Constitutia Europeana (II)
Un alt punct principal pe care il abordeaza Constitutia europeana se refera la o Comisie Europeana mai restrinsa. Incepind din 2014, Comisia Europeana va avea un numar de comisari egal cu doua treimi din numarul statelor membre, daca tarile UE nu vor decide in unanimitate sa confirme actualul sistem, in care fiecare stat membru este reprezentat de un comisar. In cazul adoptarii noului sistem, diferitele tari vor fi reprezentate pe baza unei "rotatii egalitare" la fiecare schimbare a Comisiei. Presedintele Comisiei va fi ales cu majoritate de voturi de catre Parlamentul European, la propunera Consiliului iar Parlamentul European va putea cenzura colectiv Comisia. Constitutia Europeana prevede si ca Parlamentul European sa aiba prerogative legislative extinse. Parlamentul European va obtine putere de decizie legislativa in mai multe domenii, inclusiv cel al Justitiei si Afacerilor Interne. Parlamentul va avea, impreuna cu Consiliul de ministri, controlul asupra bugetului european, a carui valoare se ridica, in prezent, la circa 100 de miliarde de euro. Majoritatea calificata cistiga teren, dar este mentinut dreptul de veto. Intr-o Uniune cu 25 de membri, unanimitatea risca sa fie foarte dificil de obtinut. Din acest motiv, Constitutia sporeste numarul cazurilor in care este necesara majoritatea calificata in Consiliul de ministri. In schimb, in materie de politica externa comuna ramine necesara unanimitatea, cu exceptia unor cazuri speciale. Dreptul de veto va fi mentinut in ceea ce priveste fiscalitatea si acordurile comerciale asupra serviciilor culturale si audiovizuale, precum si in domeniile sanatatii si educatiei.
