Superioritatea viorilor Stradivarius, pusă sub semnul întrebării
Două grupuri de persoane, care nu vedeau instrumentele muzicale la care cântau violoniştii implicaţi în acest experiment, au participat la o serie de teste organizate pe ambele ţărmuri ale Oceanului Atlantic. Cei 10 violonişti participanţi la experiment au cântat legaţi la ochi. Rezultatele au fost surprinzătoare: voluntarii au preferat sunetele emise de instrumentele moderne - fabricate în urmă cu mai puţin de 10 ani -, în funcţie de criteriul denumit ”proiecţie sonoră”. ”Este un sunet bogat, puternic şi clar, care umple sala şi trece dincolo de orchestră”, a explicat cercetătoarea Claudia Fritz, care a colaborat în cadrul acestui studiu cu lutierul american Joseph Curtin. ”Este pentru prima dată când un astfel de test a fost efectuat într-o manieră ştiinţifică, pe nevăzute şi într-o manieră precisă pentru a măsura percepţii diferite”, a adăugat cercetătoarea franceză. Proiecţiile sonore ale viorilor italiene din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, mai ales de viorile Stradivarius, sunt adeseori considerate superioare celor emise de instrumentele recente. Această calitate este deosebit de importantă pentru solişti.
Cercetătorii au realizat şi două experimente cu 137 de spectatori, dintre care 55 s-au aflat într-o sală cu 300 de locuri, aflată în apropiere de Paris, iar 82 se aflau într-o sală de concerte cu 860 de locuri din New York. Participanţii i-au ascultat pe muzicienii care au cântat la trei viori moderne şi trei viori Stradivarius. Violoniştii au cântat cu şi fără orchestră. Indiferent dacă aveau sau nu o experienţă muzicală, spectatorii au preferat sonoritatea noilor viori şi au considerat că acestea aveau o proiecţie mai bună decât viorile Stradivarius. Media răspunsurilor a fost identică la Paris şi la New York, a precizat Claudia Fritz. Nici violoniştii, nici spectatorii nu au putut să facă o distincţie vizuală între viorile moderne şi viorile Stradivarius în momentul interpretărilor.
În două studii realizate tot ”pe nevăzute” de aceeaşi echipă, în 2010 şi în 2012, violoniştii au exprimat o uşoară preferinţă pentru instrumentele recente.
Studiul sugerează că soliştii par să prefere viorile fabricate recent, cu condiţia ca marca instrumentului lor muzical să fie ascunsă juriului, în cadrul unui concurs, şi publicului, în timpul unui concert. De asemenea, violoniştii ar trebui să fie încurajaţi să îşi aleagă instrumentele ”pe nevăzute”, pentru a evita situaţia în care s-ar putea lăsa influenţaţi de prestigiul atribuit unui lutier celebru, au declarat autorii studiului.
Dintre cele 1.100 de instrumente muzicale - violoncele, contrabasuri, mandoline, viole şi viori - ieşite din atelierul lutierului italian Antonio Stradivari pe parcursul celor 70 de ani de activitate ai acestuia au supravieţuit până în zilele noastre aproximativ 650. Aceste instrumente ”supravieţuitoare” pot să atingă la licitaţii preţuri de câteva milioane de dolari.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
