Serbia este chemata sa recunoasca masacrul de la Srebenita
Presiunile interne si externe asupra Guvernului de la Belgrad se intensifica, pentru a-l determina sa recunoasca implicarea Serbiei in masacrul de la Srebrenita si pentru a-l aresta pe principalul vinovat, Ratko Mladici, inainte de comemorarea, peste o luna, a acestei drame. Autoritatile de la Belgrad par insa in continuare foarte reticente fata de ideea condamnarii trecutului, in conditiile in care o mare parte a populatiei refuza sa recunoasca executia, la Srebrenita, in estul Bosniei, in iulie 1995, a circa 8.000 de musulmani. Astfel, reprezentantii puterii nu au participat, simbata, la Belgrad, la o conferinta consacrata masacrului - un subiect foarte rar mentionat in Serbia. "Absenta autoritatilor este inca o dovada ca institutiile oficiale nu sint dispuse sa se confrunte cu trecutul", a afirmat Natasa Kandici de la organizatia neguvernamentala Humanitarian Law Center (HLC), care a organizat conferinta. Masacrul de la Srebrenita a revenit, totusi, in constiinta Serbiei, dupa difuzarea unei casete video care incerca sa dovedeasca faptul ca paramilitarii sirbi - Scorpionii - ar fi executat cu singe rece sase adolescenti musulmani din Srebrenita, localitate din estul Bosniei. Presedintele proeuropean Boris Tadici a vorbit atunci despre o "crima mostruoasa" si si-a declarat disponibilitatea de a se duce la Srebrenita cu ocazia comemorarii masacrului, la 11 iulie, pentru "a aduce un omagiu victimelor nevinovate". Aflata in vizita la Belgrad, procurorul TPI, Carla del Ponte, apoi secretarul american de Stat pentru probleme politice, Nicholas Burns, au insistat, recent, pentru ca Mladici sa fie trimis la Haga inaintea datei de 11 iulie. Nici un element concret nu a confirmat insa aceste sperante, iar autoritatile au dezmintit informatiile publicate de presa potrivit carora l-ar fi localizat pe Mladici si ar purta negocieri cu el pentru a accepta sa se predea.
"Ratko Mladici - erou sirb"
Arestarea lui Mladici, care se ascunde de zece ani, ramine conditia esentiala pentru ca Serbia sa poata accede la institutiile euroatlantice. O rediscutare a istoriei este indispensabila, au apreciat, la conferinta asupra Srebrenita, reprezentanti ai diverselor partide politice si ai societatii civile. Cu atit mai mult cu cit, potrivit unui recent sondaj, jumatate dintre sirbi continua sa refuze recunoasterea masacrului, iar Mladici este considerat un erou. Inscriptii in graffitti proclamind "Ratko Mladici - erou sirb" au aparut de curind in capitala. "Generale Mladici, multumesc pentru Srebrenita", scrie pe un perete al unei cladiri din Nis, oras aflat la 200 de kilometri sud-est de Belgrad. Sentimentele nationaliste, inca foarte puternice in Serbia, risca sa reduca proiectul de recuperare a istoriei la o simpla schita.
