Criza de identitate a olandezilor
Opozitia ferma fata de Constitutia europeana manifestata la referendumul de miercuri din Olanda, in pofida sprijinului sustinut exprimat de majoritatea parlamentarilor si sindicatelor, evidentiaza criza de identitate prin care trece populatia acestei tari, comenteaza AFP. Olandezii au respins Constitutia cu peste 60% din voturi, ceea ce indica o opozitie si mai ferma decat cea manifestata de francezi fata de Tratatul constitutional, depasind chiar si prognozele sondajelor de opinie. "Acest rezultat arata ca marile partide politice nu mai reprezinta populatia", afirma Philip van Praag, politolog la Univesitatea din Amsterdam. "Marile partide politice, crestin-democratii, social-democratii, organizatiile neguvernamentale precum Greenpeace sau Amnesty, erau in favoarea Constitutiei, insa constatam ca nu am reusit sa explicam avantajele acestui text", a recunoscut europarlamentarul Camille Eurlings, membru al Partidului Crestin-Democrat al premierului Jan Peter Balkenende, subliniind necesitatea unei "autocritici" a clasei politice.
Olandezii se tem de schimbarea modelului social
Analistii considera ca respingerea Constitutiei reflecta foarte clar o criza de identitate a olandezilor, care se tem de schimbarea modelului social. Europa si presupusa sporire a prerogativelor ei acordata de Constitutie au suscitat temerea unei pierderi a suveranitatii. "Olanda trebuie sa ramina Olanda", a repetat, de-a lungul intregii campanii, deputatul de extrema-dreapta Geert Wilders. "Daca am spune «da» Constitutiei, vom ceda Bruxelles-ului multe prerogative, pe care nu le vom mai recupera niciodata", a opinat si Jan Marijnissen, liderul micii formatiuni de stinga Partidul Socialist (SP). Intr-o Europa cu 25 de membri si, in curind, 27 de membri, poate chiar 28 cu Turcia, multi olandezi se tem ca pozitia lor se va diminua in favoarea statelor "mari". Asigurarile pe care le-au dat crestin-democratii, potrivit carora "olandezii vor ramine olandezi", sau liderul liberalilor, Jozias van Aartsen, care a declarat ca "Olanda nu este o tara mica" si dispune de o pondere economica reala in Europa, nu i-au convins pe alegatorii eurosceptici. Accentul se pune in prezent pe "respectarea valorilor olandeze", tema care a favorizat succesul liderului populist Pim Fortuyn, asasinat in 2000 de catre un aparator al drepturilor animalelor. Uciderea, in noiembrie anul trecut, in numele islamului radical, a regizorului Theo van Gogh, critic virulent al multiculturalismului, a intensificat acest sentiment.
