Cum a contribuit berea la dezvoltarea civilizatiei umane
Arheologii canadieni au ajuns la concluzia ca berea a fost unul dintre factorii care au stimulat dezvoltarea civilizatiei umane in epoca de piatra, potrivit unui studiu publicat in Live Science. în opinia autorilor acestui studiu, fermierii din epoca de piatra cultivau cereale nu atit pentru a-si asigura hrana zilnica, cit pentru a se binedispune, transformind grauntele in bere.
Dovezile care atesta faptul ca oamenii acelor vremuri depuneau eforturi considerabile pentru a obtine acele graunte si faptul ca petrecerile reprezentau evenimente majore pentru comunitatile umane din epoca de piatra vin in sprijinul teoriei potrivit careia grauntele de cererale erau adeseori transformate in bere, a explicat arheologul Brian Hayden de la Simon Fraser University din Canada, autorul studiului. "Berea este un element sacru in cele mai multe dintre societatile traditionale", a declarat Brian Hayden.
Orzul si orezul, prea pretentioase
Agricultura primitiva a aparut in neolitic, in urma cu aproximativ 11.500 de ani. Grupurile de oameni, in trecut nomade, s-au stabilit in anumite locuri si au intrat in contact mult mai des unele cu altele, punind astfel bazele unor relatii sociale mult mai complexe.
Oamenii din neolitic care traiau intr-o regiune din Asia de Sud-Vest denumita Levant, proveneau din cultura Natufi, alcatuind primele comunitati umane cultivatoare de cereale, care au evoluat ulterior catre o forma de viata sedentara. Cea mai evidenta explicatie este aceea ca oamenii preistorici cultivau cerealele pentru a le minca.
Dovezile arheologice sugereaza faptul ca, pina in neolitic, cerealele precum orzul si orezul reprezentau doar un element minor in dieta zilnica, cel mai probabil pentru ca aceste culturi necesitau un volum mare de munca si un numar mare de operatiuni pentru a obtine produsul finit - seceris, vinturat, decorticat si macinat -, iar aceste etape sint mari consumatoare de timp.
Petreceri si "cumparaturi" la mare distanta
Citeva situri din Siria au revelat faptul ca oamenii acelor vremuri parcurgeau distante neobisnuit de mari pentru a-si procura cereale - uneori pina la 100 de kilometri. Efortul depus pentru obtinerea acestor cereale a facut ca ele sa devina un element atractiv si apreciat, mai ales cu ocazia petrecerilor, in timpul carora oaspetii erau serviti cu aceste alimente, a caror obtinere era dificila sau costisitoare, iar berea a reprezentat unul dintre motivele principale pentru care aceste graunte erau procurate.
Petrecerile au reprezentat in societatile traditionale un element vital pentru aparitia legaturilor si cooperarii intre comunitati, pentru aparitia puterii politice, pentru aparitia retelelor de aliante, si toate acestea au stat la baza aparitiei unei societati complexe, a explicat autorul studiului.
"în cadrul petrecerilor traditionale din lumea intreaga exista trei ingrediente care sint universal prezente. Unul dintre ele este carnea. Al doilea este un anumit tip de cereale, cel putin in emisfera nordica, sub forma piinii sau a pasatului de cereale. Cel de-al treilea este alcoolul si, deoarece alcoolul necesita un surplus de cereale pentru a fi fabricat, dar si mult timp si efort, el era produs in societatile traditionale aproape exclusiv pentru ocazii speciale, cu scopul de a-i impresiona pe oaspeti, pentru a-i face fericiti si pentru a-i face sa aiba o atitudine favorabila fata de gazde", au adaugat autorii studiului.
