MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Pensionarii unguri ar putea primi un bonus la sfârşitul anului, în cazul în care creşterea economică va depăşi 3,5%
Varga a explicat că deficitul bugetar va trebui să rămână la maxim 2,4% din PIB anul acesta. El nu a dat detalii despre cât ar putea costa o astfel de măsură. Ministrul a precizat că pensionarii vor fi compensaţi şi pentru inflaţia din 2017, care depăşeşte estimările iniţiale, de 1,6%. Pensiile din ţară sunt ajustate la ritmul anual estimat de creştere a preţurilor.
Aproape trei milioane de pensionari trăiesc în Ungaria, reprezentând aproximativ o treime din populaţie, iar un astfel de bonus i-ar putea asigura victoria în alegerile din aprilie 2018 partidului de dreapta al premierului Viktor Orban, care conduce în sondaje. Guvernul estimează o creştere economică de 4,1% anul acesta şi de 4,3% în 2018. Aceasta este consolidată de măsurile de stimulare fiscală şi de consumul sporit.
Ungaria cheltuie aproximativ 10% din PIB pentru pensii, iar o creştere poate afecta semnificativ echilibrul fiscal. Orban a oferit un bonus similar pensionarilor şi anul trecut. Anul trecut, Guvernul Orban a convenit cu sectorul privat o creştere importantă a salariului minim pe economie, pentru a combate lipsa forţei de muncă şi a limita emigraţia muncitorilor în Europa de Vest, în căutarea unor standarde mai înalte de viaţă. Orban se confruntă de săptămâni cu proteste la Budapesta. Oamenii cer o guvernare mai democratică.
Primarul unui oraş care a votat pentru Le Pen: Nu vreau să-mi dedic viaţa unor idioţi
n reacţia sa a fost apreciată pe reţelele de socializare
Un primar francez al cărui oraş a votat pentru candidata Frontului Naţional la preşedinţie, Marine Le Pen, a declarat că ar putea demisiona, pentru că nu vrea să îşi dedice viaţa unor “idioţi”. Aproximativ 38% dintre alegătorii din Annezin, un orăşel din nordul Franţei, au votat pentru candidata de extremă-dreapta la Elysee. Daniel Delomez, edilul localităţii, a descris rezultatul drept “catastrofal”. “Este catastorfal. Este posibil să demisionez, pentru că nu vreau să îmi dedic viaţa unor idioţi”, a declarat el pentru publicaţia franceză L’Avenir de l’Artois. Pe locul al doilea în oraş s-a clasat candidatul extremei-stângi, Jean-Luc Melenchon. El a primit 19,25% din voturi. Delomez a fost descris drept “erou” pe reţelele de socializare. “Este idolul meu”, a scris un utilizator de internet. “Foarte bine, mă face să mă simt mai bine în legătură cu omenirea”, a scris un altul. Ministerul francez de Interne a publicat luni după-amiază rezultatele finale ale primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, ce include şi rezultatul votului din străinătate. Emmanuel Macron a obţinut 24,01% din sufragii, iar Marine Le Pen 21,3% din voturi. Francois Fillon, candidatul Les Republicains, a obţinut 20,01% din sufragii, iar Jean-Luc Melenchon, de extremă-stângă, a fost votat de 19,58% dintre alegători.
Alegătorii sunt chemaţi la urne pe 7 mai, pentru al doilea tur de scrutin.
Bilanţul protestelor din Venezuela a ajuns la 23 de morţi
Încă două persoane au fost ucise în Venezuela, în manifestaţiile pro şi anti-guvernul preşedintelui Nicolas Madură, ceea ce ridică bilanţul total al celor trei săptămâni de proteste la 23, a declarat Avocatul Poporului, Tarek Saab, precizând că mai mulţi oameni au fost răniţi grav şi sunt “între viaţă şi moarte”. Un bărbat a fost împuşcat mortal la o manifestaţie proguvernamentală din oraşul Merida, iar un altul a fost ucis în oraşul Barinas, aflat în apropiere. Guvernatorul statului Merida, Henrique Capriles, unul dintre principalii lideri de opoziţie din ţară, a scris pe Twitter că “grupări paramilitare” sunt responsabile pentru crime.
