The Economist despre ofensiva cuceritoare a Moldovei
Acest "nou lot" a obtinut, in cadrul unei recente conferinte a donatorilor, angajamente in valoare totala de 1,9 miliarde euro, jumatate ca fonduri nerambursabile si restul ca imprumuturi, dar si o promisiune din partea Chinei privind un imprumut in valoare de un miliard de dolari pentru infrastructura. De asemenea, Fondul Monetar International (FMI) a aprobat politicile economice ale Guvernului. Cel mai important lucru pentru moldoveni, potrivit publicatiei, este posibilitatea de a calatori in Europa, sute de mii dintre acestia muncind in strainatate, majoritatea ilegal, si "tinind Republica Moldova pe linia de plutire cu banii trimisi". Acest lucru a devenit mai dificil in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, iar intentia acesteia de a adera la spatiul Schengen in 2011 va crea moldovenilor si mai multe probleme, apreciaza The Economist.
Atragerea occidentalilor inseamna, insa, aplicarea unor reforme, "nu doar a vorbi despre ele", afirma publicatia, adaugind ca oficialii moldoveni iau ca modele Estonia si Georgia. "Un semn privind aceasta intentie ar fi liberalizarea aviatiei, permitind companiilor aeriene cu buget redus sa efectueze curse la Chisinau", un lucru nepopular pentru compania nationala Air Moldova, dar apreciat de pasageri. Cea mai mare schimbare dupa venirea la putere a noului regim, in opinia publicatiei, este libertatea presei, restrictionata de guvernarea anterioara, in Republica Moldova operind doua noi televiziuni si urmind ca televiziunea romana sa revina in curind. Reformarea birocratiei de tip sovietic, corupta, mai are de asteptat, la fel ca statul de drept, conchide publicatia.
