Presedintia maghiara a UE a debutat cu un cor de critici
Presedintia ungara a Uniunii Europene s-a ales din prima zi de activitate cu doua admonestari din partea Bruxelles-ului, privind noua lege a presei si a fiscalitatii, relateaza Agerpres. Ministrul de Externe luxemburghez, Jean Asselborn, a ajuns chiar sa se intrebe daca Ungaria este demna sa prezideze UE. Comisia Europeana s-a alaturat acestui val de critici ale partenerilor comunitari, cerind explicatii privind componenta noului organism de cenzura creat de Budapesta si anuntind ca studiaza in detaliu plingerile primite de presupusa fiscalitate discriminatorie impusa firmelor europene din Ungaria.
Partidul conservator Fidesz al lui Viktor Orban a cistigat detasat alegerile generale din aprilie, obtinind peste doua treimi din locurile din Parlament. In scurt timp, Orban a respins masurile de austeritate cerute de partenerii europeni, a rupt legaturile cu FMI si s-a angajat in masuri originale (neortodoxe, potrivit expertilor) pentru a reduce deficitul si a resuscita economia.
Ulterior, din dorinta de a controla opinia publica, liderul conservator a gindit o lege a presei care este mai degraba un calus impotriva vocilor critice, prin care pot fi redusi la tacere toti cei care nu se conformeaza. Legea prevede sanctiuni de pina la 730.000 euro pentru cei care "atenteaza impotriva interesului public, ordinii publice si moralei", sau pentru emiterea de "informatii partiale" si care vor fi lasati in grija cenzorilor ce vor putea reclama informatii confidentiale mass-media si sa-i oblige pe jurnalisti sa-si dezvaluie sursele atunci cind, in opinia lor, abordeaza chestiuni care pun in pericol siguranta nationala.
Comisia Europeana studiaza si legea fiscala aprobata in octombrie si cu privire la care ceruse deja informatii Budapestei. Conform zicalei "la vremuri rele, remedii grele", Parlamentul ungar a adoptat o taxa exceptionala de criza pentru unele mari companii si anumite sectoare, majoritatea filiale ale unor firme din Germania, Austria, Franta sau Olanda prin care sa contribuie la usurarea deficitului national. Responsabilii acestor 13 companii (din Germania, gigantii energetici RWE si E.ON, de telefonie Deutsche Telekom si asigurari Allianz; alaturi de cea franceza Axa, banca olandeza ING si petroliera austriaca OMV, intre altele) au adresat, intr-o scrisoare trimisa presedintelui Comisiei, Jose Manuel Durao Barroso, o plingere formala cerindu-i sa intervina si sa explice Budapestei cit de cruciala este securitatea juridica pentru Uniune si sa abroge legea.
în timp ce Bruxelles-ul analizeaza cum sa procedeze cu Budapesta, guvernul ungar se mentine ferm pe pozitie: a trimis informatii in decembrie privind noua lege fiscala, iar Orban s-a aratat inflexibil in privinta legii presei. "Nu ne este teama de critici, fie ca vin de la Occident sau din alta parte".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
