai mare producător de petrol din lume, depăşind Rusia, datorită exploatării şisturilor bituminoase, se arată într-un raport publicat vineri de Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).
Prognoza AIE vine la doar o zi după datele publicate de Guvernul SUA, care arată că avansul semnificativ în producţia de hidrocarburi a permis celui mai mare consumator de petrol din lume să-şi reducă atât de drastic importurile încât şi-a pierdut titlul în favoarea Chinei, care devine astfel cel mai mare importator de petrol pe plan mondial. "Cu o producţie zilnică de peste 10 milioane de barili în ultimele două trimestre, cea mai ridicată în ultimele decenii, SUA vor deveni până în trimestrul doi din 2014 cel mai mare producător de energie care nu este membru OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol), depăşind Rusia. Şi acest lucru se va întâmpla fără a se ţine cont de producţia de biocombustibili şi produsele de rafinare", se arată în raportul AIE.
Majorarea producţiei SUA va permite ca furnizarea din partea statelor care nu sunt membre OPEC să crească cu o medie de 1,7 milioane de barili pe zi în 2014, ajungând la nivelul record de 1,9 milioane de barili în trimestrul doi, cel mai mare avans al producţiei din anii '70, apreciază Agenţia.
Creşterea va compensa întreruperea producţiei OPEC şi va opri avansul semnificativ al preţului ţiţeiului, care altfel ar depăşi actualul nivel de 110 dolari pe baril.
Furnizarea de ţiţei din statele OPEC a scăzut sub 30 milioane barili pe zi, pentru prima dată în aproape doi ani, din cauza scăderii producţiei în Libia şi Irak.
În prima sa estimare pentru 2014, AIE se aşteaptă la creşterea cererii mondiale de petrol cu 1,2 milioane barili pe zi comparativ cu 2013, până la nivelul record de 92 milioane barili pe zi ca urmare a aşteptatei îmbunătăţiri a economiei mondiale.
Alimentele, împărţite după culorile semaforului
Produsele alimentare din majoritatea supermarketurilor britanice sunt supuse unei etichetări care respectă cele trei culori ale semaforului - verde, galben, roşu - în funcţie de cât de bune sunt pentru sănătate. Potrivit Agenţiei britanice pentru Securitate Alimentară (FSA, în engleză), când cumpărătorul vede eticheta roşie, trebuie să se gândească de două ori înainte să-l aleagă. Dacă este verde, calea este liberă, notează vineri ziarul El Pais.
Acest sistem de etichetare a suscitat însă o polemică dincolo de frontierele britanice. Unele produse, precum uleiul de măsline, fructele uscate sau produsele din carne - etichetate cu roşu - ar putea penaliza consumul lor. Guvernul britanic şi cei care sunt de acord cu această metodă susţin că este singura cale pentru a lupta împotriva obezităţii, în timp ce industria alimentară europeană şi alţi experţi consideră că "sistemul semaforului" penalizează un produs fără să aibă în vedere, de exemplu, dieta mediteraneană.
Schema etichetării prin culorile semaforului este promovată atât în Europa cât şi în SUA pentru a lupta împotriva obezităţii. Ministerul Sănătăţii britanic estimează că problemele de sănătate legate de excesul de greutate costă ţara circa 5 miliarde de lire (5,9 miliarde de euro) pe an. Este şi motivul pentru care a fost introdus sistemul celor trei culori pentru a indica câte calorii, grăsimi, carbohidraţi, zahăr şi sare conţine un produs şi de care consumatorul trebuie să ţină seama atunci când decide să-l cumpere.
