Belgia se indre pta cu pasi mici spre secesiune
Aproape opt milioane de belgieni au votat duminica, 13 iunie, pentru a alege 150 de deputati si 40 de senatori. Campania care a precedat acest scrutin anticipat a fost foarte scurta si marcata de dezbateri pe tema viitorului tarii ca stat unitar. Partidul separatist flamand N-VA a cistigat 27 din totalul de 150 de mandate parlamentare puse in joc, ceea ce aduce tara mai aproape de diviziune. Formatiunea, condusa de Bart De Wever, pledeaza pentru o impartire a tarii intre flamanzi, care vorbesc olandeza, si francofoni. Insa, partidul ar putea fi nevoit sa formeze o coalitie cu partidele francofone, iar premierul sa fie valon. Pare a fi negocierea ultimei sanse, comenteaza Le Monde: francofonii vor sa mentina statul federal, iar majoritatea olandofila se indreapta de acum spre ideea unei confederatii a celor doua mari regiuni, Flandra si Valonia, cu un stat central scheletic. Intr-un fel, Belgia este deja rupta in doua: in nord, Flandra este mai populata si mai bogata decit Valonia francofona din sud, coplesita de somaj si sustinuta de subventiile federale. "Aceste miscari flamande au revendicat intotdeauna mai multa autonomie pentru Flandra. Ce inseamna asta? Ca Flandra sa-si poata administra singura invatamintul, anumite politici publice si economice. Este mai mult o dorinta de independenta decit de separare. Problema care se pune in contextul cistigarii alegerilor de catre N-VA este ca aceasta dorinta de independenta nu vine de la valoni, ci de la flamanzi. Francofonii vad rau aceste reforme, depre care au sentimentul ca se fac in detrimentul lor, ca pierd ceva", explica jurnalistul belgian Sylvain Malcrops.
In acceptiunea lui Bart De Wever, liderul N-VA, mai multa autonomie este favorabila tuturor. Sciziunea nu ar interveni decit in context european, nu in favoarea victoriei istorice a formatiunii sale, a explicat De Wever. Cetatenii flamanzi au transmis insa un mesaj puternic la alegerile de duminica, in favoarea autonomiei regionale, iar liderul N-VS i-a indemnat pe francofoni sa aiba curajul sa ajunga la un acord.