In lupta pentru bani, Franta si Marea Britanie sfisie Uniunea Europeana
Uniunea Europeana a ajuns la o criza fara precedent. Sub presiunea unei extinderi prea costisitoare, liderii europeni au ajuns sa sfisie bugetul comunitar si sa calce in picioare binecunoscuta "solidaritate" UE. Marele razboi monetar pare a fi dus intre Marea Britanie si Franta, care se acuza reciproc ca vor sa saboteze viitorul Uniunii. Insa cind doi se cearta, al treilea ... pierde. Pentru ca cei care vor fi afectati de fapt de aceasta criza vor fi noii membrii UE.
Summitul Uniunii Europene s-a incheiat simbata dimineata, fara nici un acord asupra viitorului buget comunitar. La o zi dupa ce aminasera fara termen precis ratificarea constitutiei europene, liderii europeni au plecat de la Bruxelles acuzidu-se unul pe altul de esec. La capatul a 15 ore de negocieri, concluzia premierului luxemburghez, Jean-Claude Juncker, a fost amara. "O sa vi se explice in urmatoarele zile ca Europa nu e in criza. De fapt e intr-o criza profunda", a declarat Juncker, adaugind ironic ca, saptamina viitoare, se va duce la reuniunea SUA-UE pentru a-i explica pe larg presedintelui american cit de puternica si viguroasa e Europa. Principalul vinovat in viziunea lui Juncker este Marea Britanie care a refuzat sa cedeze asupra "cecului anual" prin i se ramburseaza, de doua decenii, o mare parte a contributiei bugetare.
Un nou Waterloo
Dupa 1.000 de ani de confruntari intre englezi si francezi, o noua batalie se tine acum intre "cocosul galic" si "perfidul Albion". Tony Blair s-a dovedit a fi de neinduplecat. "Daca doriti renuntarea la rabatul britanic, si sintem fericiti ca se discuta aceasta problema, trebuie eliminate motivele pentru care el exista. Pentru politica agricola comuna se vor cheltui de 7 ori mai mult decit bugetul pentru cercetare, tehnologie, stiinta, dezvoltare si educatie. Aceasta nu corespunde cu reformele dorite de Europa. Nu este un buget pentru secolul 21. Aici, nu este vorba de cine este solidar cu Europa ci ce inseamna sa fii solidar acum si nu cu 50 ani in urma", a spus liderul de la Londra. Tony Blair a declarat ca este de acord sa renunte la acest avantaj daca Franta renunta la subventionarea agriculturii comunitare, ceea ce ar afecta grav fermierii francezi. Pe de alta parte, Jacques Chirac, a acuzat Marea Britanie de "egoism". "Este regretabil ca Marea Britanie a refuzat sa isi aduca aportul rezonabil si echitabil la cheltuielile privind extinderea", a declarat presedintele francez.
Tarile sarace au fost dispuse sa renunte la fondurile europene
Dar Marea Britanie nu este singura care incearca sa obtina o felie mare din tortul bugetului comunitar. Olanda a cerut si ea sa contribuie mai putin la buget, la fel ca Finlanda si Suedia. Spania a refuzat si ea sa accepte un compromis privind bugetul european pentru a beneficia in continuare de ajutoarele finaciare ale UE. In ultima clipa, tarile est-europene, in frunte cu Polonia, s-au oferit sa renunte la unele fonduri, in schimbul unui acord rapid care le-ar fi garantat zeci de miliarde de euro, mai ales pentru infrastructura si regiunile sarace. Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a a acuzat Marea Britanie de "egoism". "Este regretabil ca Marea Britanie a refuzat sa isi aduca aportul rezonabil si echitabil la cheltuielile privind extinderea", a declarat Chirac. In schimb, presedintele francez a fost vizibil impresionat de solidaritatea demonstrata de noile tari membre. "A fost foarte foarte impresionant sa vezi, in fata egoismului citorva tari bogate, aceste tari sarace gata sa renunte la unele avantaje pentru a redeschide negocierile", a spus Chirac, acelasi care le ceruse, nu cu mult timp in urma, acelorasi tari, sa taca in privinta razboiului din Irak. Presa poloneza a denuntat, simbata, egoismul de care au dat dovada liderii celor 15 state vechi membre UE. "Marea Britanie a provocat esecul unui summit care urma sa ofere zeci de miliarde de euro tarilor est-europene. Daca a facut-o pentru a umili Franta, a uitat totusi ca noile state membre UE vor suporta consecintele", comenteaza cotidianul liberal Rzeczpospolita.
Viitorul Uniunii
Uniunea e confruntata cu doua viziuni. Una protectionista, dar mai integrata politic, reprezentata de Jacques Chirac, acum in virsta de 72 de ani si subrezit de esecul referendumului asupra Constitutiei europene. Cealalta, a unei Europe mai moderne, dar cu atributii mai limitate, e reprezentata de Tony Blair, politician cu 20 de ani mai tinar si reales recent pentru un al treilea mandat. La 1 iulie el preia presedintia Uniunii Europene. Reformele dorite de Marea Britanie ar putea salva Europa de la stagnarea economica si politica in care pare ca s-a impotmolit. Jack Straw ii critica pe liderii europeni "ancorati in trecut". "Evident, exista o sciziune intre cei care doresc o Uniune Europeana capabila sa faca fata viitorului si cei care doresc sa ramina ancorata in trecut", a subliniat ministrul britanic de Externe, Jack Straw. In opinia ministrului britanic, respingerea Constitutiei UE de electoratul din Franta si Olanda demonstreaza existenta unei imagini "demodate" a Europei. "Ne asteapta o schimbare fundamentala. Exista un mesaj dinspre cetateni catre liderii europeni ca Europa trebuie sa se schimbe si trebuie sa ascultam cu atentie", a insistat oficialul britanic.
Europa arde, dar Tariceanu ramine optimist
Cea mai bine ar iesi Romania, daca ar fi sa-l credem pe premierul Tariceanu. Intr-un limbaj propagandistic si linistitor, premierul roman a sustinut la finalul Consiliului European ca aderarea Romaniei la UE nu a fost nici un moment sub semnul intrebarii. Mai mult, Tariceanu a precizat ca "delegatia Romaniei a fost invitata sa-si exprime punctele de vedere", inclusiv asupra perspectivelor financiare, insa si-a exprimat regretul privind absenta unui acord pe acest subiect. Totusi, el a afirmat ca "Romania isi vede nealterate pozitiile financiare pe perioada 2007-2009", repetind ca Bucurestiul "nu a pierdut absolut nimic" si confirmind ca pachetul financiar rezervat Romaniei este extrem de consistent.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
