Franta a ucis din fasa Constitutia europeana
Francezii nu au crezut ca o Constitutie va reusi sa fortifice Uniunea Europeana in interesul lor. Ei au ghilotinat fara mila Tratatul, 54,87% din francezi alegind casuta "NU" de pe buletinul de vot. Presedintele Parlamentului European, Josep Borell, a spus ca votul negativ al Frantei nu este decisiv, fiind necesare minimum 6 tari care sa respinga Constitutia pentru ca aceasta sa nu intre in vigoare.
Alegatorii francezi au respins clar Tratatul constitutional european la referendumul de duminica, 54,87% din electorat alegind casuta NU, in timp ce 45,13% pe cea marcata cu DA, potrivit rezultatelor definitive anuntate de Ministerul francez de Interne. Franta, una dintre tarile fondatoare ale constructiei europene, a devenit astfel prima tara UE care respinge Tratatul Constitutional. Rezultatul negativ al referendumului s-ar putea dovedi fatal pentru Constitutia europeana, existind riscul sa influenteze si electoratul olandez, care va vota intr-un referendum similar peste numai trei zile. Presedintele Parlamentului European, Josep Borell, a explicat ieri, intr-o conferinta de presa, mecanismul intrarii in vigoare a Constitutiei Europene. Borell a spus ca votul negativ al Frantei nu este decisiv, fiind necesare minimum 6 tari care sa respinga Constitutia pentru ca aceasta sa nu intre in vigoare. Presedintele PE a mai spus ca toate institutiile comunitare trebuie sa lucreze normal in continuare, dar trebuie analizate motivele care au facut ca francezii sa respinga Tratatul Constitutional. Majoritatea reprezentantilor institutiilor europene s-au pronuntat in favoarea continuarii procesului de ratificare a Constitutiei UE in statele membre, dupa ce au aflat, cu tristete, rezultatul referendumului francez
O reintoarcere spre anii egoismului national
Respingerea Constitutiei Europene de catre Franta tine prima pagina a ziarelor europene. Un NU istoric Constitutiei Europene, anunta solemn cotidianul francez Le Figaro. Liberation califica votul drept o capodopera de masochism, gest al unui electorat temator de efectele globalizarii. "Au fost strigate de durere, de teama, de neliniste si furie...in fata unei curse nebune in care e prinsa lumea dar si a neglijentei celor ce ne conduc de mai bine de doua decenii", deplinge Liberation. în Spania, prima tara care a aprobat tratatul constitutional printr-un referendum, cotidianul El Pais nu-si ascunde dezamagirea profunda. "Una din tarile fondatoare s-a decis sa puna o frina in ceea ce pina acum a constituit un succes fara precedent in istoricul relatiilor internationale si in edificarea unui continent prosper si pasnic." Desi El Pais recunoaste ca votul negativ reflecta nemultumirea electoratului francez fata de liderii sai politici, procesul extinderii Uniunii Europene si perspectiva admiterii Turciei, cotidianul spaniol avertizeaza ca viitorul este tulbure. Tot in Spania, cotidianul El Mundo prognozeaza o revenire la obiceiurile trecutului. "Totul sugereaza ca realizarea uniunii politice - pe care o are in vedere constitutia - va fi aminata si ca Uniunea Europeana va pune un accent mai mare pe cooperarea economica si acordurile bilaterale." "Ne intoarcem, in acest mod, la anii egoismului national si ocrotirii propriului interes, in dauna compromisului si solidaritatii." în schimb ziarul italian La Stampa vede in votul negativ dat tratatului constitutional mai degraba un vot de protest fata de liderii Frantei si mai putin o respingere a proiectului de integrare europeana. "Ca de atitea ori in istoria lor, francezii refuza sa asculte glasul ratiunii, se revolta si ucid regele." Pe de parte, cotidianul britanic conservator si antieuropean Daily Mail titraza "Nu! Criza pentru Blair, dupa ce francezii dau sarutul mortii unui super stat european". "Traiasca Franta! Traiasca Republica! Traiasca eliberarea!", subliniaza in limba franceza cotidianul, intr-un editorial care se incheie cu fraza: "Ceea ce conteaza este ca a fost ingropat un document grotesc".
Opozitia franceza cere capul presedintelui Chirac
Respingerea Constitutiei va provoca schimbari importante si pe scena politica interna franceza, unde presedintele Jacques Chirac, alaturi de toti liderii partidelor guvernamentale, s-a implicat puternic in sustinerea Tratatului. Liderul extremei-dreapta franceze, Jean-Marie Le Pen, si liderul de dreapta Philippe de Villiers au cerut, in declaratii separate, demisia lui Chirac, dupa publicarea sondajelor la iesirea de la urne. "In aceasta seara, ne aflam in fata unei crize politice majore. Numai presedintele Republicii poate sa o rezolve in doua feluri si il las sa aleaga el calea - fie prin demisie (...), fie prin dizolvarea Adunarii Nationale", a apreciat Philippe de Villiers, presedintele Miscarii pentru Franta. La rindul sau, presedintele Frontului National, Jean-Marie Le Pen, a apreciat ca Jacques Chirac "nu mai este calificat pentru a ramine la conducerea tarii". Pe de alta parte, rezultatul referendumului reprezinta "o infrangere pentru Franta, o infrangere pentru Europa", a declarat, duminica seara, ministrul francez al Apararii, Michele Alliot-Marie. Referendumul "a divizat familiile politice si familiile", marcind intrarea "intr-o perioada dificila", in care francezii trebuie sa se mobilizeze pentru a apara locul Frantei in Europa, a precizat ea, cerind concentrarea tuturor fortelor "in spatele presedintelui Republicii". Presedintele francez, Jacques Chirac, a anuntat, duminica noaptea ca decizia privind soarta Guvernului va fi anuntata in urmatoarele zile. Chirac a anuntat ca "a luat act" de "decizia suverana a francezilor", lansind insa un apel la mobilizare. "Franta ramine in Uniune" si "isi va pastra locul", a spus Chirac, recunoscand insa ca respingerea Constitutiei "creeaza un context dificil pentru apararea intereselor franceze in Europa".
Chirac ofera capul premierului Raffarin
Respingerea Constitutiei europene la referendumul din Franta reprezinta o lovitura pentru presedintele Jacques Chirac, care a sugerat deja ca il va inlocui in functie pe premierul Jean-Pierre Raffarin, a carui cota de popularitate este in scadere. Printre potentialii candidati la functia de sef al Guvernului se numara Dominique de Villepin, Nicolas Sarkozy sau Michelle Alliot-Marie. Insa presedintele partidului francez de guvernamint UMP, Nicolas Sarkozy, se afla pe primul loc in preferintele alegatorilor pentru ocuparea functiei de premier, dar si pentru o eventuala cursa prezidentiala.
