Internațional

Cele mai importante descoperiri din 2011

Ziarul de Vrancea
23 dec 2011 597 vizualizări
Studiul clinic care a demonstrat că antiretroviralele permit eliminarea aproape totală a riscului de transmitere a virusului HIV de către persoanele seropozitive a fost desemnat descoperirea ştiinţifică a anului 2011 de către revista Science.

La 30 de ani de la debutul epidemiei de SIDA, acest studiu clinic internaţional realizat pe 1.736 de cupluri, dintre care cele mai multe erau heterosexuale, din nouă ţări, a demonstrat faptul că persoanele seropozitive care iau antiretrovirale (ARV) într-un stadiu incipient al bolii beneficiază de o reducere - care merge pînă aproape de zero - a riscului de transmitere a virusului HIV la partenerii lor de viaţă. Aceste rezultate, dezvăluite în Statele Unite în mai, au pus capăt controverselor dintre savanţi, care doreau să afle dacă ARV pot în acelaşi timp să trateze persoanele infectate şi să împiedice transmiterea virusului HIV. Virusologii susţin că ARV-urile pot nu numai să încetinească evoluţia infectării unei persoane cu HIV, reducînd încărcătura virală a persoanelor infectate, ci şi să împiedice transmiterea acestui virus la persoanele sănătoase.

Planeta care se învîrte în jurul a două stele şi norii de hidrogen apăruţi imediat după Big Bang

Revista Science a publicat şi alte nouă lucrări ştiinţifice, considerate semnificative pentru 2011, care sînt enumerate mai jos:
Misiunea sondei japoneze Hayabusa, care a permis aducerea pe Terra a unor particule de praf provenind de la suprafaţa unui asteroid.
Analizele ADN-ului unui "verişor" străvechi al lui Homo sapiens, misteriosul "Om de Denisova", care au dezvăluit faptul că mulţi oameni din prezent au moştenit trăsăturile genetice ale acestor oameni primitivi
Studiile cercetătorilor japonezi care au identificat structura unei proteine fotosintetice, folosită de plante pentru a separa atomii de hidrogen şi de oxigen pentru a forma apă. Această descoperire ar putea permite dezvoltarea unor tehnici de producere ieftină a hidrogenului, o sursă de energie nepoluantă
Descoperirea de către astronomii americani a doi nori de hidrogen, care, timp de 2 miliarde de ani şi-au păstrat compoziţia originală, datînd din primele momente de după Big Bang, care a demonstrat astfel faptul că "buzunarele" de materie originală au rămas neschimbate foarte mult timp după naşterea cosmosului.
Studiile asupra faunei microbiene la oameni, care au demonstrat că anumite bacterii prosperă în intestin, graţie unei alimentaţii bogate în proteine, în timp ce altele preferă regimul vegetarian.
Un studiu clinic a permis obţinerea primului vaccin promiţător contra malariei, denumit RTS,S, despre care se spune că va impulsiona cercetările medicale din domeniul vaccinurilor contra malariei, o boală care face încă multe victime în rîndul copiilor din Africa.
Descoperirea făcută cu ajutorul telescopului spaţial american Kepler a mai multor sisteme stelare îndepărtate şi ciudate. Într-unul dintre ele există o planetă care gravitează în jurul a două stele, iar altul este alcătuit din 10 planete care par că plutesc libere prin spaţiu, fără a gravita în jurul nici unei stele.
Fabricarea unei noi game de zeoliţi mai puţin scumpi, mai fini şi mai bine adaptaţi pentru tratarea moleculelor organice mai mari. Zeoliţii sînt minerale poroase, folosite pe post de catalizatori şi de filtre moleculare, pentru a preschimba petrolul în benzină, pentru purificarea apei, pentru a filtra aerul şi pentru producerea detergenţilor.
Experimentele care au evidenţiat faptul că eliminarea celulelor senescente - care nu se mai divid - la şoareci întîrzie efectele îmbătrînirii, ceea ce ar putea permite, eventual, la oameni, creşterea numărului de ani sănătoşi pe care îi are o persoană, fără a-i prelungi neapărat viaţa.
În 2010, prima poziţie în topul anual alcătuit de revista Science a revenit unei descoperiri a fizicienilor americani, care au creat o punte de legătură între universul cuantic (microcosmos) şi cel vizibil.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.