Cum vom intra, totuşi, în spaţiul Schengen
Cererile de aderare a României şi Bulgariei la Schengen, spaţiul european fără frontiere, vor fi respinse astăzi din cauza opoziţiei a două state şi trimise arbitrajului liderilor UE în octombrie. Franţa şi Germania vor susţine în continuare intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen în două etape. Franţa este cea care a propus compromisul aderării în două etape - frontierele aeriene şi maritime în acest an, şi cele terestre în 2012, iar Germania susţine poziţia Parisului. Singurele ţări care se vor opune aderării rămîn Olanda şi Finlanda. Votul decisiv va avea loc la Consiliul European de astăzi, dar opoziţia Olandei şi Finlandei prefigurează rezultatul - respectiv amînarea unei decizii favorabile României.
Şeful Departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu, spune că în Consiliul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) s-a discutat varianta aderării în două trepte, pînă în 30 octombrie pe frontierele maritime şi aeriene, o a doua decizie urmînd să fie luată pînă în 31 iulie 2012. Potrivit şefului Departamentului Schengen, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de astăzi cel mai probabil va fi discutată o variantă de proiect de decizie, agreată cu cvasi-majoritatea statelor membre.
Parlamentul României ia poziţie după refuzul Olandei
Senatorii au aprobat, în şedinţa de plen de ieri, completarea ordinii de zi prin introducerea unei declaraţii a Senatului care să conteste deciziile luate în parlamentele naţionale ale unor state ale Uniunii Europene privind blocarea aderării României la Spaţiul Schengen. Propunerea a fost formulată de vicepreşedintele Senatului Cristian Diaconescu (UNPR) şi a primit 76 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o "abţinere". O decizie similară a fost luată şi la Camera Deputaţilor.
Orban: Sînt extrem de dezamăgit de experienţa Schengen, dar nu voi propune o repliere a României
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, s-a declarat "extrem de dezamăgit" de experienţa Schengen, dar a adăugat că, în pofida acestui fapt, nu va propune replierea României ci, dimpotrivă, susţinerea consolidării guvernanţei Schengen. Leonard Orban a apreciat că în prezent are loc o negociere "între cei care vor mai multă Europă şi cei care se retrag din ce în ce mai mult spre un naţionalism care riscă să pună sub semnul întrebării construcţia creată în ultimii peste 60 de ani".
"Deci, miza jocului este infinit mai mare decît simpla idee primim mai mulţi sau mai puţini bani. Miza jocului este viitorul UE, este vrem mai multă Europă, mai multă integrare sau vrem să ne reîntoarcem poate la perioada de dinainte de cel de-al doilea război mondial. Pentru că egoismele, reacţiile dictate de considerente strict interne, fără nici un fel de viziune globală nu pot să conducă decît la reacţii adverse şi pot să conducă finalmente la o dezintegrare a proiectului european. Spun această chestiune, desigur, şi în contextul a ceea ce se întâmplă cu experienţa Schengen", a spus Orban la o conferinţă de presă dedicată bugetului UE de după 2013.
Dosarul florilor, la Comisia Europeană
Comisia Europeană a primit informaţii de la autorităţile române în legătură cu controalele la vamă asupra transporturilor de flori provenind din Olanda şi aşteaptă în continuare date suplimentare din România despre acest caz. Frederic Vincent, purtător de cuvînt al comisarului european pentru sănătate publică John Dalli, a declarat că din informaţiile primite de Comisie de la partea română au reieşit două aspecte - primul se referă la lipsa aşa-numitului "paşaport al plantelor" în cazul unor transporturi de flori olandeze către România, iar cel de-al doilea la lipsa, pentru unele transporturi, a certificatului fitosanitar. Neoficial, mai mulţi politicieni olandezi au pus controalele de la vămile româneşti pe seama refuzului primirii României în spaţiul Schengen