Douăsprezece persoane au fost ucise în manifestaţii pro şi anti-guvernamentale luna aceasta, iar alţi 11 au murit vineri, când o brutărie din Caracas a fost jefuită de protestatari. Acestea sunt cele mai mari proteste din ultimii trei ani şi pun presiune suplimentară asupra preşedintelui pentru a negocia cu opoziţia şi a găsi o soluţie pentru grava criză economică şi alimentară din Venezuela. Următoarele alegeri ar trebui să aibă loc în 2019, dar opoziţia acuză că ţara este aproape de o prăbuşire completă, iar inflaţia ar putea să treacă de 700% până la finele anului 2017.
45 de minute de exerciţii fizice pe săptămână îmbunătăţesc funcţiile creierului
Doar 45 de minute de exerciţii fizice efectuate pe săptămână îmbunătăţesc funcţiile creierului persoanelor trecute de 50 de ani, arată un nou studiu. O analiză a zeci de cercetări efectuate anterior a condus la concluzia că până şi o singură sesiune de activitate aerobică şi de rezistenţă este de ajuns pentru a spori vigilenţa, viteza de luare a deciziilor şi capacitate de memorare. Oamenii de ştiinţă au bănuit de mult timp că exerciţiile fizice încetinesc declinul cognitiv care se petrece în mod natural pe măsură ce oamenii trec de vârsta mijlocie, însă noua analiză este prima de acest gen care demonstrează că activitatea sportivă îmbunătăţeşte puterea creierului.
Publicată în ''British Journal of Sports Medicine'', analiza este totodată prima care identifică rolul-cheie pe care îl joacă exerciţiile de rezistenţă, precum ridicarea greutăţilor sau cele de întărire a trunchiului, pentru îmbunătăţirea funcţiilor creierului. Până în prezent medicii şi-au concentrat studiile asupra efectului pe care îl are practicarea sportului asupra minţii, luând în calcul cu preponderenţă exerciţiile aerobice precum înotul, mersul cu bicicleta, alergarea sau mersul rapid. Odată cu acest studiu, ei au aflat că exerciţiile de rezistenţă oferă creierului mai multe tipuri de beneficii.
În Marea Britanie orientările stabilite la nivel guvernamental recomandă adulţilor cu vârste între 19 şi 64 de ani să efectueze cel puţin 150 de minute de activitate aerobică moderată în fiecare săptămână, dar şi exerciţii de rezistenţă care lucrează toate grupele importante de muşchi, de două sau mai multe ori pe săptămână, precizează sursa citată.
Sondaj: Susţinerea independenţei rămâne minoritară în Scoţia
Susţinerea independenţei rămâne minoritară în Scoţia, indică un sondaj publicat ieri, cu circa o lună şi jumătate înaintea alegerilor legislative anticipate din Regatul Unit, în care subiectul ar urma să fie discutat aprins.
Autodeterminarea nu ar fi astfel susţinută decât de 37% dintre scoţieni dacă un nou referendum de independenţă ar avea loc "mâine", afirmă o cercetare a institutului Kantar. Independenţa ar fi respinsă de 55% dintre scoţieni, 8% sunt indecişi, adaugă acest sondaj realizat pe 1.060 de persoane, între 29 martie şi 11 aprilie, chiar după apelul guvernului scoţian la organizarea unei astfel de consultări. Fără a respinge oficial cererea, Londra a indicat că nu este "momentul potrivit", în timp ce abia începe o perioadă de doi ani de discuţii complexe cu Bruxelles-ul pentru a negocia ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
Scoţia a votat în 2014 contra independenţei, cu 55%, în timp ce la Brexit, scoţienii s-au pronunţat cu largă majoritate (62%) pentru menţinerea în UE.
Sondajul indică de asemenea că propunerea naţionaliştilor de a organiza un nou referendum de independenţă între toamna lui 2018 şi primăvara 2019 nu întruneşte decât 26% opinii favorabile, 46% dintre scoţieni preferând să nu existe nicio nouă consultare. Mai mulţi factori ar putea explica acest "apetit limitat" pentru independenţă, subliniază Kantar: deteriorarea economiei scoţiene, criticile la adresa politicii guvernului scoţian, dar la fel şi o oboseală a alegătorilor faţă de multiplicarea consultărilor electorale din Regatul Unit în ultimii ani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
