Rusia vrea documentaţia tehnică a sistemului antirachetă
SUA trebuie să furnizeze Rusiei dovezi oficiale că scutul antirachetă din Europa nu o vizează, oferind detalii despre caracteristicile tehnice şi tactice ale rachetelor şi posibilitatea utilizării telemetriei în cazul testelor, a declarat reprezentantul rus la NATO Dmitri Rogozin. "Insistăm să ne furnizeze dovezile de care vorbesc", a declarat Rogozin pentru pagina electronică a agenţiei RIA Novosti. "Dacă ne furnizează caracteristicile tehnice şi tactice (ale rachetelor) şi ne oferă posibilitatea de a folosi telemetria în cazul testelor scutului, iar la aceste date se va adăuga un acord juridic cu caracter coercitiv, atunci vom putea avea încredere, tot restul fiind propagandă", a declarat diplomatul. Şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a propus ieri ca Moscova să obţină garanţii scrise din partea NATO pentru a stabili că amplasarea scutului antirachetă în Europa nu constituie o ameninţare pentru Rusia.
Rogozin s-a arătat indignat de faptul că omologul său american Ivo Daalder a asociat alegerile legislative din Rusia cu anunţarea unei riposte în cazul amplasării scutului american în Europa. "În cazul în care colegii noştri americani vor să primească un semnal şi mai puternic, pot conta pe aceasta", a conchis el cu puţin înainte de alegerile parlamentare care au avut loc în Rusia.
Rusia şi Statele Unite au convenit la summitul NATO de la Lisabona în 2010 să coopereze în domeniul apărării antirachetă din Europa. Parteneriatul lor este însă blocat, Washingtonul refuzînd să ofere garanţii că viitorul scut nu ameninţă potenţialul nuclear rusesc.
Preşedintele Dmitri Medvedev a promis la 23 noiembrie să mobilizeze în vestul şi sudul Rusiei sisteme ofensive moderne care să garanteze distrugerea instalaţiilor europene ale scutului antirachetă dacă Statele Unite vor continua dezvoltarea lui.
Ruşii aprind şi ei un radar performant
Darea în exploatare a staţiei radar din Kaliningrad este un semnal că Rusia este pregătită să dea un răspuns adecvat la ameninţarea din partea sistemului de apărare antirachetă al SUA, a declarat preşedintele rus Dmitri Medvedev, care a participat personal la ceremonia integrării acestui radar în sistemul rusesc de prevenire a atacurilor cu rachete. "Contez că acest pas va fi perceput de partenerii noştri ca un prim semnal al faptului că ţara noastră este pregătită să răspundă adecvat la ameninţările pe care le comportă sistemul antibalistic al SUA pentru forţele noastre nucleare strategice", a reiterat Medvedev, indicînd în acelaşi timp că această staţie radar ar putea fi utilizată ca element al unui sistem comun de apărare antirachetă la care să participe şi Rusia şi SUA.
Acest tip de staţie radar are capacitatea de a detecta rachetele de la mare distanţă şi poate fi desfăşurată într-o perioadă mai scurtă de timp, cu mai puţin personal, decît generaţia precedentă de radare. De asemenea, există posibilitatea redislocării lor în caz de necesitate. În plus, aceste staţii radar consumă cu 40% mai puţină energie şi au un volum mai mic de aparatură tehnică. Radarele pot detecta ţinta de la o distanţă de 6.000 de kilometri. Staţii radar similare sînt în serviciu în localităţile Armavir (sud-vestul Rusiei, în regiunea Krasnodar) şi în Lehtusi (nord, regiunea Leningrad), iar din 2012 o altă staţie de acest tip va fi dată în exploatare în regiunea Irkutsk, în extremul orient rus.
NATO îndeamnă Rusia să nu-şi irosească banii
Secretarul general NATO a îndemnat Moscova să nu investească sume importante în sisteme destinate contracarării sistemului antirachetă al Alianţei, subliniind că acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei. În cursul reuniunii miniştrilor de Externe din statele membre NATO, Anders Fogh Rasmussen şi-a exprimat regretul că discuţiile dintre Alianţă şi Rusia au fost "mai lente decît sperase". Rasmussen s-a declarat convins că dialogul va continua. "Sper că noi putem ajunge la un acord cu ocazia summitului NATO de la Chicago, în mai 2012", a precizat el.
Tiraspolul şi-a oferit serviciile
Aşa-zisul ministru transnistrean de Externe, Vladimir Iastrebciak, a exprimat disponibilitatea Transnistriei de a oferi asistenţă Rusiei în problema sistemului de apărare antirachetă. "Am confirmat că, dacă există un apel corespunzător şi interes din partea rusă, Transnistria este dispusă să examineze problema acordării unei asistenţe maxime, inclusiv în contextul scutului antirachetă, şi să se implice în asigurarea securităţii Rusiei", a afirmat Iastrebciak.
Tiraspolul a mai sugerat şi înainte Moscovei să desfăşoare pe teritoriul Transnistriei rachete cu destinaţie strategică Iskander. De data aceasta oferta intervine în contextul unor tensiuni în creştere între cele două părţi. Kremlinul nu-l mai doreşte pe Igor Smirnov la conducerea Transnistriei, iar justiţia rusă a declanşat mai multe dosare penale împotriva fiului acestuia, Oleg, în timp ce nora sa Marina a fost eliminată din cursa pentru alegerile în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus).
