Aderarea Romaniei, miza electorala in Germania
Integrarea europeana va fi principala tema de dezbatere a opozitiei germane in campania electorala pentru alegerile legislative anticipate, programate in septembrie, informeaza EUObserver. Michael Glos, responsabil al Uniunii Social Crestine, a precizat, luni, in cadrul unei dezbateri in Parlamentul german, ca Gerhard Schroder poarta o parte din vina pentru respingerea Constitutiei din Franta. Cancelarul german a insistat pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia prea devreme, in pofida faptului ca multi dintre cetatenii francezi se opun acestei idei, a explicat Glos, adaugind ca alegerile anticipate au semnificatia unui nou inceput in problemele referitoare la UE. "Rezultatele referendumului din Franta ridica intrebari privind posibilitatea inceperii negocierilor de aderare cu Turcia la data stabilita", a comentat politicianul german. Dezbaterile privind extinderea Uniunii Europene ar putea deveni o tema de discutii in Germania si in intreaga Europa, deoarece politicienii conservatori incearca inscrierea acestui subiect pe agenda Partidului Popular European.
Aderarea Romaniei, una din cauzele respingerii Tratatului de catre francezi
"UE are nevoie sa respire", a declarat Peter Muller, membru al Uniunii Crestin-Democrate si presedinte al landului Saar, citat de cotidianul Suddeutsche Zeitung. Rezultatul referendumului din Franta a fost determinat de "nemultumirea generata de procesul de extindere", a comentat Muler, inaintea reuniunii USC - UCD, adaugind ca ar trebui purtate negocieri suplimentare cu Romania si Bulgaria - tari care vor adera in 2007. Angela Merkel, care va candida, din partea Uniunii Crestin-Democrate, la functia de cancelar, a avertizat asupra riscurilor unei "supraextinderi" a UE, adaugind ca votul francezilor trebuie tratat cu seriozitate. In ceea ce priveste cazul Bulgariei si al Romaniei, un purtator de cuvint al Comisiei Europene a explicat ca acordul privind admiterea celor doua state in UE, incepind din 2007, a fost semnat de toate statele membre, existind posibilitatea aminarii acestui moment cu un an.
Principalele inovatii ale Constitutiei europene (II)
Parlamentul european va imparti puterea de codecizie legislativa cu statele membre atunci cind
este vorba despre chestiuni sensibile referitoare la justitie, securitate si afaceri interne. Parlamentul
si Consiliul de Ministri vor avea impreuna control asupra chestiunii bugetului european. In deciziile
luate in Consiliul de Ministri, principiul majoritatii calificate va fi extins, chiar daca este pastrat totusi
dreptul de veto. Intr-o Uniune cu 25 de membri, unanimitatea statelor membre risca sa fie extrem
de dificil de atins. Constitutia extinde, prin urmare, domeniile votului cu majoritate calificata, de
pilda in ceea ce priveste azilul si imigratia. In schimb, unanimitatea va ramine valabila pentru
politica externa, cu exceptia citorva cazuri bine precizate. Dreptul de veto va fi mentinut, de
asemenea, pentru fiscalitate si in privinta acordurilor comerciale referitoare la serviciile culturale si
audiovizuale, precum si la sanatate si educatie. Incepind din 2009, calcularea majoritatii calificate
va fi simplificata. O decizie va fi adoptata cu majoritate calificata, daca obtine sustinere din partea a
55% dintre statele membre, reprezentind, in plus, 65% din populatia europeana. Acest sistem
urmeaza sa puna capat unei impartiri complexe a ponderii voturilor, stabilita prin Tratatul de la
Nisa.
