Internațional

Studiu: Oamenii ar putea vorbi un limbaj universal

Ziarul de Vrancea
13 sep 2016 429 vizualizări
Oamenii din întreaga lume ar putea vorbi aceeaşi limbă, spun cercetătorii după ce au constatat că sunetele folosite pentru a forma cuvinte ce denumesc obiecte şi idei comune prezintă similarităţi uimitoare, relatează The Telegraph, preluat de hotnews.ro.

Descoperirea contestă principii fundamentale ale lingvisticii, care spun că diferitele limbaje au crescut independent una de alta, fără un înţeles intrinsec în sunetele care formează cuvintele. Dar studiul care a analizat mii de limbaje a relevat că, atunci cand vine vorba de concepte de bază, precum părţi ale corpului uman, relaţiile de rudenie sau aspecte ale lumii naturale, există sunete comune, ca şi cum conceptele care sunt importante experienţei umane au declanşat cumva verbalizarea universală. "Aceste tipare simbolice de sunet apar în repetate randuri în întreaga lume, independent de dispersarea geografică a oamenilor şi independent de descendenţa limbii", a declarat Morten Christiansen, profesor de psihologie şi director al Laboratorului de Neuroştiinţe Cognitive din cadrul Universităţii Cornell (SUA), unde s-a desfăşurat studiul. "Pare să fie ceva în condiţia umană care duce la aceste tipare. Nu ştim ce este, însă ştim că este acolo", a adăugat cercetătorul. Studiul a mai constatat că, în majoritatea limbilor, cuvantul pentru "nas" (în engleză "nose") este probabil să conţină sunetele "neh" sau "oo". De asemenea, cuvantul pentru "frunză" ("leaf") este probabil să includă sunetele l, p sau b, în timp ce "nisip" ("sand") va folosi, probabil, sunetul s. Cuvantul pentru "roşu" ("red") şi "rotund" ("round") vor include, probabil, sunetul r. "Nu înseamnă că toate cuvintele au aceste sunete, însă relaţia este mult mai puternică decat te-ai aştepta dacă ar fi aleatoriu", a adăugat Christiansen.
Alte cateva cuvinte în cazul cărora au fost găsite sunete similare în mai multe limbi sunt: muşcătură (bite), caine (dog), peşte (fish), stea (star) şi apă (water). Asocierile au fost deosebit de puternice pentru cuvinte care denumesc părţi ale corpului, precum: genunchi (knee), os (bone) şi sani (breasts).

"Prea puţine cuvinte pentru o concluzie fermă"

Echipa a mai constatat că anumite cuvinte evită adesea anumite sunete, acest lucru producandu-se mai ales în cazul pronumelor. Spre exemplu, cuvintele pentru "eu" ("I") adesea nu includ sunete din care fac parte u, p, b, t, s, r şi l. Cuvintele pentru "tu" ("you") nu includ, în general, sunete din care fac parte u, o, p, t, d, q, s, r şi l.
Echipa, formată din fizicieni, lingvişti şi specialişti în informatică din SUA, Argentina, Germania, Olanda şi Elveţia, a analizat 40-100 de cuvinte din vocabularul de bază din circa 3.700 de limbi - circa 62% din numărul total actual de limbi.
Cercetătorii nu ştiu de ce oamenii tind să folosească aceleaşi sunete, în diferite limbi, pentru a denumi obiecte şi idei esenţiale. Conceptele sunt importante în toate limbile, spune Christiansen, şi copii învaţă aceste cuvinte cand sunt foarte mici. "Poate are ceva de a face cu mintea ori creierul uman, cu felul în care interacţionam, sau cu semnalele pe care le folosim pentru a învăţa sau procesa o limbă. Aceasta este o întrebare cheie pentru viitoare cercetări", a adugat cercetătorul.
Unul dintre conceptele de bază în lingvistică este faptul că relaţia dintre sunetul unui cuvant şi înţelesul său este arbitrară. Cu toate acestea, studii recente au sugerat că unele cuvinte pot partaja sunete comune, de exemplu, cercetătorii au arătat că cuvintele pentru obiecte mici ţepoase, într-o varietate de limbi, sunt susceptibile să conţină sunete stridente, în timp ce formele rotunjite conţin sunete "ooo", fenomen cunoscut că efectul Bouba-Kiki.
Dr. Lynne Cahill, lector de limba şi lingvistică engleză la Universitatea din Sussex, a declarat că este posibil ca unele cuvinte să fie similare în mai multe limbi pentru că sunt primele sunete pe care copii le fac. Spre exemplu, sunetele "mă, mă mă" şi "da, da, da" au devenit mama şi tata.
Cahill a arătat că este prea devreme să spunem că există o rădăcină universală pentru alte cuvinte. "Ai putea argumenta că cuvintele alese aici sunt foarte vechi şi, astfel, este probabil să fi avut în trecut un limbaj comun, din care au fost toate derivate. Cred că este un studiu interesant care s-a uitat la multe limbi şi nu cred că se justifică însă afirmaţia că distruge conceptul care susţine că limbajul este arbitrar. Cred că s-au uitat la prea puţine cuvinte pentru a stabili vreo concluzie fermă", a adăugat Cahill.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.