Coloana de stiri internationale: Schengen: declaraţie româno-bulgară contra schimbării regulilor jocului
"Cerem soluţii concrete bazate pe propriile noastre merite, pe respectarea regulilor şi nu pe schimbarea acestora în timpul jocului", a spus Emil Boc, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul bulgar. Solicitarea a fost formulată de şeful Guvernului de la Bucureşti, la finalul şedinţei comune de guvern româno-bulgare, iar surse oficiale au declarat că o declaraţie comună pe această temă va fi susţinută de cei doi premieri şi în faţa conducerii UE.
La rîndul său, Borissov a afirmat că Europa poate fi "liniştită", deoarece România şi Bulgaria sînt capabile să apere graniţele Uniunii Europene. "Lansez chiar un apel către ţările din Spaţiul Schengen să îşi apere graniţele la fel de bine cum o facem noi", a adăugat premierul bulgar.
În declaraţia comună, cei doi premieri reamintesc că ambele state au finalizat pregătirea pentru implementarea regulilor Schengen, că îndeplinirea criteriilor a fost recunoscută, cu o vastă majoritate a voturilor, de către Parlamentul European, iar Consiliul JAI a confirmat că ambele state sînt pregătite să adere la zona Schengen, că Bulgaria şi România au contribuit deja la o gestionare eficientă a frontierelor externe ale UE şi precizează că guvernele celor două ţări doresc să continue şi să consolideze cooperarea cu alţi parteneri în context Frontex sau bilateral, cu alte state membre, în vederea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.
În document se mai arată că preşedinţia poloneză continuă să pregătească adoptarea unei decizii de către Consiliul UE pînă la finele acestui an şi se precizează că există aşteptări pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru toate părţile, care să permită luarea fără întîrziere a unei decizii pozitive pentru extinderea Spaţiului Schengen cu Bulgaria şi România.
Guvernul României şi cel al Bulgariei s-au reunit, ieri, la Bucureşti, în prima şedinţă comună a celor două cabinete, pentru a discuta atît proiecte comune în energie, transporturi, agricultură, educaţie, mediu şi cultură, dar şi teme europene precum aderarea celor două state la Spaţiul Schengen.
Preşedintele Parlamentului European vede cele două ţări admise în scurt timp
România şi Bulgaria vor adera la Schengen în cîteva luni, a afirmat preşedintele Parlamentului European (PE) Jerzy Buzek. Prezent marţi seară la sediul PE din Bruxelles, la inaugurarea unei expoziţii în cadrul căreia este prezentat tezaurul tracilor, Buzek s-a declarat "sută la sută optimist" în ceea ce priveşte aderarea celor două ţări la spaţiul european fără frontiere.
Oficialul a recomandat autorităţilor bulgare să aibă un dialog mai activ cu Olanda şi Finlanda, care, din cauza unor dubii legate de corupţie, refuză să-şi dea acordul pentru aderarea celor două ţări. "Toate criteriile tehnice sînt satisfăcute şi cu toţii ştim acest lucru, dar este important ca guvernul bulgar să fie mai activ în explicarea situaţiei unor ţări. Este normal ca acestea să aibă îndoielile lor. Aşa este în Uniunea Europeană, cînd lucrurile se explică pas cu pas, la sfîrşit totul se rezolvă", a mai spus Buzek.
Ciprul se molipseşte de recesiune de la Grecia
Guvernul de la Nicosia au redus salariile din sectorul public şi intenţionează să restrîngă cheltuielile cu alocaţiile pentru copii şi granturile destinate studenţilor
Cipru trebuie să ia măsuri urgente pentru susţinerea economiei, a anunţat ieri Fondul Monetar Internaţional (FMI), avertizînd că trebuie intensificate eforturile de evitare a derapajului fiscal provocat parţial de expunerea la Grecia. Măsurile de austeritate ale autorităţilor, pentru limitarea costurilor legate de pensii şi acordarea mai judicioasă a ajutoarelor sociale, reprezintă un efort minim de instaurare a ordinii, a declarat directorul adjunct al departamentului pentru Europa al FMI, Erik Jan de Vrijer. "Credem că situaţia este foarte serioasă. Faptul că guvernul nu poate accesa pieţele de capital este o problemă foarte gravă, complicată de riscurile la care sînt expuse băncile", a spus de Vrijer. El a arătat că prioritatea pentru Cipru este să facă tot posibilul pentru a evita ca aceste probleme să scape de sub control.
Temerile că economia cipriotă ar putea deveni a patra din zona euro care va avea nevoie de ajutor financiar internaţional s-au amplificat din iulie, cînd o explozie a afectat cea mai mare centrală energetică din ţară.
Întrebat despre evaluarea FMI a riscului ca Cipru să ceară ajutor, De Vrijer a spus că este timp ca guvernul să ia măsuri hotărîte pentru a evita ca problemele să se agraveze. "Spunem că situaţia este serioasă şi necesită o reacţie politică hotărîtă", a avertizat de Vrijer, care s-a aflat în Cipru pentru consultări.
Ratingurile Ciprului au fost retrogradate în acest an din cauza expunerii sectorului bancat la datoriile Greciei şi a derapajelor fiscale, ceea ce a dus la creşterea costului împrumuturilor pe pieţele financiare. Săptămîna trecută, guvernul şi-a dat acordul pentru ca Ministerul de Finanţe să ia un împrumut de 2,5 miliarde de euro din Rusia, pentru refinanţarea unor datorii ajunse la maturitate.
Şeful misiunii FMI în Cipru, Wes McGrew, a recomandat ieri ca autorităţile să efectueze teste de stres riguroase pentru bănci, pentru a identifica orice deficit de capital sau lichidităţi în situaţii adverse, avînd în vedere expunerea mare la Grecia.
De Vrijer a spus că cea mai bună cale pentru refacerea încrederii este ca autorităţile să reducă semnificativ deficitul bugetar anul viitor. FMI anticipează un deficit bugetar de 4% în 2012, comparativ cu ţinta de 2,3% a guvernului.
Autorităţile au redus salariile din sectorul public şi intenţionează să restrîngă cheltuielile cu alocaţiile pentru copii şi granturile destinate studenţilor. Fondul se aşteaptă ca economia cipriotă să stagneze în acest an, iar anul viitor să se contracte uşor.
