Internațional

Două sonde vor analiza compoziţia Lunii

Ziarul de Vrancea
6 sep 2011 468 vizualizări
NASA va lansa, joi, două sonde ce vor alcătui o hartă precisă a structurii interne a Lunii, care îi va ajuta pe specialişti să înţeleagă mai bine atît evoluţia satelitului natural al Pămîntului, cît şi evoluţia Terrei.

Cele două sonde GRAIL - A şi B - vor efectua măsurători foarte precise ale forţei gravitaţionale lunare, relevînd repartiţia maselor, dar şi a grosimii şi a compoziţiei straturilor interne ale Lunii, mergînd pînă la nucleul acesteia. Sondele vor fi plasate pe aceeaşi orbită - joasă, polară - în jurul Lunii şi vor gravita una în urma celeilalte. Atunci cînd vor survola zone cu forţe gravitaţionale diferite, rezultînd de exemplu din prezenţa unui munte, a unui crater sau a unui masiv la suprafaţă, cele două sonde se vor apropia sau îndepărta uşor una de cealaltă. Instrumentele de la bord vor măsura cu mare precizie aceste schimbări în vitezele lor, iar oamenii de ştiinţă vor "traduce" apoi aceste date pentru a stabili o hartă de înaltă definiţie a cîmpului gravitaţional al Lunii. Aceeaşi tehnică, care permite o precizie de doi pînă la trei microni, este folosită pentru a măsura forţa gravitaţională terestră, începînd din 2002, cu ajutorul sondelor GRACE.
Sondele vor avea nevoie de trei luni şi jumătate pentru a ajunge la destinaţie, urmînd să parcurgă 4,2 milioane de kilometri, respectiv 4,3 milioane de kilometri. Această traiectorie lungă pentru a atinge orbita lunară - distanţa medie directă dintre Terra şi Lună este de 384.403 kilometri - se explică prin numeroasele manevre pe care trebuie să le efectueze cele două sonde GRAIL pentru a se plasa pe orbita lunară corectă.
Cîntărind aproximativ 200 de kilograme şi avînd dimensiunea unei maşini de spălat, GRAIL A şi GRAIL B sînt aproape identice. Ele sînt alimentate cu electricitate cu ajutorul a două panouri solare şi unei baterii cu litiu.
De la debutul erei spaţiale în 1957, Luna a făcut obiectul a 109 misiuni spaţiale, dintre care şase au avut echipaj uman la bord - în cadrul programului Apollo conceput de NASA - care a făcut ca 12 oameni să poată să păşească pe suprafaţa Lunii, de unde au adus pe Terra 863 de kilograme de roci şi praf, care sînt analizate şi în zilele noastre. Un studiu, avînd la bază cîteva dintre aceste analize, publicat în primăvara acestui an în revista americană Science, afirmă că interiorul Lunii ar conţine, respectînd proporţiile, la fel de multă apă ca interiorul globului terestru.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.