Turcii bat tot mai tare cu pumnul în masă
Turcia a respins o eventuală mediere a Statelor Unite pentru rezolvarea crizei diplomatice cu Israelul. "Nu avem nevoie de mediere (...) în nici un fel", a declarat ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, într-o conferinţă de presă televizată susţinută în provincia Konya, răspunzînd unei întrebări privind o eventuală implicare americană în criza declanşată cu mai mult de un an în urmă. "Nu sîntem într-o situaţie care să necesite o mediere. Cererile Turciei sînt clare", a spus el, reamintind că relaţiile dintre cele două ţări ar putea fi subiect de discuţie în cursul întîlnirii dintre preşedintele american, Barack Obama, şi premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, programată să aibă loc în timpul adunării generale ONU de la New York. "Cei care cunosc cel mai bine poziţia Turciei pe această temă sînt, cu siguranţă, responsabilii americani", a adăugat Davutoglu.
La începutul lunii septembrie, Turcia l-a expulzat pe ambasadorul israelian şi a suspendat acordurile militare bilaterale, după ce Israelul a refuzat să prezinte scuze pentru raidul din mai 2010 asupra unei nave turce care se îndrepta spre Gaza, soldat cu moartea a nouă cetăţeni turci.
Convoaie umanitare pentru Gaza însoţite de nave de război
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan declara, săptămîna trecută, că Israelul "nu va mai putea să facă ce vrea în estul Mării Mediterane" şi că "Turcia poate trimite nave militare acolo în orice moment", reiterînd că forţele navale turceşti vor escorta în viitor vapoarele cu ajutoare pentru Fîşia Gaza. "Israelul nu mai poate face ce vrea în estul Mediteranei. Vor vedea care va fi decizia noastră în această privinţă. Navele noastre de război pot fi acolo în orice moment", a declarat Erdogan.
"Relaţiile cu Israelul nu se vor putea normaliza pînă cînd nu-şi va cere scuze pentru flotilă, nu va oferi compensaţii familiilor martirilor şi nu va ridica blocada impusă în Gaza", a spus Erdogan.
În plus, Ankara a anunţat suspendarea înţelegerile militare cu Israelul, precum şi "suspendarea totală" a contractelor din industria de armament cu Israelul.
Chiar dacă îşi negociază aderarea, Turcia ameninţă cu îngheţarea relaţiilor cu UE
Turcia ameninţă că va îngheţa relaţiile cu UE dacă situaţia Ciprului nu va fi rezolvată prin negocieri pînă în iulie 2012, cînd autorităţile de la Nicosia urmează să preia preşedinţia semestrială a Uniunii, a declarat vicepremierul turc Besir Atalay. "Dacă negocierile (privind Ciprul) nu vor avea un rezultat pozitiv şi dacă UE va încredinţa preşedinţia Ciprului de Sud, criza va fi în principal între UE şi Turcia. Deoarece noi vom îngheţa relaţiile cu UE", a avertizat el într-o declaraţie difuzată de un post TV din Ciprul de Nord. Turcia nu recunoaşte Republica Cipru şi este singurul stat care a recunoscut Republica turcă a Ciprului de Nord, unde trăieşte comunitatea turcă din insulă.
Premierul Recep Tayyip Erdogan a ameninţat în mai multe rînduri cu îngheţarea relaţiilor cu UE din cauza situaţiei Ciprului. "Dacă nu va fi găsită o soluţie privind împărţirea Ciprului pînă la sfîrşitul anului, Turcia va îngheţa relaţiile cu Uniunea Europeană pe durata preşedinţiei cipriote", în perioada iulie-decembrie 2012, a afirmat el, la sfîrşitul lunii iulie.
Situaţia Ciprului nu a înregistrat progrese importante după 2004, cînd ciprioţii greci au respins masiv, prin referendum, un plan ONU de reunificare, acceptat de ciprioţii turci. La scurt timp după vot, sectorul grec al insulei a aderat la UE.
Vine primăvara şi în Statele Unite?
Sute de persoane au încercat să ocupe Wall Street
Motivul protestului îl constituie reducerile bugetare n astăzi este aşteptat discursul preşedintelui Obama care să anunţe suprataxarea americanilor foarte bogaţi
Cîteva sute de manifestanţi s-au adunat sîmbătă în apropiere de Wall Street, cu intenţia de a ocupa zona financiară din New York, în semn de protest faţă de corupţia şi lăcomia din sistemul financiar şi faţă de reducerile bugetelor sociale americane. Demonstranţii, în majoritate tineri, intenţionau să staţioneze în apropierea Bursei din New York, pentru a-şi exprima furia faţă de un sistem financiar care îi favorizează pe cei bogaţi şi puternici. De altfel, azi este aşteptat discursul în care preşedintele Obama va anunţa punerea la plată a celor foarte bogaţi. Sîmbătă, poliţia a blocat toate căile de acces către Wall Street şi arterele învecinate, unde se află sediile marilor bănci americane, împiedicîndu-i pe manifestanţi să ajungă în zonă.
Manifestaţia a fost convocată, prin intermediul reţelelor sociale, de mai multe grupuri anarhiste şi de revista online Adbusters. "Singurul lucru pe care îl avem în comun este că sîntem cele 99 de procente din populaţie care nu mai tolerează lăcomia şi corupţia celorlalţi 1 la sută", conform unui comunicat publicat pe site-ul Occupy Wall Street.
Organizatorii sperau să transforme Wall Street într-o "Piaţă Tahrir americană", după modelul pieţei centrale din Cairo, ocupată de manifestanţii care au obţinut, în februarie, înlăturarea de la putere a regimului condus de Hosni Mubarak.
Statele Unite, afectate de criza financiară din 2008, au aplicat importante reduceri bugetare pentru reducerea deficitului, în timp ce rata şomajului se situează la un nivel de circa 9 la sută.
Primarul New York-ului se aşteaptă la ce e mai rău
Primarul oraşului New York, Michael Bloomberg, se teme că rata ridicată a şomajului din Statele Unite ar putea duce la declanşarea de revolte similare celor din Europa şi nordul Africii. "Avem o mulţime de copii care termină colegiul şi care nu-şi pot găsi de lucru", a spus Bloomberg într-o emisiune radiofonică difuzată vineri. "Asta e ce s-a întîmplat la Cairo. Asta e ce s-a întîmplat la Madrid. Nu vrem astfel de revolte aici", a adăugat el. "Opinia publică nu este fericită. Publicul ştie că e ceva greşit în această ţară", a adăugat el, răspunzînd unei întrebări privind nivelul sărăciei în Statele Unite, care a crescut la 15,1 la sută în 2010, ajungînd la cel mai înalt nivel înregistrat după 1993.
Mai multe oraşe europene, inclusiv Atena şi Londra, s-au confruntat cu revolte violente, alimentate de tineri nemulţumiţi de nivelul ridicat al şomajului şi măsurile de austeritate. Rata crescută a şomajului în rîndurile tinerilor este şi unul dintre factorii care au declanşat "primăvara arabă", în ţări unde protestatarii s-au revoltat împotriva unor guverne autoritate.
Rata şomajului este de 9,1 la sută, însă mulţi experţi contestă această valoare, preferînd un alt indicator, care include şi persoanele care au renunţat să-şi mai caute loc de muncă şi pe cele care vor să lucreze cu normă întreagă, dar sunt obligate să lucreze cu jumătate de normă, şi a cărui valoare este de 16,2 la sută.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
