Aşa ne-am asigurat intrarea în Schengen?
Statele membre ale Spaţiului Schengen au convenit ieri, la Luxemburg, asupra posibilităţii de a restabili, temporar, controalele la frontierele interne în caz de presiune migratorie incontrolabilă asupra uneia din frontierele lor externe, a anunţat preşedinţia daneză a UE. Acordul a fost obţinut în unanimitate de miniştrii de Interne.
Comisarul pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom, care s-a opus compromisului înaintat de danezi miniştrilor, s-a declarat, într-un mesaj pe contul său de Twitter, "decepţionată de lipsa de ambiţie europeană" a miniştrilor reuniţi la Bruxelles.
Textul acordului, din care AFP a obţinut o copie, prevede posibilitatea pentru statele membre Schengen să introducă din nou controale la frontierele lor naţionale "pentru o perioadă de şase luni care poate fi prelungită timp de alte şase luni" în cazul în care "controlul asupra unei frontiere externe a Spaţiului (Schengen) nu mai este asigurat din cauza unor circumstanţe excepţionale". Este vorba "de o măsură extremă, a cărei aplicare este supusă unor condiţii extrem de stricte", au insistat liderii francez şi german, care au cerut această prevedere.
Statele au deja posibilitatea să restabilească temporar controale la frontierele lor naţionale din motive de securitate sau legate de ordinea publică. Polonia va face acest lucru pentru Campionatul European de fotbal din această vară.
Însă nu era prevăzut nimic în cazul presiunilor migratorii incontrolabile care determină incapacitatea de a controla o frontieră externă a Spaţiului Schengen, aşa cum este cazul în prezent la graniţa Greciei cu Turcia.
Schimbare suspect de rapidă
În ajunul reuniunii, România era singurul dintre cele 27 de state membre care se opunea demersului. "Rezerva României se bazează pe convingerea că, în iunie 2011, Consiliul (de Miniştri) a cerut o reformă a gestionării Schengen", a afirmat un diplomat citat de Agerpres. "În lumina experienţei recente, România nu se simte prea comod cu o abordare exclusiv interguvernamentală în acest domeniu", a precizat acesta. Aderarea României la Schengen a fost amânată din cauza opoziţiei Olandei. Bucureştiul speră să obţină unda verde pentru aderare după alegerile generale din Olanda, din septembrie. Unii diplomaţi sugerează că se exercită o "presiune masivă" asupra României pentru ca aceasta să nu blocheze schimbarea bazei juridice. În decurs de numai cateva ore, "presiunea" şi-a făcut efectul, iar România a decis să nu blocheze consensul la nivelul Consiliului cu privire la schimbarea bazei juridice a gestionării Schengen, cu atât mai mult cu cât ieri preşedinţia daneză a Consiliului UE a făcut unele modificări pe proiectul textului.
Fierbere mare în Parlamentul European
Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au criticat dur decizia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de a schimba în unanimitate baza juridică a propunerii privind un mecanism de evaluare şi monitorizare a acquis-ului Schengen în articolul 70 al Tratatului privind funcţionarea UE. "Parlamentul European este profund îngrijorat de comportamentul unilateral şi contraproductiv de astăzi al Consiliului JAI. Această decizie sfidează puterile Parlamentului European şi este un pas în direcţia greşită privind Schengen. Acest joc al puterii inutil nu va aduce rezultatele aşteptate de cetăţenii noştri de la Uniune. Într-o uniune a statelor şi cetăţenilor, este deranjant să vezi că guvernele naţionale caută să excludă reprezentanţii cetăţenilor (eurodeputaţii - n.red.) în chestiuni legate de drepturile individuale. Libera circulaţie într-un spaţiu fără graniţe interne este un pilon al Uniunii Europene - unul dintre cele mai tangibile beneficii - şi Parlamentul European va lupta pentru consolidarea acestui pilon'', a declarat preşedintele PE, Martin Schulz, după întâlnirea cu liderii grupurilor europarlamentare.
Acesta a adăugat că PE nu va accepta "niciun motiv suplimentar pentru reintroducerea controalelor frontaliere în absenţa unui mecanism bazat pe metoda comunitară care să evalueze şi să monitorizeze dacă această măsură este necesară sau nu". "De aceea, Parlamentul European va continua procedura legislativă în acest dosar şi va examina toate opţiunile disponibile. Noi vom insista ca preşedinţia daneză a Consiliului UE să îşi explice poziţia în faţa Parlamentului European săptămâna viitoare, în sesiunea plenară de la Strasbourg", a spus Schulz.
