Internațional

Cinci riscuri ce ameninta economiile din estul Uniunii Europene

Ziarul de Vrancea
12 aug 2009 481 vizualizări
La aproape un an de la prabusirea burselor, efectele crizei pun la indoiala perfomantele economiilor tarilor din fostul bloc comunist

O serie de date statistice favorabile din Europa centrala si de est sugereaza ca actuala criza economica ce a afectat intreaga regiune a inceput sa se tempereze, conform unei analize Reuters.


Riscuri economice


Riscul falimentului mai multor natiuni si al unui val de falimente bancare in Europa emergenta s-a mai redus, de cind Fondul Monetar International (FMI) a acordat ajutoare pentru Letonia, Ungaria, Romania, Ucraina si alte tari. însa degradarea economiei si cresterea cheltuielilor sociale au dus la scaderea veniturilor bugetare si la adincirea deficitelor publice.

Cresterea numarului de falimente si accentuarea ratelor de somaj ar putea duce la cresterea nivelului de credite neperformante pina la 10-20%, majorind presiunile asupra bancilor.

Cele mai multe guverne au reusit sa se imprumute din pietele internationale, in timp ce bancile cu detinere straina au beneficiat de injectii de lichiditate din tarile de origine, infuzii ce au permis extinderea creditarii, chiar daca la un ritm foarte lent.

însa riscurile persista. Economistii sustin ca, daca starea de criza dureaza mai mult decit se estimeaza si daca cererea de produse fabricate in Europa de Est nu se reia, se va ajunge la volatilitate valutara, incapacitate de plata si la retragerea investitorilor.


Reduceri bugetare masive


Problema imediata a tarilor din Europa Centrala si de Est este si cea care ar putea provoca cele mai mari dificultati in viitor, in contextul in care adincirea deficitelor bugetare face dificila aplicarea unor astfel de masuri in viitor.

FMI a acceptat deja relaxarea unor limite de deficit, iar altele se afla sub o presiune considerabila. Ungaria si-a renegociat tinta de deficit bugetar la 4,6% din PIB in timp ce Romania a primit acceptul Fondului pentru atingerea unui nivel al deficitului bugetar de 7,3% din PIB. Deficitul Cehiei este prognozat sa creasca de peste trei ori fata de nivelul inregistrat in 2008.

Polonia incearca sa aplice masuri ad-hoc printre care se numara privatizari si incasarea de dividende de la mari firme de stat pentru a-si suplimenta veniturile, statul incercind astfel sa evite indatorarea la niveluri de peste 60% din PIB.

Anumiti economisti estimeaza un deceniu de crestere economica slaba pentru intreaga regiune.


Temeri legate de statele baltice


Letonia si vecinii sai baltici au fost statele cel mai grav afectate de catre criza, din intreaga regiune, prezentind un risc major de contaminare regionala. Sprijinul acordat de FMI pare sa fi redus posibilitatea ca statele baltice sa intre in incapacitate de plata, atit timp cit politicienii vor putea sa aplice masurile de austeritate.

Comunitatea internationala a sustinut Letonia atunci cind a decis mentinerea cursului monedei nationale, latul, fixat la euro, insa analistii sint de parere ca exista in continuare riscuri de contractie a economiei letone, ce ar forta o depreciere a latului. O altfel de situatie ar declansa o reactie in lant ce ar afecta si alte state cu politica monetara similara, precum Lituania, Estonia sau Bulgaria.

în plus, scenariul deprecierii ar putea pune presiune asupra cursului monedelor nationale din Ungaria, Romania, Cehia si Polonia, chiar daca analistii cred ca eforturile FMI si UE de a sustine regiunea au redus acest risc.


Probleme politice, alegeri


Economistii spun ca, pe masura ce criza economica se va tempera, majoritatea statelor vor demara reforme structurale majore, inclusiv cele legate de sistemul de sanatate si de pensii. însa politicienii vor ingreuna aceste procese. Letonia, Ungaria si Romania, printre altele, au redus din cheltuieli pentru a preveni o criza a balantei de plati, insa analistii sint de parere ca aceste reactii sint in general superficiale.

Analistilor le este dificil sa estimeze directia politicilor fiscale din Cehia, unde vor avea loc alegeri in luna octombrie a anului in curs. Partidul de dreapta Fidesz din Ungaria este asteptat sa cistige alegerile din aprilie sau mai 2010 si a declarat ca intentioneaza sa se concentreze pe cresterea economica si nu pe reducerea cheltuielilor, directie ce va amina cu siguranta reformele structurale.


Demografia "" un risc cu bataie lunga


Unul dintre cele mai mari riscuri pe termen lung pentru Europa centrala si de est il reprezinta evolutia demografica. Imbatrinirea populatiei inseamna reducerea numarului de tineri ce intra pe piata muncii, lucru ce are drept consecinta reducerea veniturilor necesare platii pensiilor si a finantarii sistemului de sanatate. Pentru a inrautati lucrurile, participarea pe piata muncii este redusa in toata regiunea. în Polonia participarea se cifreaza la doar 59%, in timp ce in Europa occidentala nivelul se apropie de 70%.

Nici un stat din Europa de est nu si-a reformat sistemul de pensii pentru a preveni criza, iar anumite sisteme, precum cel din Ungaria, este amenintat cu prabusirea daca nu sint luate masuri. însa Ungaria nu este singurul stat in aceasta situatie. într-un raport publicat in 2006, Comisia Europeana a declarat ca populatia apta de munca din UE va scadea cu 48 milioane pana in 2050. Acest lucru inseamna ca UE va avea doi lucratori pentru fiecare persoana in virsta de peste 65 de ani, fata de nivelul actual de patru la unu.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.